Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_150

t, I B E R T A T E, D E 1 M A T I E, A D E V Ă R !
...... ■■ - - ......................... — - - ' ■ i i

Frumoasa comună de pe
Lungul şi întortocheatul şi Timişoara — Dobra -- Dobra — în dricul verii
şoseaua ce duce la Lugoj
parcurge' o vară plină de
efort pentru a îndeplini la sare' s'trîhgerii fără pier­ pot" cosî o suprafaţă cu
drum al liberei iniţiative timp şi bine lucrările ee fiind încheiate. La Roşeani,, ; am terminat-o, a venit la
trifoi. Am cosit-o.
Cînd
deri a.orzului
şi griului
se cer efectuate pe ogoare.'
Iată — am reţinut din spu­ unde cooperativa agrieolă mine, cu gură mare şi cu
sele doamnei Rodica To- s-a desfiinţat, întreaga pro­ ameninţări Laurean Petruş
Să vezi şi să . nu crezi, din comuna Ghelari, ne-a nefixnd folosit de 8 ani de meştean, tehnician agricol ducţie se va preda, după şi a zis .că recolta este a
cîtg obstacole şi prin ce relatat cu lux de amănunte zile, deşi pentru el s-a plă­ la primărie — praşila a' H-a ce se vor, achita drepturile lui". „Şi ?7 „Am fost la
hăţişuri trebuie să treci cum de peste două luni se tit chirie (1). la porumb, sfeclă ş.a. s-a oamenilor din sat, la fondul postul de poliţie şi am re­
dacă cumva ai intenţia zbate, cu cheltuială de In baza unei adrese de la încheiat, ca şi prima coasă de stat. Fiind vorba de clamat". ,,Ce v-au spus
să-ţi manifeşti dorinţa de-a timp, evident, dar şi de I.M.H. către I.C.S.A.P. Hu­ la trifoi şi lucernă. A În­ Roşeani, se cere menţionat poliţiştii ?" „Că ra-au . ce
organiza ceva pe baza li­ combustibil, că putea face nedoara, s-a cerut închi­ ceput coasa la fîneţele na­ că aici sînt o. seamă de face". O chemare la ordine
berai iniţiative. Pornincţ pe un drum dus şi întors pînă rierea spaţiului respectiv în turale. In prezent remorci evenimente neplăcute , cu a lui L. P. era; posibilă şi
acest drum lung şi spinos, la Marea Neagră cu ben­ scopuri de privatizare. S-a şi care încărcate vîrf cu privire la recoltarea fura­ necesară —^ zicem noi. Şi
după cum vom vedea, ai zina . consumată zadarnic, obţinut în acest sens şi a- furaje trec prin satele Do­ jelor. Astfel, Aron Andră- ca să terminătn cu Roş-
posibilitatea' să constaţi cît deocamdată, pentru a des­ cordul primăriilor din Ghe­ bra/Roşeam, Lăpuşnic ş.a. şesc şi fiul său l-au bătut canîi să mai menţionăm
de ădînc sînt înfipte în chide un disco-bar în lo­ lari şi Hunedoara. Domnul spre furajeriile unităţilor pe Cornel Laslău aşa . de că trebuie rezolvată soarta
sufletele unor oameni ră­ calitate unde mulţi tineri, Constantin Cîrstea; directo­ agricole şi spre curţile oa­ rău îneît l-au băgat -, în ■ celor 16 cai şi'a,-oilor ră­
dăcinile vechiului şi ruti­ mineri mai ales, ar putea rul I.C.S.A.P., după o de- menilor. Holdele se îngăl­ spital pentru o-bună b u -; mase .ale -nitnăhui.'r
nei. Concret, despre ce găsi un mod mai plăcut de benesc de la o zi la alta cată de vreme. Alioşa Sxn-
este- vorba ? N petrecere a timpului liber. NICOLAE T1RCOB şi nu este departe vremea dea, tot din Roşeani, ne TRAIAN BONDOR
■ Prezentîndu-se la redac­ Spaţiul necesar în acest cînd -se va intra la sece­ spunea : ..De la conducerea'
ţie, domnul Sergiu Ţenţ, scop s-a găsit uşor, acesta \ .. (Continuare în pag. a 2-a) riş', toate condiţiile nece- fostei C.A.P. mi s-a spus că (Continuare în pag. j 2-a)
Unde-i lege,

nu-i tocmeală

Convorbire cu dl. procuror NlCDLAE PETRUŢ,
,;ije la Procuratura judeţului Hunedoara

•--<#-r Vă—rugăm* —«omnule nată.. Aşa s.-a ajuns ia si­
pţxjuror să faceţi cîteva tuaţia ca; îndeoăebt" /în ;
raefîri la modul cum s-au nele Brad şi Haţeg, să aibă
ailicăt în judeţul nostru loc. .încălcări . ale acestui
ptt'vederiîe Decretului-Lege act ■ normaţiv, cauzate de
n i 42/1990. faptul că acele comisii lo­
'ş— Aşa cum/s-a mai sub­ cale -de împărţire a pămîn-
liniat şi se cunoaşte, con­ tului nu au’ fost constituite
deier că, • pentru orice na­ din Oamenii cei mai com­
ţiune. civilizată- respectarea petenţi, din membrii coope­
legilor şi a ordinii de ratori care să evite comi­
tirept, potrivit dictonului: terea de favoritisme şi a-
„Unde-i lege, nu-i tocmea- buzuri, ce cad sub inci­
- lă", constituie o trăsătură denţa legii, îmbrăcînd chiar
definitorie. Ca .urmare, res­ şi aspecte penale. Or, se
pectarea legii este o cerinţă ştie bine că numai adună­
esenţială pentru toţi cetă­ rile generale ale cooperati­
ţenii ţării noastre. Cu pl ivi­ velor agricole erau singure­
re Ia aplicarea Decretului- le în măsură să decidă a-
Lege. nr. 42, publicat în supra soartei avuţiei ob­
Monitorul Oficial nr. 17/ şteşti. Eludînd această c<5-
30 ianuarie a.c., constatăm rihţă, s-a ajuns la situaţia
însă o serie de aspecte ne- ca în unele locuri să se a-
dprite pc care le supunem tribuie pămînt în folosinţă
atenţiei în vederea aducerii îndelungată şi unor oameni
corecturilor necesare; care nu aveau acest drept,
Referiţi-vă la conţinu­ ocupîndu-se abuziv terenuri
tul actului normativ res­ şi din proprietatea .unor
pectiv şi la modul de a- unităţi agricole de stat»
plifcare a lui. • aspecte' ce ; se încadrează
-f- Scopul decrelului-iegc' la tulburarea de posesie, Cînd se produce un in­ pîine. Cîteva pîini cad pe
amintit este acela de a fa­ ceea ce a dat naştere la cendiu şi iau foc acaretu­ „Să vină Sanepidul” jos, prin gunoiul din...
cilita procesul de restructu­ conflicte între vecini şt rile unei gospodării, ori o gară..Doar „spatele" bufe­
rare a-agriculturii, în sen­ chiar rude. Au fost cazuri şiră de .paie şi fin (Doam­ tului este. in. fapt, „spa­
sul de . a asigura o mai cînd uiiii săteni au ocupat ne, fereşte, ca la Sîntu- două „armate" de... apă­ aşezată direct pe podeaua tele gării". Piinile rosto­
bufaâ ■ şi integrală folosire suprafeţe de cîte 7—10 ha hatm !), sau alte felurite rare ! Pompierii au, prac­ unde stau, de obicei, tăl­ golite pe jos ■ sînt puse la
a păSUAtului în vederea pămînt, fără â avea posi­ bunuri, ■ strigăm din răs-- tic, o modalitate de a f i pile pantofilor cu ceva Ioc. în coş. Ce contează !
eccştarif producţiei vegeta­ bilitatea să-l lucreze cu puteri: „Să vină pompie­ alertaţi m ult' mai repede, * pe ele — dttpă ce ieşi din Flămînzii şi grăbiţii gării
ţie şi animaliere. Din pă­ forţe şi mijloace proprii, rii !" Şi rie recăpătăm li­ acolo unde este nevoie de „alea" publice, ştiţi dum­ din Petroşani le vor în­
cate, pe Ungă .aplicarea lui NICOLAB TÎRCOB niştea necesară ' numai el. Pentru oameni in h a -. neavoastră. îţi vine să te fuleca cu poftă, tăiate in
corectă, şe îniîinesc şi as­ după ce aceşti oameni late albe care controlea­ cutremuri nu alta : plinea feliuţe cit mai subţiri şi
pecte de interpretare ero­ (Continuare în pag. a Z-o) . minunaţi — a căror no­ ză, patern spune, igiena este adusă chiar pentru aşezate lingă nişte mici
bilă profesie se. pierde tn hranei noastre zilnice, im­ bufetul din gară. „Vai. fierbinţi, tăvăliţi în muş­
străvechime — vin, „văd“ plicit a vieţii noastre, tre­ ce vrednic e omul ăsta V' tar.
Aflăm că pa responsa­
„P©ienita,,-casă pustie!? şl înving ! „Vid" înseam­ buie însă o cale puţin — spun admirativ cîţiva bilul celor „trei unităţi"
inşi despre proprietarul
nă, aici, că pompierii in­
mai lungă. Aceasta este,
tră Intr-O luptă aprigă şi de fapt, şi menirea rîn- maşinii ARO — care — — proprietarul ARO-ului
Popasul turistic „Poieniţa* de Ia intrarea în Orăş* înlătură ameninţarea fo­ durilor de faţă. Aşadar, aflu — estei şi responsabi­ îl cheamă ,JDomnul Niţă".
Nu mă impresionează de­
lul bufetului. „Mai are
tie este mult căutat, mai cu scamă acum !n plin se­ cului pe care —■ parado­ marţi, 26 iunie a.c., ora în răspundere şi cantina loc că doarme atît de
zon... turistic. Am poposit şi noi mai zilele trecute, xal !,— doar urgia apei o 7, in Staţia C.F.R. Petro­ C.F.R. şi încă un chioşc puţin, pentru a munci
cu -gîndul lă o mîncare, la o bere, o răcoritoare. poate egala.. şani. Animaţie mare, coadă pe la Cabana „Rusu“. cît mai mult. Eu ii cer
Doamna barmană Veronica Pop ne spune cii mul­ \ Dacă aşa se întîmplă la mare formată la bufetul prin munţi“ — continuă doar să nu-mi vîndă, să
tă amărăciune : ;,Nu avem absolut nimic. Nici răco­ incendii, şîntem de păre­ din staţia respectivă. La admiratorii. „Uitaţi-vă la mănînc, plinea tăvălită
ritoare, nici apă^ minerală, nici mici, cîrnăciori... Nici re că ar trebui — atunci un moment, apare — în e l! — îmi spune un băr­ prin praful gării şi pe
nu stau. la. bar c& mi-e'ruşine de oameni"...' cînd vedem adevărate a- spatele bufetului — o ma­ bat. Pot să pun pariu sub scaunele maşinii lui,
Pînă ara vorbit, noi au sosit cîteva maşini. De tentate la sănătatea pu­ şină ARO ■ cu numărul că de la ora 4 este in pi­ marca ARO ! Dar, cred că
Teleorman, de Bacău, de Cluj. Făceau înconjonil Uni­ blică — să strigăm cu 3-HD-5323, jerpelită, ca cioare ! nu poate. De aceea,
tăţii şi coborau la şosea. Cu ce~ gîndurf şi aprecieri cel puţin aceeaşi forţă i vai de lume. Pe dinafa­ Mă uit şi mă cutremur strig : „Să vină Sanepi­
la adresa conducerii popasului ne putem- imagina. De „Să vină Sanepidul!" ră. Mă rog, . se deschide şi mai mult de ceea ce d u l A t i t .
ce nu-şi... imaginează o preocupare ca lumea şi con­ Numai că există o uşa din spate şi văd o văd. Femeile din ■ bufet
ducerea C.P.A.D.M. Orăştie ? (Oh. I. N.). ' mare deosebire intre cele grămadă mare de fin, aduc două coşuri pentru MARtN NEGOIŢA