Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_155
P. 1
p i t i ' 5 E R T A T E , D E M O C R A Ţ I E , A D E V A
B C r TT
VINTUL L
Anul II, nr. 155 JOI, 12 IULIE 1990 4 pagini 1 leu
Am primit, recent, la
Ce este şi cu ce se ocupă redacţie, vizita a trei ti Constituirea de drept
neri. Unul dintre ei a scos,
din buziinar, un pacheţel
pe care l-a desfăcut şi a
C U IER * DE MUNCA dat la iveală „o aripă şintn i Adunării Constituante
Cine face
— Domnule losif Mariş, este comunicarea către Ca
ca şef al recent înfiinţatei mera de Muncă a intenţiei a României
(.umere de Muncă a jude de desfacere a contractu ultima... „notă
ţului, procizaţi-ne. pentru lui de muncă de către pa
început, ce obiect tic acti tron (eu • cinci zile înain de plată"? Cele două camere ale lihiind că ne aflăm în- rie ele principii democra
vitate are ea1? te) sau de către salariat (cu parlamentului — Adunarea tr-un moment de deosebită tice ce au caracterizat ve
— Camera cte Muncă fa 15 zile mai înainte). De Deputaţilor şi Senatul — importanţă ce reia „o lun chile- constituţii româneşti
ce parte din Direcţia Ju asemenea, ni se Vor comu picior" (vorba lui Marin s-au reunit, miercuri di gă şi rodnică tradiţie par dinaintea celui de-al doi
deţeană a Muncii şi Pro nica price modificări in Sorescu). Erau, desigur, mineaţa, în şedinţă comu lamentară română”, a re lea război mondial, apre
tecţiei Sociale sj are me tervenite în contractul in părţi componente dintr-o nă consacrată constituirii liefat marea responsabili ciind că Revoluţia din
nirea să- «sigure aplicarea dividual de muncă. fostă'găină porumbă. Asta de drept a Adunării Con tate ce stă în faţa actua Decembrie 1989 a creat
corectă a legislaţiei mun — In ce condiţii . pot se vedea foarte clar după stituante căreia îi revine lului parlament al ţării condiţii necesare naşterii
cii In unităţile care sînt munci - pensionarii în . uni resturile de pene care stă- istorica misiune de a ela pentru conceperea noii legi uhel constituţii realiste, de
organizate şi funcţionează tăţile care prestează acti , teau înfipte la locul lor, bora proiectul noii Con fundamentale a statului mocratice în folosul po
jie baza liberei iniţiative. vităţi pe baza liberei ini ştiut, pe aripioară şi pin stituţii a României. român în concordanţă cu porului, sub semnul căreia
. Mai precis, toate persoane ţiative ? tenii piciorului. La lucrări au partici idealurile de libertate şi să se desfăşoare procesul
le care lucrează în condi — Toţi cei pensionaţi De fapt, asta era şi una pat primul ministru, Petre reală democraţie ale po democratic cu România.
ţiile prevăzute de lîecre- pentru limita de vîrstu din multele reclamaţii - pe Roman, alţi membri ai porului român. A fost exprimată speranţa
tul-Lcge nr. 54/1990 se vor ppt să organizeze activi care tinerii le aduseseră guvernului. Numeroşi deputaţi şi că principiile, prevederile
înscrie îa Camera de Mun tăţi pc baza Decrctului- direct de la Popasul Turis- Cuvântul de deschidere senatori, reprczentînd di ce vor fi reunite în cadrul
că a judeţului, unde se Fege nr. 54/1990 sau pot; MAWN NEGOfTA a fost rostit de preşedin ferite grupuri parlamen
păstrează carnetele de fi angajaţi la asemenea în tele Senatului, dl. Alexan tare sau naţionalităţi con
muncă .şi toate- celelalte treprinderi, cumulînd pen (Continuare In pag. a 2-a) dru Bîrlădeanu,. care, sub- locuitoare, au evocat o se (Continuare în pag. a 4-a)
documente legate de asi sia . integrală cu salariul,
gurările sociale ale acestei fac excepţie de" la aceste
categorii de personal. prevederi cei pensionaţi în DREPTUL LA OPINIE
— Mai concret, despre baza Decretului-Lege nr.
ce documente este vorba ? 60/1990, care prevede pen
— în primul rînd despre sionarea cu reducere de AFIRMAŢII COMPLET ERONATE
contractele individuale de vîrstă. Ei pot presta o ac
numea între patron şi sa tivitate salariată numai
lariaţii săi. contractele de după împlinirea vîrstei de Referitor la scrisoarea în filială, precum şi că Ce-i de făcut
asigurare socială ale pa pensionare, adică la 55 de doamnei Drâgan Natal ia, are trei corii şl o casă de.
tronilor, asociaţilor cu scop ani femeile şi 60 de ani fostă salariată a Filialei terminat număi din sala
lucrativ, a celor familiali, bărbaţii. B.A.LA. Haţeg, scrisoare riul soţului. Menţionăm
î n t repri nzătorilor indî v i - — Deci, Camera de publicată in ziarul .Cuvân faptul că 1a data respec
cltmli-, precum şi contrac • Muncă a judeţului este cea tul liber" din dată de 26 tivă statul de funcţiuni totuşi ?
tele de prestări de servi care se ocupă dc acum îna iunie 1990, Consiliu! de prevedea pentru ocuparea
cii între întreprinzătorii inte şi răspunde de pro Administraţie al FHUtlei postului de casier II, stu
particulari şi persoanele tecţia socială a personalu B.A.LA. Haţeg, vă facem dii medii sau generale.
epre doresc să presteze lui angajat în unităţile pri cunoscute următoarele: Pentru ocuparea postului Marţi, 3 iulie, pe la slraţie de forţă" şi, mai,
munca în afara orelor de vate fi a celor care pres Doamna Drăgan Natalia, au fost solicitări şi din ora prânzului, am fost mai, să se iste o încăie-
program la unităţile în tează activităţi pe baza pentru a impresiona opi partea unor absolvenţi de martorii unei scene care rare ca în „Şapte păca-
care sînt angajaţi cu con Docretului-Lege nr. 54/ nia publică, face afirma liceu şi pentru a o pu era cît pe-aci să se trans te". Eforturile unor lu
tract de bază, 1990. Ce se întunplă, însă, ţii complet eronate, aţît în tea angaja pe doamna Dră forme într-O devastatoa crătoare ale unităţii de
Ce drepturi are per cu micii meseriaşi care au ceea ce priveşte situaţia gan s-a solicitat Centralei re dezlănţuire a mînici a găsi un reprezentant al
sonalul Înscris la Camera prestat activităţi în baza familială a dînsei, cît şi în B.A.LA. transformarea şi chiar a unor instincte poliţiei care, cu autorita
de Muncă ? Legii nr. 13/1908. Vor tre ceea ce priveşte serviciul pe postului, întrucît postul primare. S-a întîmplat'la tea sa, să-i- cheme pe
— Aceleaşi drepturi ca ce la Camera de Muncă a care l-a avut In filială. Re devenit vacant era de ca berăria „Mercur" din turbulenţi la ordine au
şi cei îttcadj-aţi în unităţi judeţului ? feritor la ocuparea postu sier I, pentru care erau Autogara Deva. fost zadarnice. Cu lin
le de stat, dintre care —■ Persfinalul la care lui de casier II în filială, necesare studji medii. In Se desfăcea bere la compromis, conflictul a
amintim: dreptul de trans v-aţi referit, atîta timp . cît pentru care doamna Dră data de 1 iulie 1986, deci butoi. Cineva a lansai fost, in sfârşit, stins.
fer în interesul serviciului funcţionează cu autorizaţii gan se consideră neîndrep după nici doi am de ve informaţia că unitatea Cc ne dezvăluie însă
sau la cerere, de ia uni eliberate pe baza Legii tăţită şi calomniază con chime, i s-a acordat o gra va primi bere la sticlă. asemenea stări eonflie-
tăţile de stat la întreprin nr. 13/1968, poate plăti ducerea băncii şi colegii, daţie. Imediat s-a constituit tuale ?
derile mici private; drep îa continuare contribuţia menţionăm faptul că în Incepînd eu data de la rândul. Un grup s-a pos Că insuficienţa berii in
tul la concediul de odihfiă de asigurări sociale la Ca data de II iunie a.c., i s-au 1 ianuarie 1988, Centrala tat însă în spatele .uni judeţ a devenit cronică
conform prevederilor legii: sa de Pensii şi Asigurări făcut cunoscute, in scris, B.A.I.A., singura crnnpc- tăţii, laf intrarea în ma iar fabricanţii de bere
plata indemnizaţiei în caz Sociale a Cooperaţiei Meş motivele pentru care nu gazia uruie se ţin de re fac prea puţine efojţuri
de boală, dreptul la pen teşugăreşti (C.A.S.C.O.M.). putea ocupa postul, res Bc. TI8ERIU IWCNER, gulă ambalajele, se pri pentru a satisface cere
sie .ş.a.m.d. — O «HimS hiM uw . pectiv că nu are stadii director, mesc si recepţionează u- rile populaţiei judeţului,
— Ce Obligaţii au " cei Unde funcţionează- Camera medii. In data de 24 iulie Ec. ELVKA ANMQNACHE, nele mărfuri. Motivul în care îşi au casa, masa,
amintiţi ? dc Muncă ft judfţulUi ? 1984 a fost angajată pc ţaf da serviciu. prezenţei grupului res copiii, nevasta şi fabrica.
— Ca principale obliga — în Deva, pe strada post de casier II în filia Banca paunt Agricultură pectiv acolo: nu cumva Cum am putea ■ interpre
ţii sînt plato contribuţiei Dr. Petru Groza nr. 28, în lă, doamna Drăgan Nata şr Industrie Alimentară tă se vîndă berea pe uşa ta altfel tăcerea prelun-
de asigurări sociale şi a fostul Palat al Culturii. lia, ţinînd cont de faptul Haţeg din dos. în ziua şi la ora gită a dumnealor la de-
celei pentru pensia supli că a lucrat în anii ante rcspectivă se depozitase- mersurile noastre pe a-
mentară. O altă obligaţie MIRCEA lEPAOATU riori cîteva luni temporar (Continuare In pag. a 2-a) ră în magazie şi navete- ceasta temă în ziar? In
ie cu sticle de bere (so- ţelegem că în calitate dc
sită în sfîrşit de la fa- cititori de presă s-ar pu
Concepută ca o impor crători, cu adevărat me blică) în vederea trans- tea să nu le placă ziarul
tantă sursă de venituri M ea industrie — seriaşi, profesiile lor de- portării lor în unitate şi nostru, dar nu au drep-
băneşti şi de rentabiliza bază fiind cele de lăcă vînzării. Cei de la intra- tul să rămînă insensibili
re a întregii activităţi, tuşi şi sudori. Şefii de e- rea din spate deveniseră la nemulţumirile popu-
unui
talice a Cooperativei A- aducătoare de mari venituri Cftipă Gheorghe Bornemi- extrem de gălăgioşi şi a- laţîei unui judeţ, as
Secţia de Confecţii
Me
Cel de al doilea
gresivi. Solicitau să li' se
sa, Petru Kaupert, loan
gricole din Deva se în Suciu şi loan Roman, îm vîndă lor bere (fără am pect pe eare-1 dezvăluie
scrie cu un însemnat a- preună cu meseriaşi cum balaj în schimb!) şi are legătură cu activita
port în realizarea unui pentru acest an în pro sînt Victor Ciulean, loan înaintea celor care stă tea Poliţiei din munici
apreciabil volum de in porţie de peste 80 la ferite copertine, barăci Vincze, Sorin Todca, loan teau la rînd în unitate, piul Deva .şi nu- numai.
vestiţii în domeniul agri sută. metalice, flnare, moder Bota, Emil Ciupa şi al •pentru eă „noi am cobo- Departe de noi gîndul de
culturii. Contabilul şef nizări în zootehnie. Ex- ţii, şi-au cîştigat un bun rît' acum de pe schele". a pretinde ca pe lîngă
al unităţii, doamna Ver- Conduşi cu multă pri tinzîndu-şi aria preocu renume în unităţile unde Refuzul - îndreptăţit al- fiecare unitate de alb
ginia Mihai, ne-a sinte cepere de domnul facob părilor, oamenii din sec au efectuat diferite lu personalului unităţii de mentaţie- publică să stea
tizat bilanţul muncii oa Vesa, lucrătorii din sec ţie au participat şi la u- crări şi obiective agro a vinde bere pentru aca- eîtc un poliţist. Suge-
menilor din aeeastă secţie ţie — 43 la număr — au nele lucrări la obiective zootehnice,' Important de să fără ambalaj la schimb răm doar o mai bună in-,
în, cifra de peste 5,5 mi participat şi participă la din industria alimentară, subliniat este faptul că le-a dat foc şi mai tare formare în teren a sec-
lioane lei, care reprezin realizarea a numeroase cum âr fi, spre exemplu, secţia a obţinut şi obţine şi nu mult a lipsit să-şi toriştilor, astfel îneît ;ej.
tă veniturile băneşti su obiective ce au în profil remontul unor mori, unde an de an însemnate pro facă singuri parte, după să poată fi prezenţi cînd
plimentare obţinute în â- şi confecţii metalice. A- ei asigură confecţiile me fituri, ce contribuie la cum îl tăia capul pe fie trebuie şi acolo unde
nul trecut din mica in portul lor se găseşte ma talice necesare. sporirea rentabilităţii ac care. între timp, cei ca nevoie de dânşiij
dustrie. De asemenea, pi terializat în sere şi so In dorinţa de a răspun tivităţii de ansamblu a re aşteptau la rînd au
uă acum, secţia respecti larii (acum. au solicitări de cît mai bine solicită cooperativei agricole. aflat de această „demon- ION CIOCLEI
vă a îndeplinit programul şi lucrează efectiv în ju rilor, secţia şi-a format
de venituri prevăzute deţul Timiş — n.n.), di un colectiv1 stabil de -lu NICOLAE TiRCOB