Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_154
P. 1
L I B E R T A T E , D E M O C R A Ţ I E , A P E V A » !
CUVlNTUL l ib e r
Anul U, nr. 154 MIERCURI, 11 IULIE 1990 4 pagini - 1 teu
TURISM Şl AGREMENT ÎN DECORUL DEVEAN
II. CETATEA - PARC!
„Reparat la I.M.M.R. Simeria" Natura a favorizat oraşul cum şi alte particularităţi
cc- o înscriu în rîndul mo
Deva printr-o mare varie
tate de- locuri pitoreşti, u- numentelor istorice pe lin
şor accesibile, favorabile gă cel al monumentelor de
ieşirilor cotidiene de agre interes geologic, şi hotanic.
• Nici un vagon dintre miile reparate anal acesta ment, şi drumeţiilor turis- Valoarea turistică şi de
nu a produs necazuri pe drumurile de fier ale ţării ti ce. Unele din acestea, ea agrement a Cetăţii creşte
• A fost lichidat stocul vagoanelor defecte ce se Cetatea şl Pădurea Bcjan şi mai mult fiind o pre
apar pe harta obiectivelor
aflau în „depozite pe roţi purtătoare11 £ Dintre a- turistice, a monumentelor lungire a parcului oraşului
cestca peste 200 s-au redat circulaţici, după. reban- naturii şi istorice ale ţării. şi chiar a centrului său ad
dajarea roţilor, iar celor improprii transportului Se Despre Cetate — podoaba ministrativ. Aşa se explică
roviar li &-au întocmit acte in vederea casării ( Pri- oraşului, devenii cunosc şi plăcerea devenilor de
a-şi continua plimbările şi
multe lucruri. Se ştie că
mul semestru al anului s-a închciat cu rezultate bune. agrementul din parc spre
este un con vulcanic, înăl
ţime 371 m, cu o floră va aleile cetăţii, cu< posibile
riată, în care se întîlnese opriri ia „Perla" sau spre
i înălţimile sale de unde pa
La toate acestea . l-am Timişoara, nu sînt gata» specii rare endemice, cu un norama împrejurimilor a-
rugat pe domnul inginer nici astăzi, ceea ce în trecut istoric frămîntat şi pare în toată splendoarea
Oetavian. Budac, tînărul di greunează munca oameni mărturie a existenţei popu
rector al întreprinderii, să lor, scade din randamentul laţiei româneşti pe . aceste sa. - ’
I acă unele precizări: . lor. Tot aici sânt perioade, meleaguri, a luptei qcestfcia . Rrof. CORNEL STOICA
— Nu spun o noutate — şi nu puţine, .în. care se de eliberare socială şi na
a subliniat domnia sa — aşteaptă după ■ tablă ' sub ţională, cu importante mo
ritul afirm, eă obiectivul ţire, cuzineţi* diferi®* pi*&- mente în 1784 şi UMO, pre (Continuare ir* a 2-a)
nostru de bază este asigu file şi piese. ca să nu mai
rarea parametrilor .calita spunem că restanţa fur W . '. W W W V O V A V .'.W iV A W W .V / .V O
tivi pentru fiecare vagon nizorilor de osii pentru va
ce poartă sigiliul „Reparat goane se ridică la 336 bu Neliniştile unui primar de oraş Nevoia de s*a ţii-
la I.M.M.R. Simeria". Fap căţi. •
tul că de la începutul a- Firesc, am întrebat ce T.A.G.C.M., care este con ■ introducerea gazului metan o necesitate,
nuîui nici un vagon repa s-a făcut, ce s-a întreprins Cînd am zis „primar de structor de locuinţe şi la la bucătării: De circa 4
rat de muncitorii noştri nu concret pentru învingerea oraş", nu ne-am gîndit la Simeria, prin brigada 2. nu luni am întocmit documen nu un moft
a creat evenimente - pe .acestor greutăţi. acea , sintagmă prin care dovedeşte suficient interes taţia fontni aprobarea co
numim în lihîbaj de argou
drumurile de fier 'ale ţării — Cum este şi normal, „un băiat de oraş", adică pentru colaborare. tei de' gaze necesară,' dar Oeupînd un loc bine
este o dovadă ce susţine fiind vorba de cerinţa re un om fin .; Am avut pur — In ce ar consta co nu am ^primit nimic de la determinat în structura
afirmaţiile mele. Pe scurt, parării unui .număr tot şi simplu în vedere discu laborarea ? minister. Poate acum, cu producţiei agricole a ju
deţului nostru,
între
oamenii muncesc bine, cu mai mare de vagoane pen ţia eu primarul unuia din — De pildă, „Marmura" instalarea guvernului .. re prinderile agricole de
pricepere, pentru ca pe tru calea noastră ferată, tre oraşele mici ale jude zultat am alegeri, să, intrăm ; stat se .înscriu cu o eon-
calea ferată vagoanele nu am stat şi nu stăm cu ţului, domnul Nicolae şi noi in posesia, aprobări . tribuţie însemnată la a-
noastre să circule în depli mîinile în Sîn — spunea Udreseu, primarul Sim'eriei. SIMERIA lor necesare. Dc altfel mul provizionarca populaţiei
nă siguranţă, să asigure în încheiere domnul di — Cum este viaţa - la pri te probleme aic autonomiei cu produse agroalirrien-
transportul bunurilor de rector Budac. Demersurile mărie în situaţia aceasta locale aşteaptă un cadru tare. Cui nu-i convine
şi insistenţele făcute la de provizorat, domnule
care ţară are trebuinţă în primar ? juridic adecvat de la Par această situaţie şi cine
toate colţurile ei. furnizorii şi colaboratorii nemailucrînd în Bucureşti lament şl Guvern. - se opune bunului mers
— Cu neliniştile ei, dom
Trecînd pe la multe lo noştri din Brăila, Caranse nule ziarist, pentru că, are disponibili vreo 200 — Vorbeaţi. domnule al treburilor în unităţile
curi de nţuncă ne-am beş, Reşiţa, Oradea şi alţii, provizoriu sau definitiv, un de oameni. Dar- n-am a- Nicolae Udreseu. despre respective ? Punem a-
dat seama că afirmaţiile dau roade tot mai' bune. om instalat în fruntea unei juns la o înţelegere ea oa .neliniştile vieţii de primar, ceastă întrebare, vizînd
menii aceştia, care se pri
directorului au în cea mai Drept urmare, puţem reda comunităţi trebuie să se cep la multe meserii spe — Da. Neliniştea mea două aspecte. —
vine de la faptul că trebuie
Primul ar fi acela că
mare parte acoperire în căilor ferate . un număr zbată, permanent pentru in cifice construcţiilor, să fie să constat o- îngrijorătoare de peste două luni s-a’
fapte.. Tot atît de adevărat sporit de vagoane, care teresele acesteia. folosiţi, fie prin transfer
este însă că mai sînt lu poartă sigiliul muncii de —* Şi care ar fi interesele temporar, fie prin cedare stare de nepăsare a unei înfiinţat Trustul Jude
ţean al I.A.S., dar nici
părţi a cetăţenilor oraşului
cruri multe şi nu uşoare calitate, o garanţie pentru cele mai stringente ale si- de lucrări la construcţia de faţă de modul cum arată pînă acum nu s-a găsit
de pus la punct. La secţia calea ferată a ţării, de fapt, merieniior, acum ? locuinţe pentru simerieni. casa lor comună. Aş da un o soluţie convenabilă
— Cele mai
stringente,
reparaţii vagoane marfă, pentru noi toţi. ca peste tot, sînt locuinţele. Disponibilităţile acestea nu exemplu. Facem eforturi pentru ca personalul în
de pildă, o secţie de bază, vor dura prea mult şi e cadrat să-şi poată des
■Avem peste 450 de cereri mari pentru salubrizarea
lucrările de înnoiri şi mo GH. I. NEGREA, nesatisfăcute şi ritmul în păcat să nu le folosim străzilor şi a cartierelor, făşura corespunzător ac.
dernizări, începute încă din IO AN JURA, care se construieşte nu e acum, cînd le avem. dar acestora nu li se răs tivitatca, prin acordarea
anul 1981 de către A.C.M.R. colaborator de natură să ne liniştească. , Alt interes stringent este punde cu grija necesară unui spaţiu, respectiv
faţă de curăţenia oraşului.
NICOLAE TIRCOB
ION CIOCLEI
în . cartierul „Bucura" ganele locale prevedeau oraş. Trebuie să precizăm pentru a soluţiona proble (Continuare în pag. a 2-a)
din oraşul Uricani, tră multe dar se realiza ceea că în urmă cu eîtva timp, mele canalizării apelor • (Continuare ’ în pag. a 2-a)
iesc un. însemnat număr ce se putea, s-a hotărît Brigada I a T.A.G.C.M. mţnajere şi pluviale, a
de familii.. Din păcate, în construirea unei uzine de -Deva a început con amplasamentului defini
15 blocuri, numai despre preparare a cărbunelui al struirea canalului colector tiv al staţiei de epurare,
condiţii igienice, civilizate cărei amplasament nu s-a principal chiar în cartie- dar şi a celor privind DOR DE APÂ
nu se poate vorbi. Subso. încheierea multor lucrări
lurile acestor .blocuri sînt de construcţii rămas'e res- Apa. clement fundamenr menii muncii şi mediul S
de mai mult timp inun tante,..asupra cărora vom l tal al vie ţii! Prozaic, dar lacustru ne este servit la 4
date cu apă, care poate Un cartier lăsat In paragină. reveni. Au venit, au văzut
— ’ i
genera oricînd o epidemie. şi s-au dus. Nimeni n-a | aproximativ 60 la sută din domiciliu pentru a nu
Apa infectată, rău miro mai dat vreun semn că se s- corpul omenesc este apă! mai ofta nimeni da ' la 1
\
Poale şi de aici tînjirea distanţă după el...
sitoare, de la unele sub Bne îl salubrizează? va întreprinde ceva pen noastră permanentă, in- Dar acum ? Benzină a- l
soluri, s-a deversat afară, \
tru rezolvarea probleme scrisă în . subconştient, vem, ne putem noi de-)
în jurul blocurilor, a- lor menţionate mai sus. după apă. plasa in mijlocul naturii, ţ
jungînd pînă pe zonele Nici la adresele din 5 a- Nu ar putea spune_ni- unde. ne pofteşte inima, i
verzi. Cum s-a ajuns la găsit decît pe locul unde rul Bucura, pe o por prilie şi 6 iunie nu s-a meni exact cum s-au pe- Apele sub tălpile blocuri- /
această situaţie ? Primarul se afla staţia de epurare ţiune de circa 500 metri, dat răspuns. Situaţia e trecut lucrurile, dar intr-o lor rămîn... Nici tu eleş- \
dar lucrările au fost a-
a
apelor I
Manifestîn-
oraşului, d-na Aurora .Iu. bandonate. chiar disperată ! Iată de bună zi ne-am pomenit cu teu de peşte, nici tu fer- 1
ling, dl. Gheorghiţă Stoi, du-se cea mai crasă ig ce credem că este de da o... rezervaţie de apă la mă: de raţe, domestice 1
vicepreşedinte al Consiliu norare faţă de salubrita Primăria face tot felul subsolurile blocurilor. Ne- sau sălbatice ! Apă pur şi I
tea unui întreg oraş, sta dc intervenţii, dar pînă toria Primăriei judeţene
lui orăşenesc al F.S.N., ţia a fost demolată, fără acum fără nici un rezul să intervină cu toată ho- Hpsindu-ne simţul umo- simplu! Deschizi feres- 4
d-na Eva Szemenyei, sub- ca nici unul dintre factorii tat. In urma adresei din tărîrea pentru curmarea rulai, am cugetat îndelung treia să aeriseşti şi roluri I
inginer la biroul urbani răspunzători să între 7 martie a.c., către A.C.M. acestei situaţii intolerabile şi ne-am gîndit că ar fi isonare de ţînţari dau A
zării al primăriei, ne-au prindă măsurile cuvenite Petroşani, I.G.C.L. Petro, din salubrizarea unui în vorba de un echivalent buzna în existenţa la, \
.dat lămuririle necesare. pentru construirea noii şani, A.S.I.M. D e v a , treg cartier dc locuinţe, al piscinelor care se poar- dovadă că nici cenuşa de i
Din cauza unor negli staţii de epurare a apelor T.A.G.C.M. Deva şi în care cetăţenii trăiesc tă pe la unele case mari. Mintia, nici cimentul de J
jenţe grave, a neonorării (în anul 1988) şi a canalu C.M.V.J. Petroşani, au tot cti frica declanşării Apoi, lipsind benzina, am Chişcădaga nu sînt — în |
măsurilor. stabilite în ur lui colector principal care sosit toţi reprezentanţii unei epidemii ! zis că de fapt şi în cazul mod sigur — dăunătoare., i
mă cu 4-—5 ani, în regi să capteze toate deversă acestor unităţi, înarmaţi pomenit se manifesta cu- ţinţarilor... !
mul dictatorial, cînd or rile apelor menajere din cu hărţi şi documente SABIN CERBU noscula grijă pentru na- Dr. CORNEL STOICA j
1