Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_151

D E M O C R A Ţ I E , ~ A D E V Â R !

CU VINTUL LI BER

Anul II, nr. 151 VINERI, 6 IULIE 1?90 4 pagini . 1 leu

Poate fi Deva un oraş
Consiliile de administraţie şi redresarea turistic şi de agrement'!
activităţii economice Răspunsul nu poate fi decît
afirmativ, luînd în seamă
condiţiile sale naturale. Pe
un teritoriu relativ restrîns
Calea spre rentabilitate, se cumulează peisaje de o
se între­
rară frumuseţe,
prind variaţii de relief, flo­
spre salarii mari ră, şi faună, formaţii geo­
logice interesante, care dau
nuanţe atrăgătoare fizio­
nomiei oraşului, brodat şi
trece prin muncă el cu frumoase construcţii
actuale, ridicate alături, de
monumente şi vestigii, măr­
turii grăitoare ale îndelun­
gatei istorii a acestor- lo-
Interviu^ cu domnul inginer VALERIU ALMAŞAN,
preşedintele Consiliului de Administraţie, director general TURISM Şl AGREMENT
al~Centralei Minereurilor Deva
IN DECORUL
....DEVEAN
— Stimate domnule di­ luăm decizii asupra tutu­
rector, poate veţi spune că ror problemelor. Avem cea
este cam devreme să vor­ mai mare- grijă= să nu se
bim despre o experienţă a- ivească vreo ruptură între I. Potenţial
cumulată in activitatea consiliul de -administraţie
Consiliului de Administra­ şi sindicate. Dimpotrivă,
ţie al Centralei Minereuri­ întărim, cimentăm conlu­ turistic
lor Deva. Dar chiar despre crarea, consensul. De ce ? La Televiziune...
acest început de experienţă Interesele sînt aceleaşi : să Foto NICOLAE GHEORGHIU
v-atn ruga să ne vorbiţi. realizăm producţie bună,
— întîi de toate ne-am ca să Luăm salarii tot mai neglijat
constituit în mod democra­ bune. Pe această bază,
tic ca organism de condu­ Consiliul de Administraţie In atenţia veteranilor de război
cere. I.a nivelul centralei, şi Sindicatele îşi argumen­
consiliul se compune din tează propriile decizii, îşi curi în care s-a născut a-
11 salariaţi, cadre cu func­ armonizează colaborarea în cum şapte secole Deva.-
ţii de . răspundere. D e. a- numele acelui scop unic de Articolul intitulat „Din zia zilelor festive şi a ma­ gratuite sau cu reducere de „Muntele" este prezent îa
semenea, în toate cele 18 a creşte producţia, ren­ partea Asociaţiei Naţionale nifestărilor cu caracter mi­ 50 la suta pe căile ferate ; decorul devean prin for­
unităţi aparţinătoare cen­ tabilitatea, implicit, sala- a Veteranilor de Război", litar... : accesul la casele „dreptul de a călători gra­ mele de relief colinar din
tralei sînt constituite con­ riile oamenilor din toate apărut în ziarul „Armata armatei, popotele şi res­ tuit cu mijloacele de trans­ imediata apropiere, pre­
silii de administraţie pro­ unităţile Centralei. poporului", nr. 25/20.06. taurantele militare fie ba­ port în mediul urban şi lungiri întinse ale munţi­
prii, aşa cum cer structu­ 1990, sub semnătura dom­ za legitimaţiei de vete­ în mediul rural în limita lor Poiana Ruscăi. în spa­
— Ce teme, ce situaţii nului general-locotenent (r) ran (...); prioritate în . a- judeţelor de domiciliu pen­
rile stabilite. Adică, mem­ ' anume vă frămîntă ? ţiul acestora sînt zone de
bri din conducere, şefi de Marin Dragnea, preşedinte­ cordarea asistenţei medi­ tru veteranii de război şi agrement solicitate ca Pă­
compartimente, lideri sin­ — în primul rînd renta­ le Comitetului provizoriu cale în policlinicile şi spi­ văduvele acestora"; consi­ durea Bejan, Cabana Că­
dicali, jurişti, specialişti în bilizarea, ca problemă — al asociaţiei, prezintă cîte- talele militare faţă de ori­ derarea ca vechime în ser- prioara, eonul vulcanic al
anumite ramuri şi domenii. cheie în actuala situaţie de . va din solicitările rezol­ ce alte categorii de persoa­ Cetăţii şi altele. Bineface­
— înţelegem că este vor­ redresare a economiei ro­ vate ale veteranilor de ne civile (...). Prof. DUMITRU SUSAN, rile „mării* se pot resimţi
ba de largi organisme ■ de­ mâneşti, inclusiv în ramura război, cum sînt: reda­ In cuprinsul articolului Pro şed in taie Comitetului prin ceea ce ar putea oferi
mocratice, in care munci­ asigurării materiilor prime. rea gradului militar la data menţionat se mai preci­ Provizoriu al Asociaţiei Mureşul şi .Streiul, dacă,
torii sînt bine reprezen­ Facem eforturi proprii dar scoaterii din armată pentru zează că s-a elaborat un Na)ionale a Veteranilor prin pasiune şi interes, s-ar
taţi prin liderii lor sindi­ vom colabora şi cu firme cei degradaţi fără hotărî- proiect de hotărîre ce va fi de Război, realiza şi la Deva (ca la
cali. din Suedia, R.F. Germană, re judecătorească (inclu­ prezentat noului guvern, în Filiala Hunedoara Arad) locuri de plajă şi
— Aşa cum spuneţi. S.U.A. înainte de toate siv reabilitarea); înaintarea care sînt prevăzute drep­ ştranduri.
Conclucrarea strînsă, per­ pentru a asigura utilaje onorifică la gradul următor turi cu privire la călătorii (Continuare în pag. a 3-a) Dar condiţiile naturale
manentă cu muncitorii, prin . miniere de- mare perfor- a tuturor veteranilor de nu sînt singurele premise
liderii sindicali, este o rea­ război; acordarea dreptului pentru posibila definire a
litate în toate unităţile GH. I. NEGREA de port uniformă militară, unui centru turistic cum
centralei noastre. împreu­ prin ordinul ministrului a- am dori sâ fie Deva. A-
nă dezbatem, analizăm, (Continuare în pag. a 3-a). părării naţionale, cu oca­ dăugăm aici şi zestrea' sa de
monumente istorice, de ar­
rfVWVUWUWWWVVWVWVVVWVVWVVVVVVVVWVVVWVtWWVVWrtVVWVtfVWW'UWVWWŞi hitectură şi ale naturii:
complexul Magna Curia ce
Cîmpui -cartea de viaţi a ayonomului adăposteşte Muzeul Jude­
ţean, ■ C e t a t e a , ' Pădu­
rea B e j a n , zona Ca­
banei „Căprioara", Dea­
Incontestabil, probitatea şi de asigurare a furajelor ducţiei de nutreţuri cu e- lul Paiului şi Pietroasa
profesională a oricărui gos­ (jentru perioada de iernare fectivul de animale — n.n.), care oferă iubitorilor de
podar, mai ales a specialis­ a animalelor îmbracă un de asigurarea nutreţurilor natură momente de reereere
tului din agricultură este aspect cel puţin ciudat. Să pentru perioada de iarnă (I). şi reconfortaxe cît şi interes
dată dc starea actuală a ne explicăm. Posibilităţile Nu mai insistăm asupra pentru vizitare şi cunoaş­
cîmpului. Cum arată o ase­ de furajare a animalelor pe faptului că s-a exagerat tere. Sînt şi alte locuri
menea „carte de vizită" în timpul verii au fost reduse mult, amplificîndu-se sub­ propice agrementului, dar
cazul Băciei ? Dacă privim stanţial la documentarea ca şi cele nominalizate au
numai culturile de la şo­ anterioară, numărul ovine­ fost neglijate. Se impun
sea, ne putem înşela, for- lor străine ce păşunează în peste tot acţiuni de refa-
mîndu-ne o imagine falsă. OGLINZI STRÎMBE comună. Praf. CORNEL STOICA
Să fie oare vorba iarăşi Să revenim însă la une­
de aşa-zisa „politică a şo­ LA C.A.P. BĂCIA le probleme de fond din (Continuare în pag. a 3-a}
selei" ? activitatea cooperativei,
Ascultîndu-l pe inginerul care nu pot să fie separate
şef al Cooperativei Agri­ sub nici o formă de acti­
cole din Băcia, dl. Dragoş cu bună ştiinţă, o parte vitatea concretă a specialis­
Visirin, poţi rămîne cu din suprafaţa de păşune tului. Vjzitînd cîmpui cu Un sîmbure de piersică, un mofiv
impresia că aici totul este fiind cultivată cu orz, ier-, specialişti în materie de
în regulă, unele greutăţi, buri sau chiar „împrumu­ la Direcţia Agricolă Jude­
cum relatam într-un articol tată" altor beneficiari. Nu­ ţeană, nu mică ne-a fost de cumplită nelinişte
publicat zilele trecute,, fiind meroase semne de întrebare mirarea eind am găsit cul­
doar In zootehnie, în spe­ se ridică şi în legătură cu tura de porumb, situată In O jună dată în pîrg precum o piersică primit cineva în cap! O fi strada un
cial legate de lipsa păşunii. cultura de borceag, reali­ mai multe parcele, dacă (varianta economie de piaţă) a cules coş de gunoi ? Parcă da ,parcă nu... Ce
Adîncind "documentarea, ni zată în „cooperare" cu mai poate u numită aşa pulpa aromată a fructului (se vînd pier­ ne facem ? Păstrînd minut de minut
s-au relevat şi alte aspec­ complexul de îngrăşare a (culmea, destinată chiar ca sici şi în magazinele de stat) lăsind ve­ curăţenia in jurul nostru îi vom obliga
te greu de explicat. Dar, mieilor Simeria. Intuind că lot de hibridare !), unde nu derii o dantură ce ar condamna la fali­ pe semenii noştri să facă la fe l!
să dăm cuvîntul, pâstrîn- baza furajeră este îţi peri­ s-a aplicat nici o praşilă ment o Întreagă policlinică stomatolo­ Ce ne-am face, .stimaţi concetăţeni,
du-ne în perimetrul obiec­ sau ierbicidare, plantele, gică, după care, cu o mişcare largă a dacă i-ar da cuiva prin cap să intre în
col, şeful fermei- zootehnice
tivitătii, faptelor întîlnite condiţionează rămînerea în mlinii a trimis — în timp ce ieşea pe greva foamei pentru a protesta împo­
la faţa locului. funcţie (deşi trebuia să NICOLAE TIRCOB uşa unui magazin de pîine — sîmburc- triva necurăţeniei străzilor ?
De la primărie aflăm că aibe altă poziţie, să reven-’ le în stradă... Bogdaproste că nu l-a Drv CORNEL STOICA
invocarea lipsei de păşune dice la timp corelarea pro­ (Continuare in pag. a 3-a)