Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_154
P. 2

PAC  2                                                                                                                             cuvîNfUi uber  m


                                                                                                              W U VW W W H W iW W W W W W W W V W V V W W VW V W W
           Cuvintele yparţin domnit'                                                 tinate  locuri  in  taberele  de            ~
         lui  Andrei  Nagy, instructor   Taberele—  bucuria copiilor                 la  Techirghiol,  Eforie  Sud,
         principal  ia  Administraţia                                                Costeneşti,  Tuzla,  2   Mat,
         Permanentă  a  *  Taberelor                                                 Schitu  Costineşti.  După  ar       N o u    l a    „ O p e r a "
         Şcolare.  Dovadă,  numărul   ieşte  oaspeţi  de  la ’Braşov,   ceasta  este  egalată  de  Ta­  bandenţa   scM^tărilor  se
         mare  de  copii  care  doresc   Lăpuşnic   ce  adăposteşte   băra  de  la  Brădăfet,  ame~   pare  că  aproximativ  4000   Barai  de   zi  „Opera"   tcnţUie  îndreptăţite  ale
         să-şi  petreacă  o  parte  din   copiii  de  la  Şcoala  Specia­  najată  lîngă  barajul  din   copil  şi  tineri  elevi  hune-   de  pe  bulevardul  De-   consumatorilor".
         zilele  vacanţei  alături  de   lă  Săcel  şi  din  judeţul  Si­  Retezat.  Locuri  frumoase   dorem  sa  vor  afla  în  se­  cebal  din Deva s-a- aflat   Ca  un  prim  pas  spre
         alţi  colegi,  bl  judeţ  sau  in   biu.  La  Liceul   „Aeram   de  recreare  se  mai  află  la   zonul   estival   pe  litoral   realizarea  acestei   lău­
         afara  lui,  inclusiv,  la  mare.   Iancu“  Brad  sc  află  elevi   Sintămăria  Orlea,. Geoagiu.   Hunedorenii vor mai face   un timp ia renovare. Zi»   dabile  ambiţii,  unitatea   II
         De  aceea,  organizatorii  au   din  judeţul  Constanţa  —   Să  nu  uităm  excursiile  pe   deplasări în  tabere- din  ju­  iele  trecute  şi-*  redes­  «introdus   i »   vîm ar».
         extins   numărul  locurilor   iată  şf  uinarea?‘  îţi  doreşte   care cei tineri le efectuează   deţele  Alba,  Arad,  Biltor,   chis  uşile  pentru  esara.   pe Bagă  sortimentul  cu­  II
         din  spaţiile  de  cazare   şi-   săajungă, uneori, la „mun­  în   tocuri  de  mare  rezo­  Covaşna,  Harghita,  Cafaşr   muieri.  Doamna  Ileana   noscut, profiterol, înghe­
         masă,  au  gindit  acţiuni  re­  te" i  Id Butzeştî  şi  Vaţa-Băi   nanţă   istorică,  proiecţiile   Severin,  Laşi,  Sătu  Mare,
         creative  pentru  ea  în  fapt   şe  găsesc  elevi  cBn  jude­  de  filme,serile  distractive,   Ialomiţa,   Sibiu,  Prahova   Ciocan,  şefa  de  unitate   ţată  cu  frişcă  precum  şi
         şederea tinerilor aici să  fie   ţul  Alba.  Tabăra  cea  mal   discotecile,   jocurile   de   ş.a.  Tuturor,  vacanţă  plă­  afirmă :  „Odată  cu des­  cafea  cu  frişcă.  L a  bar
         plăcută,  agreabilă.     cunoscută  şe  află  amena­                        cută   şi  şedere  cit   mai   chiderea   unităţii  vrem   sortimentul  s-a  îmbogă­
           Amintiră     aceste  lo­  jată la  Coşteşti  (250  de  lo­  club,  vizionările  TV   e tc!  frumoasă  în  tabere !   Ta­    ţit  «st  băuturi  fine  din
         curi  care  plot. să  laşe  o d-   curi  in ^căsuţe1 şi  pavilioa­  Celor  care  preferă  ma­  berele  rămîn,  totuşi,  bucu­  să facem alimentaţie pu­
         mintire  frumoasă  taberele   n e )  dotată   cu  bază   de   rea,  şi  e  firesc  ca  în  aces­  ria  copiilor i  blică  aşa  cum  o  cere   import,  Strădanii  iău-
         le  la   Căprioara  care  în   înot.  Privită  prin  prisma   te  zile  de  caniculă  să  fie          meseria noastră  şi  pre-
         momentul  de  faţă  găzdu­  capacităţii  de  cazare,   a­  căutată  'marea,  le sînt  des­  MINEI  BODEA


           Am plecat de la  Abatocţil   sublihia  că  s-au  făcut  de­  că  marea  majoritate  a  lu­
         Deva  al  întreprinderii  Ju­  mersurile  necesare  pentru   crătorilor   de  la  Abatorul
         deţene  de  Industrializare a   trecerea  la  o  nouă  grupă   Deva   au  înţeles  aceasta,
         Cărnii   cu  un  gust  amar,   de salarizare.  Este necesară   văzîndu-şi  cum  trebuie  de
         Undittdu-mă la ceea ce spu­  însă  puţină  răbdare.  treabă.  Probleme  deosebite
         nea  la  ua moment  dat  un-'   —  In  viitorul  apropiat se   s-au  creat  însă' la  tranşare,
         interlocutor ;  „ ...o  să   se   vor  reglementa   treburile,   în  formaţia  condusă  ; de
         degradeze aici  multă carne,   arată  Mihail  Szeghedy,  di­  maistrul  Petru  Resişa,  şi
         pentru  că  nu  sin tem  plă­  rectorul  întreprinderii  Ju­  care  nu  au  un  fundament
         tiţi  cum  trebuie".     deţene  de  Industrializare  a   serios.  Desigur, oamenii au
          La  abator  am  ajuns,  de   Cărnii.  Aceste  probleme au   dreptate cînd spun eă mun­
         fapt,  în  urma  unui   apel   fost  şi  sînt  în  grija  consi­  ca  fiecăruia  trebuie plătită,
         telefonic  „din  partea  sin-  liului  de  administraţie.  A­  că  salariile  sînt  încă  mici,
                                                           că  lucrează  în  condiţii des­
                                                           tul  de  grele.  Dar  putem
                                                           să-i  dăm  dreptate   celui
                                                           care  spune  că  o  să  se  de­
                  C a c ia lm a u a                        terioreze  carnea  pentru  eă
                                                           nu  este  plătit  cit  ar  vrea ?
                                                           Putem  să-i  dăm  dreptate                                                       buni!
                                                           maistrului   Resiga   «ănd
                                                           spune  „că  putem  lucra  mai
                                                           bine  şi  mai  mult,  dar  din                                              Din  partea serviciul*} so­
                                                           cauza  neînţelegerilor  im  se                                            cial  al  Consiliului  Previa»-
                                                           lucrează aşa cum trebuie ?“                                               riu   de  Uniune  Na^omidă
                                                           L-ara  întrebat,  care  este.                                             din  municipiul  Bitaedoara
                                                           de  fapt,   problema   cea                                                am  primit  ţa,  redacţie  m
         dicatului",  pentru  a   con­  gricultura  a  trecut  deja  la   mare ?  „Neînţelegerile  din­                              apel  către  populaţie  prin
        semna nemulţumirile oame­  o  nouă grupă  de salarizare.   tre  muncitorii  calificaţi  şi   Una  mica,  la  măsea !         care  şe  aduc  la  eunoşlhlţă
         nilor  faţă  de  nivelul  sala­  Ne  gîndim  chiar la  un  pas   cei  Recalificaţi"  —  ne  răs­                            următoarele:
         riilor.   Primul  lucru   pe   în  pluş  în  această  direcţie,   punde.  Primii  susţin   eă                                —  din  pricina   vinzării
         care-1, aflăm  aici  este   că   adică să hotărîm  noi o Sea­  lucrează  şi  peâtfu  cedaiţi,,                              ilicite  a  băutorilor  alcooli­
        „nimeni  de  la  sindicat  nu   mă  de  probleme  legate  de   dar că la salariu nu se vede.                                 ce  (ţuică~  Dumnezeii  mai
         a dat  un  astfel  de  telefon”,   salarizare, dar aşteptăm re­  După  părerea  noastră,  este                              ştie  din  ee-i  făcută 7!)  fu
        ceea  ce  nu  ne-a. împiedi­  glementările   din   partea   o  falsă  problemă.  Iată  de                                    pieţele agroalimentare şi te
         cat  să  ne  interesăm   de   guvernului.         ce :  din. cei  ÎS lucrători  ai                                          mai  miri  în  pe  alte  locuri,
         necazurile  oamenilor.    Există deci preocupări se­  formaţiei  —   12  sînt  califi­                                      a  lipsei  de  conştiinţă  civi­
          —  Sînt,  intr-adevăr,  pro­                     caţi.  Şi  mai mult,- membrii                                             că  a  celor  ce  practică  ile­
                                  rioase, palpabile pentru de­
         bleme  şi  nemulţumiri,  ne   păşirea acestei .situaţii, pen­  formaţiei  au  hotărît ca  toţi                              gal  acest  gen  de  ,«comerţ"
        spune  Martin  Borbely,  şe­  tru  creşterea-  salariilor  oa­  banii  reieşiţi  din  depăşirile                             şi a încurajării for de eătre
        ful  abatorului.  Chiar  dimi­  menilor.  Această  concluzie   de plan  şa fie împărţiţi nu­                                 consumatori,  în  municipiul
        neaţă;  am;  avut  o  discuţie   a  reieşit-şi  din  discuţia  eu   mai  între  cei  calificaţi.  Cit                        Hunedoara  s-au  înregistrat
        pe  această  ţemă  cu  lucră­                      de  drept   sau  legal   este                                             2  (DOVAf  DECESE  ŞI  3»
        torii  de  la  una  din  secţiile   Mareef Manole, preşedintele   acest lucru ? Cert este, deo­                              (TREIZECI)  INTOXICAŢII
        de  tranşare.             sindicatului  din  întreprin­  camdată,  că  nici  aşa,  ceî                                       CU   ALCOOL    „PREPA­
                                  dere.                    calificaţi   nu  sînt  mulţu-
          Din  cîte  am  înţeles  din                                                                                                RAT" !
                                   Nu  putem  decît  să  dăm
         lialogul   eu  interlocutorul   dreptate   interlocutorilor   •miţi.                                                         „Pentru  liniştea  cămine- '
                                                             Adevărul  este  că  în  for­
        nostru,  povestea  este  mai   noştri.  Pentru  că  oricît  de   maţie  nu-i  o  atmosferă  să­                              lor  noastre  —  se  scrie  I »
        veche,  dar,  în  esenţă,  este                                                                                              apel  —,  pentru  sănătatea
                                  îndreptăţiţi  şi  nerăbdători   nătoasă, că  oamenii  nu  sînt
         vorba  de  faptul  că,   după                     edificaţi  şi  nu  cunosc  pro­                                           noastră,  pentru  viitorul co­
        Revoluţie,  s-a  trecut   din   am  fi,  asemenea  probleme   blemele  reale  ale  unităţii,                                 piilor  noştri  facem  pe  a.
                                  nu  pot  fi  rezolvate  de  la  p
        plin  la  producţie.  Cu  alte                     alţii  le  cunosc,  se  fac  apoi                                        ceasta cale un apel  insistent
                                  zi  la  alta.  Important  este
        cuvinte,  unitatea  a  intrat   să  înţelegem  acest  lucru,   că  nu  ie  ştiu,  dat  cer,  cer                             către  toţi  cetăţenii  Hune­
                                                           şi  iarăşi 'cer,  jucînd  o carte
        pe  făgaşul  normal,  firesc.   nu  şă  creăm  tot  felul  de   falsă,  în  timp  ce  carnea  de                             doarei  pentru  a  lua  opinie
        Acum  este  serios  de  lucru,   animozităţi şi greutăţi, care,   import   aşteaptă  să   fie                                împotriva  acestui  pericol
        producţia  a  crescut  de  mai   aici   la  abator,  înseamnă   tranşată.                                                    social   din  viaţa  noastră
                                                             Lăsaţi-vă,   oameni  buni                                               cotidiană".
        multe  ori,  dar  oamenii  au   piedici  iB  buna  aprovizio­
                                                           de  caciahnalc.  nu-i  timp de
        rămas  ia  aceeaşi  grupă  de   nare  a  populaţiei!  aşa  ceva  acum!               Vindem ţuică fără sticle în schimb...         MIRCEA  DIACONU
        salarizare,  Şeful  de  abator  Este necesar sâ subliniem  VALENTIN NEAGV
                                                           din  localităţile  respective *  pot fi, soluţionate  mai  bine   află  acest  minunat  monu­  făcut  în  condiţiile  de  azi,
        Nevoia  de  s^aţU -   o necesitat?,                ■sînţ  rugate  să  acorde  tot   problemele   aprovizionării   ment al  naturii.  Aleile -ne­  ale  dorinţei  generale  de  a
                                                           sprijinul  în  acest  sens,  a-   populaţiei.     îngrijite,  erodate  de  ploi,   da  o  altă  faţă  turismului
                                                           vînd  în  vedere  că  astfel                      unde  blocate  de   siînefle   şi  agrementuiui cotidian fii
                        nu  un                                                                               căzute şi  moloz,  bănci  dis-   beneficiul omaiui,  ineepind
                                                            Neliniştile  ţinui                               trose  f  care  au  fost),  seari   cu  Cetatea,   ebfeetiv   de
          ;  (Urmare  din  pap  1}  tărîri  a  Guvernului.  Anti-                                            în  degradare,  resturi   ale   mare interes  în decorul de-
                                 cipînd nevoia apariţiei unei                                                fostei   instala ţii  electrice   vean.  Sugerăm  subordona­
        pentru  sediu.  Ca  urma­  asemenea  hotărîri,  ceva  s-a   (Urmare  «fia  pag.  1)  legea.          care a luminat cetatea (StOpi,   rea  arestai,  t^teeti»  ®J.T.
        re,   se   menţine   (pînâ   făcut în acest  sens,  la  ma­                   Aş   folosi  prilejui   pe   cabluri),  adevărate   piese   şi  Muzeului  Judeţean,  care
        ciad ?)  _ situaţia   de  pro­  gazinele  preluate • de  IJ-LS.   Ce  poţi  să  spui  cînd  con­  care  ni-1  oferiţi  pentru  a   de muzeu părăsit <£tt şi  alte   să  întreprindă   In  comun
        vizorat»  conducerea  trustu­  în  oraşele   Brad,  Haţeg,   tainerul  de  gunoi  este  gol   face-apel  la  populaţia  ora­  aspecte   neplăcute.   Este   acţiuni  de  îngrijire  şi  va-
        lui  iucrînd  tolerată,  pe  la   Hunedoara  şi  altele  îmbu-   iar  gospodina  aruncă  gu­  şului,  un  apel  la  înţelegere  ^inadmisibil  ca  din  flora  cu   lorificare civilizată, pornind
        LAS.  Simeria  sau  pendu-   nătăţîndiu-se  substanţial  a-   noiul  menajer  pe. jos ?  La   şi  puţină  răbdare.  Noi  a-   '  peşte  1460  specii,   unele   de  la  protecţia  vegetaţiei,-
        iînd  cu  acte ori  dosare sub   provizionarea   cu  produse   distanţe  mici,  pe  străzi sînt   vem  în  atenţie  rezolvarea   rare,  sâ  dispară  sau  să  se
        braţ pe  le alte  unităţi, ceea   agroalimentare,  fapt  reflec­  instalate   coşuri  pentru   tutuior  problemelor,  atît  a   defrişeze  de  orice  arbori   a  zidurilor  şi  stinciior  ce
        ce  nu  este  prea  firesc.  tat şi în  dublarea sau chiar   hîrtii,  dar  în  jurul  lor  e   celor  generale  cît  şi  a  ce­  care  împodobesc   pantele   prezintă  pericole,  refacerea
          Intervenţiile   făcute   la   triplarea  volumului;  vînzâ-   plin de pahare de îngheţată.   lor   personale.   Acordăm   cetăţii  tui  să  se  pască  aici   aleilor  şl  dotarea  lor   cu
        primăriile  judeţului  şi  mu­  rilor  de  mărfuri.  Asemenea   Mâ  nelinişteşte lipsa de res­  prioritate   celor  generale  :   cu oi şi capre. Nu  este nud   bănci  de odihnă  şi  popas,
        nicipiului  sînt.  deocamdată,   magazine  urmează  să   fie   pect  faţă  de  lege  a  unora   pentru  că de  rezolvarea  lor   bine  îngrijit  nici  parcul  ţi   studiul   posibilităţilor  de
        fără  rezultat,  deşi  proble­  preluate  la'  Deva,  Qrăşţle,   dar  şi  lipsa   de  fermitate   depinde  şi  rezolvarea  ce­  zona  „Periei*   De  fiecare   transport teleferic spre înăl­
        ma  nu  mai  comportă  ter­  Petroşani  şi  Călan,  găsirt-   a  celor  chemaţi  să  aplice  lorlalte.                         ţimile   Cetăţii,  existenţa
        giversări  . Sperăm  să  .se  a-   du-se  înţelegerea  necesară                                      dată,  vizitatorul cetăţii  îşi   uimi paznic-ghîd, reîmpros­
        jungâ  it  mai-  repede  po­  chiar  dacă  unele  din  ele                                           pune  întrebarea  dacă  acest   pătarea panourilor de popu­
        sibil  la‘ o  rezolvare.  nu  au  aparţinut  de  LA,S.,   It.  Cetatea                               important  monument  are   larizare  cit  şi  alte  măsuri
          Al  doilea  aspect  în  dis­  kitrucît   unităţile  agrico­                                        vreun  stăpîn şi daeă nu s-ar
        cuţie  este  retrocedarea  spa­  le   producătoare   dispun                                          puiea  ea  „cineva"  să   se   ce  se  pot întreprinde  pen­
        ţiilor  necesare  „Coniplexu-_  de  condiţii  să  10  apro-   (Urmare  din  pag.  1)  odihnă  şi  destindere   lasă   ocupe  de  îngrijirea  şî  va­  tru  punerea  In  valoare  tu­
        lui- Comercial. Prodas".  pre­  vizioneze"  mai   bine   cu                 însă  şi  un  „gust   amar"   lorificarea sa turistică. Bine   ristică,   de  agrement   şi
        cum  şi  mnaneine'-oi  . aces­  produse  din  producţia  pro­  Fiecare  drumeţie  pe  Ce­  pentru  degradările  şi  sta­  ar  fi  dacă  cei  în  drept  ar   educativă  ale  acestui  dar
        tuia,  conform  recentei  ho-.  prie.  Evident,   primăriile  tate,  pe  lingă  senzaţia  de  rea  de neglijenţă  în  care se  medita  puţin  la  ce  trebuie  al  naturii  pentru  om.
   1   2   3   4