Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_148

i, 3 IULIE 1990 PAG. 3

DUPAPIATBA — CHEIA 1990

y 4
PE PLAI DE LEGENDA

Dupăpiatră—Cheia 1849. Un moment azi, au fost adusede y ofci& u l Gligor
dramatic, ca atitea altele ale istoriei Haşa, dar şi de Un oaspete olandez —..
noastre naţionale. Unul dintre momen­ De Graff Dic din localitatea Schemda,
tele de încleştare în care românii, moţii localitate înfrăţită cu satul După­
lui Avram Iancudau exemplul nemăr­ piatră, care în zilele de după Revoluţia
ginit al dragostei de ţară, de locurile din decembrie 1989 a mai fost prezent
apropiate inimii lori Pasul Şipot din cu ajutoare pentru oamenii de aici.
defileul Buceş—Vulcan se transformă Prin cuvinte calde, oaspetele a adus
într-un adevărat iad pentru . armata cinstire celor de azi, tinerilor care,
invadatoare ungară aflată în marş de după ani de durere şi împilare, au
pedepsire spre Abrud—Cîmpeni, unde reuşit să înlăture dictatura comunistă,
era situat cartierul general al arma­ păşind pe calea adevăratei libertăţi şi
telor lui Avram Iancu, conducătorul democraţii.
Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. In continuare, subunităţi militare
Ungurii, Conduşi de maiorul Hatvany, au executat exerciţii demonstrative,
au înregistrat o înfrîngere usturătoare. realizând o ambuscadă în condiţii ac­
Li se reamintea şi cu acest prilej că tuale de ducere a luptei. Dincolo de
în ţara noastră, totul le era potrivnic, efectul produs asupra miilor de oas­
rîul, ramul fiindu-ne apropiate mimai peţi şi localnici, prezenţi la tradiţiona­
nouă. Aşa 'cum menţiona Alexandru la manifestare, este demn de remarcat
Hodoş, locul acesta se va putea numi
Valea Morţii: De pe coastele dealu­ sprijinul pe care unitatea militară
rilor şi munţilor se prăvăleau peste in­ Condusă de It. col. Mir cea Tâmăzlăcaru,
vadatori stînci, copaci. De aici, cei l-a dat pentru îngrijirea monumentelor In amintirea eroilor s~au înălţat pioase cuvinte de rugăciune.
veniţi cu gânduri de îngenunchere fi istorice din zonă, mai ales la Comple­
pedepsire nu mai puteau scăpa. Şi nici- xul Istoric de la Ţebea, Casa Memoria-
n-au-scăpat. , lă Crişan ş.a. In memoriam
Momente ale acestei lupte au fost Au fost clipe încărcate de emoţie
evocate emoţionant de profesorul Vio- ale unei zile frumoase, imbold de re­ Eroii nu pot fi uitaţi trecut. S-a inălţat o ru­ coroană de flori proaspe- -
rel Vulturar. Cuvinte de admiraţie pen­ venire pe aceste meleaguri în anii care niciodată» Ei ne urmăresc gă fierbinte spre. Dum­ te, cutremuraţi de inăl- ■-
tru eroismul românilor, de ieri şi de urmează. din negura» istoriei, amln- nezeu pentru- iertarea pă­ ţintea clipei şi trecerea
tindu-tie că avem o dato­ catelor şi fărădelegilor noastră pe acest p&mini.
rie de suflet de a lăsa şi noastre, iar -pentru eroii; Ne-am rugat cu gindul
noi, la Tîndul nostru, ceva fi martirii căUiţi pe ,ţf>ate, ta binete acestei ţări care
sfînt pentru urmaşi. In câmpurile de htptă--pertf-u Înaintează pe drtimul iniei
cinstea celor care aul că­ libertatea, independenţa vfefl noi, pe vere am dori
zut la Dupăpiatră -Cheia şi demnitatea neamului ~ cu tot - dinadinsul să - tS ■>
Sub un soare dogoritor impresionat ca altădată. tătorilor. în rest, mai in lupta cu invadatorul in veci să se facă' pome­ facem aşa cum o gîndim*
jdess»*f~, care a reuşit Cred' In condiţiile unei scene mulţi organizatori: in­ străin, a fost ridicată, 'cu nirea lor. Inscripţia de pe placa
sS ne mai încălzească şi in aer liber au evoluat structori şi însoţitori. E mai bine de 55 de ani in . După plecarea celor de marmură alăturată
domolească sufletele înne­ opt perechi de dansuri preferabil ca pe viitor cei urină, o cruce, însemnîn- prezenţi la ceremonia re-, erucii eroilor ne-a oferit .
gurate de atUea tntîm- care au interpretat, trei „cu mapa" să-oi mai vadă du-se un loc de pomenire ligioasă, după ce. ecourild jrrilej de îmbărbătare : .
pîări, am luat loc alături suite de Bihor, Banat, Va­ sie alte treburi. Nu de pentru generaţiile viRoare. marşului „Tr^eefi ,iţâia- mPe-axci nu ie ţrece- .&iel:;
de iubitorii de frumos, lea Mureşului, ' acompa­ alta, > dar, se „subţiază" Spre acest loc şi-au purtat lioane române Ctrrpaflil românii moţi, sub condu- -,
pe băncile din piatră, lu­ niate de un mini-taraf, mişcarea artistică hunedo- . paşii, aducind un iierbin- La arme cu frunze şi fiori" cerea lui Avram Iancu şi :-,
crate de elevii-liceelor din condus de prof. Ovidiu reană. • te omagiu trecutului glo­ se auzeau tot mat slab, a tribunilor săi, au luptai
Barza fi Brad, pentru a Demea. Ne-au plăcut In în schimb, comerţul a rios, miile de participanţi s~a pSitrat o clipă 'de re-, fie Oii învins .la 19 . mai .
urmări spectacolul artistic mod deosebit cele două so­ fost la înălţime. Spre cin­ la manifestarea tradiţio­ culegere Undă crucea 1649", „HONGK ET PA­
.oferit miilor de partici­ liste de muzică populară stea lor ! A fost o . apro­ nală „Inttlnirea moţilor eroilor .împodobită cu. o TRIA" - . . . . . .
panţi la ,Jntîlnirea moţi­ Mariana Ahghel şi Ana vizionare abundentă, o or­ cu istoria". „Marşul lui
lor cu istoria". E adevărat, Bandu, eu cîntece cote­ ganizare hună,- cere -au lăncii",... interpreţat de
uft spectacol modest. Ne au mers la sufletul ascul­ mulţumit pe toată Inima, ~ fanfara militară ă tnflă-
aşteptam ca la această căTflt conştiinţe, a îndem­
manifestare, care in lipsa nat' spre dăruire umană.
: Gosteştiului, se anunţa a Un sobor bisericesc,
fi cea mai puternică la alcătuit din preoţii Ioan
această oră în judeţ, să Jorza, protopop dc Brad,
vină un număr mai mare Viorel Cîmpeanu, parohul
de colective artistice, in bisericii din Mihăilent,
primul rînd dm zonă. Ioan Crăciun, parohul bi­
Ne gîndeam la prezenţa sericii din* Stănija —
altădată frumoasă a an­ Dupăpiatră, Ioan Dărău,
samblului de cîntece fi parohul bisericii din Bu­
dansuri din Brad, a for- ceş — Vulcan, Ioan Da-
—mafiei similare din Gura- vid — fiu al satului, pa­
rohul
bisericii din Deer
barza, a formaţiilor artis­ lu Mare, au oficiat o sluj­
tice diţţ- comunele Buceş, bă de pomenire şi au
Blăjeni ş.a. N-a fost nici sfinţit parastasul închinat
una. Nu mai avem oare eroilor şi martirilor nea­
tradiţii, nici mişcare ar­ mului dinlotdeauna, tine­
tistică ? Aceasta e foarte rilor eroi căzuţi în Revo­
trist. luţia din decembrie anul,
Doar. ansamblul artistic
judeţean ..Getusa" a fost
prezent. După un turneu Pagină realizată de
MINEI BODEA
fructuos în Franţa, acest FotoVAStLERUDA Ansamblul „Getusa" evoluează pe scena îki
colectiv nu ne-a mai Comerţul a- (ost la... înălţime. ber de la Dupăpiatră.

Mariana Anghel cunoscută solistă de muzică
populară. Chiar fi sub un soare dogoritor, merită să vezi un spectacol!

i