Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_150
P. 1
t, I B E R T A T E, D E 1 M A T I E, A D E V Ă R !
...... ■■ - - ......................... — - - ' ■ i i
Frumoasa comună de pe
Lungul şi întortocheatul şi Timişoara — Dobra -- Dobra — în dricul verii
şoseaua ce duce la Lugoj
parcurge' o vară plină de
efort pentru a îndeplini la sare' s'trîhgerii fără pier pot" cosî o suprafaţă cu
drum al liberei iniţiative timp şi bine lucrările ee fiind încheiate. La Roşeani,, ; am terminat-o, a venit la
trifoi. Am cosit-o.
Cînd
deri a.orzului
şi griului
se cer efectuate pe ogoare.'
Iată — am reţinut din spu unde cooperativa agrieolă mine, cu gură mare şi cu
sele doamnei Rodica To- s-a desfiinţat, întreaga pro ameninţări Laurean Petruş
Să vezi şi să . nu crezi, din comuna Ghelari, ne-a nefixnd folosit de 8 ani de meştean, tehnician agricol ducţie se va preda, după şi a zis .că recolta este a
cîtg obstacole şi prin ce relatat cu lux de amănunte zile, deşi pentru el s-a plă la primărie — praşila a' H-a ce se vor, achita drepturile lui". „Şi ?7 „Am fost la
hăţişuri trebuie să treci cum de peste două luni se tit chirie (1). la porumb, sfeclă ş.a. s-a oamenilor din sat, la fondul postul de poliţie şi am re
dacă cumva ai intenţia zbate, cu cheltuială de In baza unei adrese de la încheiat, ca şi prima coasă de stat. Fiind vorba de clamat". ,,Ce v-au spus
să-ţi manifeşti dorinţa de-a timp, evident, dar şi de I.M.H. către I.C.S.A.P. Hu la trifoi şi lucernă. A În Roşeani, se cere menţionat poliţiştii ?" „Că ra-au . ce
organiza ceva pe baza li combustibil, că putea face nedoara, s-a cerut închi ceput coasa la fîneţele na că aici sînt o. seamă de face". O chemare la ordine
berai iniţiative. Pornincţ pe un drum dus şi întors pînă rierea spaţiului respectiv în turale. In prezent remorci evenimente neplăcute , cu a lui L. P. era; posibilă şi
acest drum lung şi spinos, la Marea Neagră cu ben scopuri de privatizare. S-a şi care încărcate vîrf cu privire la recoltarea fura necesară —^ zicem noi. Şi
după cum vom vedea, ai zina . consumată zadarnic, obţinut în acest sens şi a- furaje trec prin satele Do jelor. Astfel, Aron Andră- ca să terminătn cu Roş-
posibilitatea' să constaţi cît deocamdată, pentru a des cordul primăriilor din Ghe bra/Roşeam, Lăpuşnic ş.a. şesc şi fiul său l-au bătut canîi să mai menţionăm
de ădînc sînt înfipte în chide un disco-bar în lo lari şi Hunedoara. Domnul spre furajeriile unităţilor pe Cornel Laslău aşa . de că trebuie rezolvată soarta
sufletele unor oameni ră calitate unde mulţi tineri, Constantin Cîrstea; directo agricole şi spre curţile oa rău îneît l-au băgat -, în ■ celor 16 cai şi'a,-oilor ră
dăcinile vechiului şi ruti mineri mai ales, ar putea rul I.C.S.A.P., după o de- menilor. Holdele se îngăl spital pentru o-bună b u -; mase .ale -nitnăhui.'r
nei. Concret, despre ce găsi un mod mai plăcut de benesc de la o zi la alta cată de vreme. Alioşa Sxn-
este- vorba ? N petrecere a timpului liber. NICOLAE T1RCOB şi nu este departe vremea dea, tot din Roşeani, ne TRAIAN BONDOR
■ Prezentîndu-se la redac Spaţiul necesar în acest cînd -se va intra la sece spunea : ..De la conducerea'
ţie, domnul Sergiu Ţenţ, scop s-a găsit uşor, acesta \ .. (Continuare în pag. a 2-a) riş', toate condiţiile nece- fostei C.A.P. mi s-a spus că (Continuare în pag. j 2-a)
Unde-i lege,
nu-i tocmeală
Convorbire cu dl. procuror NlCDLAE PETRUŢ,
,;ije la Procuratura judeţului Hunedoara
•--<#-r Vă—rugăm* —«omnule nată.. Aşa s.-a ajuns ia si
pţxjuror să faceţi cîteva tuaţia ca; îndeoăebt" /în ;
raefîri la modul cum s-au nele Brad şi Haţeg, să aibă
ailicăt în judeţul nostru loc. .încălcări . ale acestui
ptt'vederiîe Decretului-Lege act ■ normaţiv, cauzate de
n i 42/1990. faptul că acele comisii lo
'ş— Aşa cum/s-a mai sub cale -de împărţire a pămîn-
liniat şi se cunoaşte, con tului nu au’ fost constituite
deier că, • pentru orice na din Oamenii cei mai com
ţiune. civilizată- respectarea petenţi, din membrii coope
legilor şi a ordinii de ratori care să evite comi
tirept, potrivit dictonului: terea de favoritisme şi a-
„Unde-i lege, nu-i tocmea- buzuri, ce cad sub inci
- lă", constituie o trăsătură denţa legii, îmbrăcînd chiar
definitorie. Ca .urmare, res şi aspecte penale. Or, se
pectarea legii este o cerinţă ştie bine că numai adună
esenţială pentru toţi cetă rile generale ale cooperati
ţenii ţării noastre. Cu pl ivi velor agricole erau singure
re Ia aplicarea Decretului- le în măsură să decidă a-
Lege. nr. 42, publicat în supra soartei avuţiei ob
Monitorul Oficial nr. 17/ şteşti. Eludînd această c<5-
30 ianuarie a.c., constatăm rihţă, s-a ajuns la situaţia
însă o serie de aspecte ne- ca în unele locuri să se a-
dprite pc care le supunem tribuie pămînt în folosinţă
atenţiei în vederea aducerii îndelungată şi unor oameni
corecturilor necesare; care nu aveau acest drept,
Referiţi-vă la conţinu ocupîndu-se abuziv terenuri
tul actului normativ res şi din proprietatea .unor
pectiv şi la modul de a- unităţi agricole de stat»
plifcare a lui. • aspecte' ce ; se încadrează
-f- Scopul decrelului-iegc' la tulburarea de posesie, Cînd se produce un in pîine. Cîteva pîini cad pe
amintit este acela de a fa ceea ce a dat naştere la cendiu şi iau foc acaretu „Să vină Sanepidul” jos, prin gunoiul din...
cilita procesul de restructu conflicte între vecini şt rile unei gospodării, ori o gară..Doar „spatele" bufe
rare a-agriculturii, în sen chiar rude. Au fost cazuri şiră de .paie şi fin (Doam tului este. in. fapt, „spa
sul de . a asigura o mai cînd uiiii săteni au ocupat ne, fereşte, ca la Sîntu- două „armate" de... apă aşezată direct pe podeaua tele gării". Piinile rosto
bufaâ ■ şi integrală folosire suprafeţe de cîte 7—10 ha hatm !), sau alte felurite rare ! Pompierii au, prac unde stau, de obicei, tăl golite pe jos ■ sînt puse la
a păSUAtului în vederea pămînt, fără â avea posi bunuri, ■ strigăm din răs-- tic, o modalitate de a f i pile pantofilor cu ceva Ioc. în coş. Ce contează !
eccştarif producţiei vegeta bilitatea să-l lucreze cu puteri: „Să vină pompie alertaţi m ult' mai repede, * pe ele — dttpă ce ieşi din Flămînzii şi grăbiţii gării
ţie şi animaliere. Din pă forţe şi mijloace proprii, rii !" Şi rie recăpătăm li acolo unde este nevoie de „alea" publice, ştiţi dum din Petroşani le vor în
cate, pe Ungă .aplicarea lui NICOLAB TÎRCOB niştea necesară ' numai el. Pentru oameni in h a -. neavoastră. îţi vine să te fuleca cu poftă, tăiate in
corectă, şe îniîinesc şi as după ce aceşti oameni late albe care controlea cutremuri nu alta : plinea feliuţe cit mai subţiri şi
pecte de interpretare ero (Continuare în pag. a Z-o) . minunaţi — a căror no ză, patern spune, igiena este adusă chiar pentru aşezate lingă nişte mici
bilă profesie se. pierde tn hranei noastre zilnice, im bufetul din gară. „Vai. fierbinţi, tăvăliţi în muş
străvechime — vin, „văd“ plicit a vieţii noastre, tre ce vrednic e omul ăsta V' tar.
Aflăm că pa responsa
„P©ienita,,-casă pustie!? şl înving ! „Vid" înseam buie însă o cale puţin — spun admirativ cîţiva bilul celor „trei unităţi"
inşi despre proprietarul
nă, aici, că pompierii in
mai lungă. Aceasta este,
tră Intr-O luptă aprigă şi de fapt, şi menirea rîn- maşinii ARO — care — — proprietarul ARO-ului
Popasul turistic „Poieniţa* de Ia intrarea în Orăş* înlătură ameninţarea fo durilor de faţă. Aşadar, aflu — estei şi responsabi îl cheamă ,JDomnul Niţă".
Nu mă impresionează de
lul bufetului. „Mai are
tie este mult căutat, mai cu scamă acum !n plin se cului pe care —■ parado marţi, 26 iunie a.c., ora în răspundere şi cantina loc că doarme atît de
zon... turistic. Am poposit şi noi mai zilele trecute, xal !,— doar urgia apei o 7, in Staţia C.F.R. Petro C.F.R. şi încă un chioşc puţin, pentru a munci
cu -gîndul lă o mîncare, la o bere, o răcoritoare. poate egala.. şani. Animaţie mare, coadă pe la Cabana „Rusu“. cît mai mult. Eu ii cer
Doamna barmană Veronica Pop ne spune cii mul \ Dacă aşa se întîmplă la mare formată la bufetul prin munţi“ — continuă doar să nu-mi vîndă, să
tă amărăciune : ;,Nu avem absolut nimic. Nici răco incendii, şîntem de păre din staţia respectivă. La admiratorii. „Uitaţi-vă la mănînc, plinea tăvălită
ritoare, nici apă^ minerală, nici mici, cîrnăciori... Nici re că ar trebui — atunci un moment, apare — în e l! — îmi spune un băr prin praful gării şi pe
nu stau. la. bar c& mi-e'ruşine de oameni"...' cînd vedem adevărate a- spatele bufetului — o ma bat. Pot să pun pariu sub scaunele maşinii lui,
Pînă ara vorbit, noi au sosit cîteva maşini. De tentate la sănătatea pu şină ARO ■ cu numărul că de la ora 4 este in pi marca ARO ! Dar, cred că
Teleorman, de Bacău, de Cluj. Făceau înconjonil Uni blică — să strigăm cu 3-HD-5323, jerpelită, ca cioare ! nu poate. De aceea,
tăţii şi coborau la şosea. Cu ce~ gîndurf şi aprecieri cel puţin aceeaşi forţă i vai de lume. Pe dinafa Mă uit şi mă cutremur strig : „Să vină Sanepi
la adresa conducerii popasului ne putem- imagina. De „Să vină Sanepidul!" ră. Mă rog, . se deschide şi mai mult de ceea ce d u l A t i t .
ce nu-şi... imaginează o preocupare ca lumea şi con Numai că există o uşa din spate şi văd o văd. Femeile din ■ bufet
ducerea C.P.A.D.M. Orăştie ? (Oh. I. N.). ' mare deosebire intre cele grămadă mare de fin, aduc două coşuri pentru MARtN NEGOIŢA