Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_151
P. 2

CUVfNTULLttEI



                                                                                                                            Sonetul  iubirii

                                                                                                                   Iubirea nu-i pomană s-o cerşeşti
                                                                                                                   precum calicivla nn colţ de stradă.
                                                                                                                   Cind ceilalţi ochi nu vor să te mai vadă
                                                                                                                   degeaba-ţi muţi trăirea In poveşti1
                                                                                                                   Iubirea nu-i nici bunul ce se pradă,
                                                                                                                   nici pofta de-a avea tot ce doreşti;
                                                                                                                   în  tine-o naşti, In tine-apoi o creşti
                                                                                                                   şi-aştepţi să vină clipa cind dă roadă.
                                                                                                                   Iubirea e Golgota către care
              MEMORIA  CULTURII.                                                     tiiul  meu  Contact  cu  ci­  te-ndrepţi mereu şi-mbătrîneşti ureînd
             Spuneam  că  personalita­                                               vilizaţia  occidentală  şi  să   şi  crucea tot mai grea ţi*e în spinare
             tea  unui  oraş  rezidă,  poa­  PRINTRE  PRIETENI  (VI)                 sugerez,  poate,  unele  re­  iar  drumul  ei  nu-i  mai  sfirşeşti  nicicînd.
             te,  în  primul  rină,  în  res­                                        pere  care  mi  se  par, dem­
             pectul  faţă   de  propriile   seducătorul   „La   Petite   ca  însăşi  un  monument   ne  de  urmai  în  drumul  ;   De-s  prins  că  mint  —  iertaţi-mi  anecdota!
             tradiţii.  Ceea  ce,  la  urma   France“  . sînt  prin   ele   de  artă.  Dar  Catedrala ?   nostru  spre  această  civi~  :   luaţi-mi dorul şi urcaţi Golgota...
            urmelor, înseamnă respect   însele adevărate  muzee.în   Gigantică,  ăominînd ora­  lizaţie.  Nu voi mai spune,  \
            pentru  cultură.  Sub  acest   aer  liber,  în  care  pulsea­  şul  prin  săgeata  ei  de  142   aşadar,  decît  că,  în  spa-  ţ   NECULAI  CHIRICA
             aspect,  Strasbourgul  e  un   ză  viaţa  intensă  a  civilir   de  metri,  începută  in  se­  ţiul  vast  şi  auster  al  a-,  i
            oraş  literalmente  impreg­  zaţiei  contemporane,  fără   colul  X III,  Catedrâla  No­  celei  Catedrale,  unde  le  {
             nat  de  cultură.  Aflat  de   ă  impieta  prin  nirnic  a-   tre  Dame  este  o  fantasti­  tot pasul înttlneam o nouă  :
            două  mii  de  ani  la  răs­  supra  memoriei  culturii.   că,  indescriptibilă  dante­  capodoperă  învăluită   în  ţ   Patria  necenzuratâ
            crucea  unor  drumuri  pe   Totul  se  dovedeşte  a  fi   lărie  de  piatră,  înnobilată   lumina  stranie  filtrată  de  i
            care ■  au  circulat  oştiri,   gîndit  in  perspectiva  tu­  de  istorice  vitralii,  dintre   vitralii,  mi-a  încolţit  gin-   Ce  mult te-am iubit,
            mărfuri,  opere  de  artă  şi   turor  consecinţelor  şi  co­  care  rozeta  de  deasupra   dul  revelator  că  abisul   fără să aştept vreo răsplată,
            idei,  permeabil   la   cele   nexiunilor  posibile  şi  în   partidului central este cea   terorii, al genocidului,  al   cu  torţa evlaviei în piept,
            mai  diverse  influenţe,  el   strînsă  relaţie  cu  impera­  mai' măre  din Europa.  Ca   corupţiei   şi  cd  nimicirii  ■■   naiv şi cinstit, te-am iubit, patrie !
            a  ştiut  să  le  cultive  prin   tivele funcţionalităţii.  To­  să  te  familiarizezi  cit-  de   valorilor  l-au  cunoscut  i   Sărac am fost eu totdeauna
                                                                                     doar  acele  popoare  ale  ?
            armonioasă  asimilare,  fn-   tul  e  conceput  parcă pen­  cit  cu  superbele-i  detalii,   căror  stăpinifi au avut  la   în  acele cuvinte prea mari
            făţişîndu-se  azi  ca  o  in-   tru  a-ţi  bucura  privirea   ca  s-o  cutreieri  metodic,            care  tapetează abisul;
            confundabilă  şi fermecă­  şi  sufletul, pentru a-ţi  sa­  de  la  subsoluri  piuă  la   un  moment  dat  nefericita   n-o  să-mi  dezmint  tocmai  acum  rădăcina.
            toare sinteză a  culturii  eu­  tisface  orice  nevoie,  în   turle,  minunea  aceasta  îţi   idee  de  a  încerca  despăr­  De  foarte  departe,  te  aud  foşnind  in  mine
            ropene.  Păstrate,  cultiva­  sţîrşit,  pentru  a  te  simţi   cere  cel  puţin  trei  zile.   ţirea  de  Dumnezeu.  Ce­  ca un gorun cu frunzele-n cer,
            te, inteligent  modernizate,   om  liber,  deplin  şi demn,   Noi  am  avut  o  oră.  A    lelalte,  cele  care eu  avut  ■    de foarte adine, te simt în carnea mea
            o veche moară, o insonda­  om  cu  un  trecut  şi  un   o  descrie  deci,  după   ce   înţelepciunea de a se păs­  ca o rază anticipînd Strigătul».
            bilă pivniţă pentru  vinuri   viitor,  într-o lume  ce  stă   abUi  am  reuşit  s-q  între­  tra  mereu  sub  veghea  ;   Tu, maica mea, fii liniştită!
            alsaciene,   o  venerabilă   sub veghea  lui  Dumnezeu.   zăresc,  mi  se  pare  o  cu­  Lui,  deşi  n-au  fost  scuti­  Nu sînt eu cel ce, precum grămăticii,  -
            gheţărie   sau  o  seculară   Căci  vederea  Catedralei,   tezanţă  pe  care  nu  mi-o   te  nici  ele  de  urgii,  eu   să _tnă semnez în colbul
            fabrică  de  bere  apar  azi   aflată   exact  in   mijlo­  pot asuma. Aş putea, bine­  avut  parte  de o evoluţie   stîrnit de faraonice sandale,
            aureolate  de  atributele  u-   cul  oraşului,  tocmai   a-   înţeles,   să  scriu  despre   ascendentă, constant crea­  ori, precum papagalii poligloţi, să mă
            nor  veritabile  monumen­  ceasta veghe a lui Dumne­  ea  copiind  date  din  ghi­  toare,   fără  devastatoare   înfig la  caşcavalul gloriei de-o seară...
            te  culturale.   La  tot  pa­  zeu  ţi-o sugerează,  tn  pri­  dări  şi  pliante  ISMnd  pe   prăbuşiri. Nu sînt 11»  mis­  Tu, tatăl meu, reparatorule
                                                                                     tic  şi  aceasta  nu  e  o  re­
            sul,  încastrate  în  zidurile   mul  tind,  Piaţa  Catedra­  deasupra  şi  impresia  că              de  ornice străvechi   învaţă-mă,
            caselor  pot  fi  citite  plăci   lei,   cu   farmacia   „La   sînt  un  erudit.  Dar  asta.   flecţie  mistică,  ci  o  con-  ■   na  să repar eu Timpul,
                                                                                     statare  de  bun  simţ,  care
            comemorative :   aici  s-a   Cerb“  —  cea  mai  veche   ar  însemna  să  trişez.  Nu   s-a  născut  firesc,, intr-un   ci  să renasc presus de vremuire.
            născut,  sau  a  creat,  sau, a   din  Franţa  (1268),  activă   urmăresc în aceste însem­  loc  binecuvîntat,   apărat   Oh, voi, părinţii mei strămoşi,
            murit   un  savant,   un   şi  «zi  —  cu  Casa  Kam-   nări  decît  să  dau  expre­                  patria mea necenzurată!
            artist,  un  ostaş,, un  om   merzell,  din  sec.  XV,  şi   sie  citorva  dintre  impre­  de o extraordinară memo­
                                                                                     rie  a  culturii.
            politic.  Străzi,  pieţe  sau   cu  Casa  „L’Oevre  Notre   siile  primare  şi  pure  pe                                             IOAN  EVU
            întregi  cartiere,  cUm  este  Dame“, din  sec.  XIV,  este  care  m i  le-a  suscitat  în-  RADU  CiQBANU
                                                                       Sa  ne  reîntoarcem  mereu  Ia  tezaurul
                                                                                            nostru  folcloric



                                                               Cred  că  acum,  pentru  cei   rea  pe  fiecare,  a şa  cum  se   timpurilor  specifice  Văii  Mu­  puse  în  valoare,  conservate
                                                             care  şi-au  dedicat  activita­  procedează  acum  în  qtîtea   reşului, pădurenilor, Ţârii  Ha­  acum,  în  condiţii  de  dqslină
                                                             tea  domeniului  delicat   -şi   ţări,   cîndva  cu   o  creaţie   ţegului,  momîrlanilor,   Ţării   libertate. Avem  nevoie de ele
                                                             înălţător  al  culturii,  un  lucru   populară  bogată.  Moţilor. Amintim,  deopotrivă,   ca  de  aer,  de  lumină.  Şi  vor
                                                             esenţial  îl  constituie  cunoaş­  Judeţul   nostru   reuneşte   fastuoasele  datini  de  nuntă,   avea  nevoie  generaţiile  vii­
                                                             terea  temeinică   şi punerea   puternice  vetre  folclorice  de   cele  legate  de  naşterea  o -   toare.  Să  fim  mîndri  şi  feri­
                                                             în valoare a bogatului tezaur   o  bogăţie  inestimabilă   aţii   mului,  de  înmormîntare,  obi­  ciţi  că  putem  cînta  o  doină,
                                                             al  folclorului  nostru,  E   ne­  în  domeniul  creaţiei  literare,   ceiurile  copiilor.  Cine   nu   că  putem  juca  un  joc   din
                                                             cesar  să  ne  aşezăm  cti  faţa   muzicale,  dar  mai  ales core­  trăieşte  cu  frenezie  şi  mîn-   satul  în  care  ne-am  născut I
                                                             spre  creaţia  ce  ne-a  definit   grafice,   obiceiuri  şi  datini   drie  conţinutul   ideatic   al   Cei  care  au  evoluat  dincolo
                                                             specificul  spiritualităţii,  spre   întinse  pe  întreaga  durată a   •cîntecelor,  .ritualul  desfăşu­  de  graniţele  patriei  au  con­
                                                             tradiţiile  şi  dăftniîe  ce  sînt   anului  calendaristic.   Pentru   rării  dansurilor  -  Brîgl,  Ar­  statat  cu  ochii  lor  că  sîntem
                                                             încă  palpabile  în  viaţa  satu­  că  recent  s-a  desfăşurat  în   deleană,  Spic  de  grîu,   De   remarcabili  şi  apreciaţi  prin
                                                             lui.  Cercetîndu-le  şi  stimu-   zona  Brad  una  dintre  mani­  doiul   pădurenilor,   Ţarina   specificitatea   spiritualităţii
                                                             lîndu-le  în  desfăşurarea  lor,   festările , de  tradiţie,  vom  a-   moţească,  Invîrfita,  Hafega-   noastre.  In  alte  domenii,  alţii
                                                             vom  avea  un  atu  în   plus   mînfi  de  bogatul  ciclu   de   na  de  la  Romos,  Geoagiu,   au  poate  mai  mult!
                                                             pentru  a  le  păstra  şi  trans­  creaţii  titerar-muzicale  cu­            De  aceea,  să  ne  reîntoar­
                                                             mite   generaţiilor  viitoare,   noscute  sub  numele  de  „cîn-   Mărtineşti,  Dînc,  Lina  de  la   cem  mereu  la  tezaurul  nos­
                                                             fără  a fi  obligaţi  ca  peste   tecele  lancului',  eroul  Ţării   Sîntandrei,  Brîul  momîrlănesc   tru  folcloric,  cu  dragoste  şi
                                                             ani, odată pierdute,  să încer­  ZaranduluL  Revelatoare sînt,   ş.a.  e  greu  să-şi  dea  seama   ataşament,  cu  pricepere   şi
                                                             căm  să  le  recreăm,  la   ni­  în acelaşi timp, nedeile ce se   de  întreaga--  lor  încărcătură   devotament pentru a-f prote-
                                                             vel  de  muzeu  sau  pe  o  arie   desfăşoară - în  această  pe­  emoţională.  ja  şi  valorifica
                                                             reştrînsă  ca  spaţiu, după cum   rioadă.  Amintim  apoi  inedi­  Astfel  de  creaţii   trebuie
                                                            îl  va  duce  capul  şi  pricepe­  tele  obiceiuri  din  ciclul  ano­  însă  temeinic  cercetate   şi  M INEI  BODEA






                                                                Clădirea actuală a restaurantului „Bachus" a fost con­  poporului  român)  —  Despărţămîntul  IX   Deva,  care  s-a
                                                            struită  în  1847,  constituind  la  acea  dată  al  doilea  local,   făcut cunoscută  în  special  prin  Reuniunea de  datări  —
                                                            ca  mărime  şi  importanţă,  din  oraşul  Deva.  încă  de  Ia   în  cadrul  căreia  fiinţau  încă  de  la  început  mai  multe
                                                            început  clădirea  a  adăpostit  una  dintre  importantele  so­  coruri  bisericeşti  şl  o  fanfaî*  a  meseriaşilor  pompieri ţ
                                                            cietăţi  culturale  înfiinţate  la  Deva  In  1842,   şi  anume   •   Societatea  artiştilor  amatori  din  Deva,  Înfiinţată
                                                            Casina  Naţională,  societate  ce  â  propăşit ; cultura  româ­  lâ  18621 care  a  dat  numeroase  spectacole   In  beneficiul
                                                            nească  în  rîndul  locuitorilor  acestui  oraş.   obştei.
                                                                Structurarea  localului  era  următoarea:   la  parter,   De  remarcat este  faptul  că  acest local,  care,  aşa cum
                                                            exista  o  sală  de  cafenea  şl  un  restaurant,  iar  după  con­  am mai  menţionat,  a  suferit  numeroase  transformări  din
                                                            struirea  etajului,  aici  funcţionau  o  sală  mare  de  teatru,   punct  de  vedere  arhitectonic,   şi-a  păstrat   numele  de
                                                            conferinţe,  concerte  şi  baluri,  o  altă  sală  de  bibliotecă   Casina  Naţională  pînă  la  11  iunie  1948,   cind  a  primit
                                                            iar  alăturat  şi una  de  lectură,  precum şi o  sală de Jocuri   numele  de  „Mureşul"  iar  în  ultimii  20  de  ani  pe  acela
                                                            distractive.  In  acest  local  s-au  dat  numeroase  repre­  de  „Bachus".
                                                            zentaţii  teatrale  începînd  din  a  doua  Jumătate  a  secolu­  Din toate  cele prezentate pînă acum, concluzionăm că
                                                            lui al.XIX-lea fiind prezente  trupele mârifor actori Matei   aeeaştă  clădire,  printre  puţinele  scăpate  de  sub  tăvălu­
                                                            Mfllo,  Mihai  PâsCâly  sau  Fany  Tardini,  lâr  fii  sala  de   gul  distrugător  al  demolărilor  din  ultimii  ani,  se  în­
                                                            cafenea,  Incepînd  din  1910,  rulau  de  trei  ori  pe  sap-   scrie  In  şirul  monumentelor  arhitectonice  ce  păstrează
               Roata  de  lor»  cu  pedală,  aflată  în  Musebi  Etno­  tămlnă  filme.  Tot fii  această  clădire  au  activat  şi  alte   pa  lingă  valoarea  artistică  şi  pe  cea  Istorică  şl  de  ce  să
           grafic  din  Oră ştie,  vorbeşte  grăitor  despre   măiestria   societăţi  culturale  oe  au  luat  fiinţă  spre  sfîrşitul  secolu-   nu o  spunem şi  pe  cea  sentimentală  a  locuitorilor  aces­
           meşterului  popular  dornic  de  a  avea  în   gospodăria   lului  al  XlX-îea,  Ia  Deva,  şi  anume:  tui  oraş.  In  acest  sens,  pentru  a  repara  greşeala  făcută
           proprie  o  unealtă1  utilă  şi  frumos  executată.   Exemple   •   Societatea  de  lectură  română,  înfiinţată  la  1868   pînă  acum,  propunem  introducerea  ei  în  lista  monu­
           grăitoare  ale  acestei stări de  lucruri  sînt  numeroase  şi   şi  care la  1879  avea  deja  40  de  membri  din  rindurile   mentelor  istorice  de  pe  raza  iudeului  Hunedoara,  mo­
           elocvente  în  instituţia  oră şti ană.  Ele  du  fost  strune  şi   intelectualilor,  comercianţilor  şl  funcţionarilor  din  acest   numente ce  Întregesc la  mod fericit  patrimoniul cultural
           puse  în  valoare  de  artistul  plastic  -   profesor  „ Nicolae   oraş.  Preşedintele  acestei  asociaţii  era  protopopul  Papiu   naţional  al  ţării.
           Adam.                  Foto  NICOLAE  GHEORGHIU  iar secretarul ei renumitul avocat Francisc Hossu Langinj  ____•   ______ -   OLIMPIA  PALAMARtU,
                                                               •   „ASTRA"   (Asociaţia  pentru  gulturi  şi  literatura                 Muzeograf principul
                                        %
   1   2   3   4