Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_153
P. 2
'G 7 CUVINTUL JLIBER 'i
Cum munceşte şi trăieşte cîte 500—600 oi mame, cu
o natalitate de
160—180
la sută, practicîndu-se nu
mai însămînţările artifi
francez (II) ciale. Fermele de porci spe
cializate pe
reproducţie
cuprind cîte 80—120 scroa
— Continuînd discuţia, plete şi complexe, în sta fe, iar cele de îngrăşare
vă rog d-le inginer Ţeban, bilirea reţetelor de furaja circa 2 000 porci. Ferme
să vă referiţi şi la alte re (dozate automat şi strict le; praetieînd sistemul' de
aspecte ale muncii agri după producţia fiecărui furajare umedă sau usca
cultorilor francezi, la or animal — n.n.), folosindu- tă, primesc furajele nece în Pane, sat aparţinător
ganizare, aprovizionare cu se calculatoarele. Calculul sare prin cooperative. Va comunei Dobra, există un
cele necesare agriculturii, necesarului de furaje se loarea cărnii se: stabileşte izvor cu apă foarte bună
programare şi alte aspecţe. face numai în proteină di- pe kg în carcasă, nu în viu de băut, de unde-şi astîm-
ca la noi.
— Fermierii sînt gru gestibilă, nu cu tot felul pără setea tot saţul, atît
paţi în cooperative zonale, de indici ca la noi. Impor — Sigur, cred că aţi măi oamenii cît şi animalele.
acestea avînd rolul de a tant de reţinut este că toţi avea multe de spus, dar Cu mai multă vreme în
prelua şi valorifica mai fermierii sînt interesaţi să spaţiul nu îngăduie să în urmă, un grup de cetăţeni
departe produsele. La fel ruleze cit mai repede ca făţişăm şi alte detalii.., au avut o iniţiativă: să a-
aprovizionarea eu seminţe, pitalul ce-1 deţin. Să nu — Da, aşa este. în con menajeze izvorul în aşa fel
insectofungicide şi alte ma se creadă că fermierul este cluzie aş vrea să spun că incit şă poată duce apa lui
teriale, se face prin comenzi chiar un simplu ţăran. El asemenea contacte sînt Desen de CONSTANTIN GAVRILA prin ţevi pînă în curţile
la cooperativele respecti are cunoştinţe multiple, deosebit de utile. Cred. că lor. Ideea şi-au tradus-o
ve, care au un rol asemă începîrid cu mînuirea în ş i' alţi specia lişti d in 'ju în fapt, numai că debitul
nător cu al bazelor noas tregii game de maşini din deţ se • vor convinge de izvorului a scăzut foarte
tre de aprovizionare. Re proprietate, repararea a- realităţile agriculturii fran Acolo unde-i greu mult şi sătenii — ceilalţi
feritor la programarea pro cestora (pentru a nu face ceze, în cadrul acestor re decît cei cu ideea — nu
ducţiei, aceasta se face, de cheltuieli mari — n.n.), în iaţii de colaborare, gîndul mai aveau de unde lua
regulă, pe cîte 5 ani, fie grijirea animalelor, trata nostru fiind să preluăm şi apă. în această situaţie, ei
care fermier avînd o per mentul acestora în ! cazuri să aplicăm tot ce este bun, Minerul Petru Năştase, ţit în muncă la noi, ală au cerut ca izvorul să fie
spectivă clară a investiţii de îmbolnăvire ete. să facem şi în agricultura şef de echipă la Grupa turi de Petru Năstase, în redat localităţii, în sensul
lor şi modernizărilor 'ce — Privind creşterea oi noastră saltul dorit în va Caraci a Brigăzii geologice căutarea bogăţiilor din a- că amenajările ee s-au
le face, cît şi parametrii lor şi a porcilor, ce ne lorificarea potenţialului de complexe din Brad, poate dîncuri'* — sublinia ingi făcut acolo să se desfacă.
de producţie ce-j va a.tin- puteţi spune ? care dispunem; fi numit un mare şi pa nerul Petru Nicşa, şeful Discuţiile pe această temă
ge, urmăriridu-se să nu fie — Oile,, se cresc îndeo — Vă dorim succes! sionat căutător de aur. Cit s-au purtat dezorganizat şi,
o prea mare supraproduc sebi pentru producţia de Brigăzii geologice com pentru a lămuri lucrurile,
ţie. Fermele au dotări com carne, fermele -Ufimzînd NICOLAE TIRCOB o fi găsit în cei peste 30 plexe Brad. Primăria dm Dobra a or
de ani de cînd caută şi — Aici, la Caraci, cum ganizat o adunare genera
caută, nu ne-a putut pre lă pentru a decide: să ră-
merg treburile acum? mînă izvorul cum este sau
Un oraş curat, un aer ozonat ciza. — Minerii, artificierii, să redevină cum a fost
— Dar nu numai aur a
desecyenţii de utilaje sînt Cineva care a fost acolo
căutat Petrică al nostru. ne-a povestit cum s-a des
„Cred că sînt puţini Ce va la crearea şi păstrarea de ambalaje, flori setoase, A săpat şi galerii de coas prezenţi la datorie. Iese făşurat adunarea: mulţi
tăţenii care iubesc acest frumosului, a igienei. G)ri- invadate de buruieni, iar minereu, complex tot mat săteni au venit cu ţuica
oraş, care ţin la frumuse cîţi slujbaşi ar avea pri bă albită de resturi, jar tă la . Ciungani, la Căză- mult şi bun. în nas, cum se zice, că
ţea, Ia curăţenia lui" — măria, ori sectorul de sa diniere cu pămînt bătăto neşti a scos cupru... Un miroseau de la o poştă. In
ne spunea dezamăgit dom lubritate, dacă nu, ayem rit. om care niciodată nu ştie — Conţine şi aur? sală s-au format două ta
nul inginer Virgil Burtea, şi noi cel puţin grijă de - Luat individual, aportul ce înseamnă să se cruţe — Şi minerul şi oame bere distincte. Unii zieeau
şeful sectorului de gospo curăţenie, de aspectul tro fiecăruia este mic, dar în nii care-1 scot sînj ea..., „da* (să râmînă izvorul
dărie comunală şi locativă tuarului şi străzii,- al vitri ansamblu, valoarea este de la lucru. Ba mai mult, cum e), alţii „ba" (să se
al Primăriei municipiului nelor, dacă nu îngrijim mare. Să ne îngrijim ora :tot timpul este acolo un aurul — încheia domnul desfacă amenajarea lui),
Deva. Din discuţia pe care florile din parcuri şi jar şul, sări dăm culoare şi de-i mai greu. inginer Petru Nicşa, în în această situaţie s-au
am purtat-o Cu domnia sa, diniere nu vom avea în prospeţime, pentru fru Precizarea a făcut-o dom frunte cu acest brav mi certat unii cu alţii, cîţiva
precum şi cu alţi slujbaşi ansamblu un oraş curat, museţea şi aspectul lui ci s-au luaţ de piept ş-au
de aici, învestiţi, eu res un cartier îngrijit, nu vom vilizat, dar si pentru un nul maistru Gheorghe ner care este Petru Năsta auzit înjurături, amenin
ponsabilităţi legale': în do avea aer pur pentru să aer ozonat. Dărăbanţ, „un om de ma se. O pildă de vrednicie ţări ş.a.
meniul gospodăririi urbei, nătate. ESTERA ŞINA re vrednicie, care a cărun şi dăruire. (Oh. I. N.) — Terminaţi, oameni
am reţinut că întîmpinâ Am acumulat de-a lun buni, să supunem ia vot —
greutăţi cu unii cetăţeni gul anilor ură ..nemărgini a venit cineva' cu ideea.
care refuză puf şi simplu tă împotriva regimului dic Sala s-a potolit
să-şi facă ordine în pro tatorial. Şi pe' bună’ drep — Cine este pentru * ca
pria „ogradă", adică in lo tate. Adesea am fost mar izvorul să rămină aşa cum
curile unde muncesc şi torii unor răzbunări: co este, să ridice mina sus.
trăiesc. pacii ornamentali şi flo Nu s-a ridicat nici un
«Pretindem nivelul de rile din păreuleţe rupte, braţ.
civilizaţie şi editură al, ţă geamuri sparte. Adesea au — Cine este pentru ca
rilor avansate. Dar ce fa existat motive importante amenajarea lui să fie des
cem spre a-I atinge?" — pentru asemenea manifes \ 1 făcută?
se întreba pe bună drepta tări. Le cunoaştem eu to N-a ridicat nimeni mina.
te domnul Nicolcioiu. Ştiţi ţii. Dar să revenim la Lucrurile păreau a ră-
ce ni se răspunde cînd prezent. Să privim puţin mîne indecise, dar cel cu
invit pe unii slujbaşi să-şi în interiorul nostru. Acum ideile a luat iarăşi iniţia
facă curat pe trotuar ? Eşti că mergem pe calea de tiva:
un ceauşist”. mocratizării, care ne-a — Să votăm în secret
Trebuie să ştim cu toţii dat atiiea drepturi — sin Cineva din sală a rupt
că Legea nr. 10/1982, ce ceri să fim unele au fost foile undi carneţel şi le-a
reglementează obligaţiile luate din iniţiative pro împărţit la oameni, sfătu-
colectivelor de muncă dar prii —, noi ceri dăm în indu-i raxerie fiecare „da*
şi ale fiecărui cetăţean In schimb democraţiei? Ne-am sau „nu".
parte în privinţa întreţi pus această întrebare cînd S-a procedat la votare
nerii şi efectuării curăţe am văzut cu cită indife şi s-au numărat opţiunile.
niei, n-a fost abrogată. Şi renţă îşi fac unii cărări
nici nu cred că ar putea prin spaţiile florale îngri Cei mai mulţi s-au pronun
ţat pentru ca izvorului să
fi abrogată în esenţa ei jite cu trudă de semeni i se redea starea iniţială,
într-o ţară care a păşit pe sau aruncă la întîmplare în acest fel, izvorul din
calea democraţiei, într-o resturi de tot felul, cînd Pane va îi redat satului,
ţară pe care am dori s-o am observat dezinteresul încetînd să mai fie obiect
vedem cît mai dezvoltată, unor slujbaşi ce nu-şi M 30> al discordiet
mai civilizată. Numai că, ; mătură trotuarul din faţă,
pentru a ajunge aici, tre cînd am văzut spaţii co TRAIAN BONDOR
buie să contribuim cu ce merciale acoperite de stive Desene de V. MIHAILESCU
(Urmare din p«g. 1) Şarmizegetusa Regia cu
vestitele sale sanctuare Privatizarea
secolele I i.e.n. — I e.n. dau o imagine veridică a-
însăşi clădirea care adă supra forţei şi civilizaţiei (Urmare An pag. 1) promiţătoare asupra căro
posteşte muzeul — Magna poporului dac, ra vom reveni, fiindcă
Curia — este, la rindul Oi, în Ţinutul Zarândului tare In piaţă. Pe terasă prezenţa întreprinzătorilor
un valoros monument de străluceşte complexul de din faţa blocului amena Stimulează foarte mult ac
arhitectură civilă aşezat la Şarmizegetusa a Muzeului deţean şi Muzeului de Is monumente de la Ţebea, jează un chioşc alimentar tivitatea comercială, redu-
poalele Cetăţii, sub ale că Judeţean este situată In torie a Transilvaniei, des amintind de Horea şi A- unde se desfac mititei, cînd tot mai mult discre
rei ziduri există evidente preajma monumentelor ca coperirile arheologice de vram Iancu şi de 6 glo frigărui şi sucuri. panţa ce există între cere
urme de locuire a popu re au fost scoase la ivea la Şarmizegetusa şi din rioasă perioadă a istoriei Sînt şi alte începuturi re şi ofertă.
laţiei dacice. lă pînă la această dată în întreaga zonă vor fi în pe naţionale în centrul căreia
Castelul-muzeu din Hu perimetrul Coloniei Ulpia- rioada următoare mai bjne s-au aflat două mari eve
nedoara oferă date despre Traiana Augusta Sarmi- puse în valoare, se vor în nimente — Răscoala lui
viaţă socială din această zegetusa, capitala Daciei treprinde amenajări turis Horea, Cloşca şi Crişan şi Un vis despre... „Micul Paradis I
zonă, legată de familia de romane. Vizitatorul ia cu tice. de la Sîntămărie Or- Revoluţia de la 1848 din
cneji români, din rfndul noştinţă cu interes de Pa lea spre Porţile de Fier Transilvania, luptele pur - (Urinara din pag. 1} pentru repartizarea tere
căreia a strălucit Iancu latul Augustalilor, Forul, ale Transilvaniei. tate aici fiind îndreptate nului acela sterp domnului
de Hunedoara. Construc Amfiteatrul < Roman «— un O impresie aparte lasă împotriva stăpînirii aus- de a -părăsi locul ca iM i- Dara. Fiindcă — trăiam
ţia în sine, atestată înce- adevărat muzeu în aer li asupra turistului aşezări tro-ungare. La Brad îşi cui Paradis" (cred că aşa
pînd din secolul al X III- ber, Muzeul prOpriu-zis a- le dacice din Munţii Orăş- primeşte vizitatorii Secţia ar fi fost nevoie să se che mereu cu o speranţă, nu-i
aşa ? —? credem că acelei
lea, alcătuieşte un ansam dăposteşte unele dintre tiei, ce se bucură atît de de istorie a Muzeului Ju me), trebuie să mulţumim
blu armonios de mare va piesele rezultate în urma interesul specialiştilor cît deţean. |n numerele urmă cereri. (prin care domnul
loare care impresionează săpăturilor arheologice. şi al publicului larg. Cetă toare vom aduce în aten domnului Remus Dara, R.D. solicită închirierea sau
pentru scurtele şî frumoa
prin masivitatea şi forţa Prin grija Primăriei Jude ţile de la Costeşti, Blida- ţie case memoriale şi lă sele clipe de reverie ofe cumpărarea terenului res
zidurilor sale. ţene, cu sprijinul de spe ru, Piatra Roşie şi mai a- caşuri de cult-monumente rite. Primăriei din Orăştie pectiv) i s-a redus la nu
mai 4 luni..: aşteptarea şi
Secţia de arheologie din cialitate al Muzeului Ju les Grădiştea Muncelului-/ istorice hunedorene. . f ' fi mulţumim, anticipat, a fost aprobatul
