Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_155
P. 2
CUVÎNTUL LlBE* N
PAG 2
După apariţia ai'ticolu- Cm se distribuie coteţele
Argumenta ale ’storiei naţionale lui cu titlul de; mai sus ‘ Da, pentru a se apli-
(în' „Cuvîntul liber" nr. ea taxele vamale.- -
143, din 26 iunie a.c.) am trimise din străinătate ? (II)
primit-la redacţie alte scri
sori care ne reclamau- aşi ■ — Bine. deşi relaţiile se II
peete ale distribuirii pa-., pot perfecţiona încă» II
chetelor sosite din străi tele. ' pe destinaţii. Am văzut :— Sună mereu teiefoa- i:
nătate pe, adresa cetăţeni — în acest an am dis- însă şi colete sparte, nu nele la dumneavoastră...
lor din judeţul nostru. ‘ tribuit circa 3 000 de cd- din pricinam anipu lării, ---C® e-ziulma de ma^
Ne-au scris, printre alţii, lete şi mai avem în ma- ci fiindcă mărfurile aii- re- Noi rugăm pe oameni
Helmuth Heindrich, în nu gazie vreo 500. Ieri au so- mentare s-au depreciat şi ' sS încredere, a ne I
III. MONUMENTE- judeţ (secolul al XlII-lea). mele său şi al doamnei sit încă trei vagoane, pe au găurit cartoanele. Au străduim să ne facem da-
Aici se păstrează două Cornelia Ardeleanu din care le descărcăm cu cea fost depuse în saci de plas- toria, să aştepte _telegra- 1
LĂCAŞURI DE CULT straturi de pictură, una Orăştie, şi Iozcfina Hro- mai mare operativitate. tic, Se află şi vreo 50 de mele noastre şi abia_apoi
cu caracter laic care tre madka din Deva, Micro — Pentru familiile Hei- pachete ai căror destina- V1J?“ . vamă, la Sime- li
Numărul monumentclor- buie neapărat văzută. Ul 15, bloc 27, ap. 51, care muth, Ardelean şi Hro- tari, deşi au fost anunţaţi, ria- Sperăm ca noile re-
ăcaşuri de cult este în timul strat de pictură a- ne-au rugat să ne intere iriadka au sosit pachetele nu s-am prezentat să-şi glementări cu privire la l
semnat pe teritoriul jude parţine zugravilor loan săm ce soartă au pachete ce le aşteaptă? ridice trimiterile. regimul vamal .să aducă
ţului. ‘Prin grija Muzeului din Deva şi Nicolae din le pe câre le aşteaptă — Interlocutoarea a consul- ' _ — Mai mulţi oameni îmbunătăţiri Jn ceea tse
Judeţean, cu sprijinul O- Piteşti. Tot' din veacul al şi ştiu precis că au fost ex- , tat evidenţa pachetelor so- ne-au reclamat că, la pre- priveşte expedieit*a şi pn- l
ficiului Judeţean de Tu XlII-lea datează şi Biseri pediate — • din R.F.G. Pen site în ultima vreme şi dare, pachetele nu se cîn- unirea de pachete de către
rism, ele pot fi mai bine ca din Streisîngiorgiu • tru a le veni în ajutor, ne-a răspuns negativ. tăresc... cetăţeni} romani.
cunoscute de oameni, poa- lîngă Călan —, ctitorie 1*0- ne-ăm deplasat din nou Doamna Maria Ilca speră — Uitaţi-vă, eîntarul este — Sa dea punul Dumne-
- te fi pusă în valoare uni - mânească, cercetată inclu la vama din Simeriâ, unde că se vor afla în cele trei aici — ne spune doamna zeu ca, pmă acum, au
citatea lor şi valoarea ce am discutat cu magazinera vagoane sosite recent. ^ Ilca. Cine vrea să cîntă- fost multe reclamaţii pe
siv de Nicolae Iprga. „Şl Maria Ilca, cea care pri în magazie era ordine, rească,: poate s-o facă. această ternă t 1
. o reprezintă pentru istoria aici, în interiorul bisericii, meşte şi distribuie pache- pachetele erau depozitate — Pachetele se desfac TRAIAN BONDOR
noastră naţională. Iar prin au fost cercetate două stra
îrija parohiilor se pot crea turi de pictură. Pe unul 1
posibilităţi certe de vizita din pereţi se află repre- Ga peştele pe uscat
re. Pentru că bisericile au
. zentaţi un bărbat şi 0 fe
constituit un principal mij meie şi, ca un lucru de Tîriş-grăpiş, invinglnd particulare, astfel de uni-
loc de conservare a spiri mare - valoare pentru noi, l
tualităţii noastre de-a femeia este îmbrăcată în obstrucţii, care făţişe, ca- tăţi in piaţă nu putea o-
re disimulate, s-au deschis . feri asemenea produs. Şi
lungul veacurilor. A min 1
costum românesc. totuşi în mai toate loca- nu se poate spune că nu
im cîteva dintre acestea. Biserica din Ribiţa (zo lităţile urbane ale judeţu- există came de vită.
Cea mai cunoscută este na Bradului) este ridicată lui unităţi de comerţ, de Pe linia aprovizionării I
îiserica din Dcnsuş, ce la începutul secolului al prestări dar mai ales de insă — şi aici e buba care
datează din secolul al XV-lea. Pictura din inte alimentaţie publică, pe ba- doare — oamenii aceştia i
XlII-lea, impresionînd prin rior este de tip bizantin. za liberei iniţiative. Tre- nu sînt sprijiniţi cu mai l
specificul construcţiei şi Asemenea mănăstirilor din cem peste faptul că ţinuta nimic. Mulţi s-au lansat cu. î
prin faptul că a fost ridi Moldova şi din partea de arhitectonică a celor mai produse de patiserie. Aces-
cată din materiale romane sud a ţării, picţura repre- multe dintre aceste — hai tea însă „cer" zahăr, ulei,
provenite 'de la Ulpia Tra- să le spunem amenajări făină, adică mărfuri pe
iana Sarmizegetusa — ca zentînd ctitorii — Vladis- — contrastează cu armonia care, deocamdată, le deţin
lav şi Stana —. extrem de
pitala Daciei după roma stradală şi că au deschis doar unităţile statului. Să
nizare. Turla sa se ridică bine păstrată, îi înfăţişea unităţi de alimentaaţie pu- zicem că mai găseşte griu,
pe pilonii centrali ai hao ză pe aceştia ţinînd în blică şi întreprinzători ca- îl transformă în făină şi de
mîini biserica purtînd hra
sului; care aşa după cum re nu au nimic comun cu descurcă. Dar ulei, Zahăr,
arăta dr. doc. Octavian mul St'întului Nicolae. Cos această meserie. Altă pro- cafea, bere de unde să ia
Kloca, constituie un exem tumele personajelor repro blemă vrem să supunem căci toate acestea sint acum
atenţiei in legătură cu o-
monopolul statului. Atunci,
plar unic în arhitectura duse conţin, la rîndul lor, ceasta activitate: pe care bază putem pre-
ţării noastre, ridicat ante motive locale. ..' Am trecut ide două ori tinde diversificare şi con-
rior arhitecturii romanice Aşa cum menţionam la, pe ia micuţa unitate cu- carenţă 7 Adevărul este
în Transilvania.' Tumul, început, s monumentele-lâ- noscuiă şuii firma „Lam- că, pentru a face ceva, oar
care se termină intr-un caşuri de cult sînt nume badau, mult şi pe drept menii aceştia se zbat ca
trunchi de fJfra'midă, este roase în judeţ. Ele mai lăudată lă început. O dată peştele pe uscat. Nu se
dublu încJfiWft, -după măr am solicitat cafea .* „Nu poate." Un minimum de
pot fi întîlnite la Crişcior,
turisirile BttSra fiind mai ltapoltu Mare, Bulzeşti, merg apăratele' — ni s-a marfă pe bază da repar-
Adevărul
este
răspuns.
tiţie trebuie să li se asi-
interesant decît (turnul din Lăpugiu de Jos, Strei ş.a., că oamenii nu aveau cafea gurd şi lor. Dadă vrem
Pişa. De certă flo a r e este şi merită a fi văzute pen şi se ruşinau S-d recunoas- cu adevărat privatizare, şi,
pictura-frescă din interior. că. - Altă dată am trecut pe această cale tmbunătă-
tru extraordinara lor va
La riadul său, Biserica pe la , unităţile similare firea anumitor servicii şă-i
din Gdrasada se numără loare documentară şi arhi din piaţa Deva, cu inten- sprijinim şi pe aceşti oa-
tectonică. , ţia de a minca mititei. Ni- meni, cel puţin pînă fac
printre eCle mai vechi mo Pe caniculă, o îngheţa tă cu frişca e binevenită. mdni dintre cei ce au des- un început mai temeinic,
numente româneşti din MINEI BOBEA Foto NICOLAE GHEORGHIU chis, pe baza iniţiativei ION CIOCLEl
(Urmare din pag. 1) mititei, Insă aceştia erau' tul personalului de servi
Afirmaţii complet eronate pentru... cunoştinţe. ciu din această •zi, de la
tic „Strei" şi voiau să mi Cînd ni s-a adus mîn- „Popasul Strei*, Vă trimi
(Urmare din pag. I) Doamna Drăgan ne învi nr, 206/1988, postul de ca le „paseze* pentru anche carea, aceasta efa de ne- tem şi „Notele de plată*.
nuieşte absolut - gratuit că sier II prevede pentru ocu tă. N-am fost de acord şl mîncat,puii fiind cu pUfşi Avem, deci, la dispozi
noi am transformat postul, pare numai studii medii. le-am sugerat, la rfndu] coturr de pene. Cînd l-am ţie, două note de plată tri
tentă, a transformat postul dar noi nu numai că nu meu, sâ-şi adune gîndurile, sesizat pe-chelner şi i-am mise de tinerii respectivi,
de casier II din filială în avem această calitate, dar La concurs s-a înscris nu să aştearnă totul pe hîr- cerut condica de reclama
„Numărător de bani". Â- prin adresa nr. 2690; din mai Zepa Carmen, care a tie. Zis şi făcut, mai mult ţii, acesta a refuzat să o într-una este scrisă suma
de 247,90 lei, dar cum re
reuşit şi a fost promovată
cest fapt ne-a fost făcut 21 iulie 1987, am solicitat casier. deeît bine. Tinerii nu nu aducă. Am cerut „Nota de zultă şi din scrisoare, s-au
cunoscut de Sucursala Ju Centralei B.A:I.Â., prin mai că au revenit cu o plată* şi pentru 3 porţii încasat 300,50 leL In cea
Nata
Doamna Drăgan
deţeană, forul nostru tu Sucursală, să se menţină lia ne aduce grave acuza epistolă întocmită, pot spu de pui (porţia constîrid din laltă notă de plată (seria
telar âftrebt. prin scrisoa două posturi de casier, mo ţii şi nu vreâ să înţeleagă Fn nr. 943528), cea oficia-
rea nr. 35475 din 22 apri tivat de faptul că deşi nu că fără studii medii nu lă, deci făcută după veri-'
lie 1988 şi, ca urmare, prin se întruneşte numărul de ficarea poliţiei economice,
Decizia directorului filia operaţiuni, avem nevoie poate Ocupa postul respec
Rezultă
scrie: 160,40 lei.
lei nr. 6 din 1 mai 1988, de două posturi întrucît tiv, chiar dacă l-a ocupat Ciue face ultima... limpede că tinerii respec
în alţi ani, cind statul de
doamna Drăgan Natalia a
fost trecută pe post de nu efectuăm operaţiuni de funcţiuni prevedea pentru tivi fuseseră înşelaţi cu
schimb valutar, avem plăţi
mărător de bani cu men de salarii la multe şantie ocupare studii medii sau suma de 140 lei. Şi nici
ţinerea salariului, acor- re de construcţii, generale. „ notă de plată“? măcar n-ar mal fi obiec
Chiar în condiţiile în
dîndu-i-se în acest scop o în data de T martie 1990,' 'care doamna Drăgan ar fi tat dacă păcătoasele alea
gradaţie. începînd cu dâ- de aripioare ar fi fost
,ta de 1 iunie 1989, deci, ca urmare â suplimentă putut participa la 'concurs „ciupilitc" cum trebuie. A-
rii schemei, a fost încadra
şi ar fi fost declarată reu
după un an şi şase luni, i tă numărător de bani Zepa şită, alături de alţi candi ne, cu mult „talent .gazetă 1/2 pui de persoană), 1 dică, măcar pînă la faza
se mai acordă o gradaţie, Carmen,, absolventă de li daţi, conform art. 52 din resc, dar, au lăsat la re kg apă. minerală şi 200 cînd să nu mai poţi re
respectiv a treia, îh timp dacţie, în original şi două gr. aperitiv, ne-a Încasat cunoaşte ce culoare a avut,
ce unii salariaţi cu 20 de ceu, cu repartiţie de la Legea nr. 12/1971, condu „note de plată", despre suma de 300,50 lei, iar no pe timpul vieţii, zbură
D.J.M.O.P.S., în 'baza De
ani vechime au numai cretului nr. 33/1990. în lu cătorul unităţii încadrează • care vpm măi aminti, Rină ta de plată a reţinut-o. In toarea. (
gradaţia a patra. în con na mai a.c., schema s-a sau promovează în postul atunci, să , redăm a parte urma refuzului de a ne da Precizăm că sesizările şi
vacant pe acela dintre con
cluzie, prin transformarea suplimentat din nou, de curenţi care are cele mai condica de reclamaţii, am reclamaţiile despre „Po
postului, doamna Drăgan data aceasta cu un post de din scrisoarea amintită. plecat cu o „mostră" din pasul Strei" s-au înteţit în
nu a pierdut la salariu. casier II, pentru ocuparea favorabile recomandări din „Mă numesc Slîvaş Ni pui, la Şimeria, la Poli ultima vreme. De aceea,
Menţionăm că transforma căruia, în data de 28 mai partea colectivului de mun colae, domiciliat în comu ţia economică, şi am ru pentru toate asemenea pe
na Geoagiu şi aş vrea să
că, or în perioada cît a
rea postului nu a fost fă gat pe dl. locotenent (nu ripeţii prin care trec con
cută de noi şi nici măcar a fost organizat concurs, literat în filială nu a do vă aduc la cunoştinţă o ştiu cum îl cheamă) să ia sumatorii ce au proasta in
aeesta fiind anunţat prin
la cererea noastră, ci de vedit că este foarte bine serie de surprize cu care măsuri la cele sesizate. A- spiraţie să poposească la
Centrala B.A.I.A., în baza âîişaj în bancă şi cu ară pregătită profesional şi nici am fost confruntat în ziua „Popasul turistic,Strei" se.
volumului de operaţiuni pe tarea- condiţiilor de ocu disciplinată, avînd mereu de 18.VI.1990, în jurul a- cesta s-a deplasat, împreu impune de urgenţă ca de
pare, respectiv studii me
un an în compartimentul dii, în anii anteriori, pen probleme cu dînsa, fiind miezii, treeînd prin zona nă cu noi, la, faţa locului, undeva... de sus, să vină
„Tezaur şi~ casierie" şi a tru, ocuparea postului de sancţionată cu „mustrare" „Popasului Strei". Am o- unde a constatat că, de pe adresa celor vinovaţi
Normelor de muncă apro în luna ianuarie 1986, cu prit, aici, ca să servim ce fapt, porţiile de pui erau o... „notă de plată"! Dar,
bate de Guvernatorul Băn casier II se prevedeau stu reducerea salariului cu . 10 va de mîncare, împreună în greutate totală de 1,500
cii Naţionale prin Ordinul dii medii sau generale, dar la sută în 16 martie 1987, cu Ionel Ăron şi Renghe- kg, iar totalul dg plată era în numele cititorilor, al
în conformitate cu statul timp de o lună, şi cu tean Ionel, toţi din Geoa de numai 160,40 lei. Pe a- consumatorilor şi al tutu
71 din 1987 şi transmise de funcţiuni primit de la „avertisment" în luna iu giu. La cererea noastră, ceastă cale mulţumim d-lui ror oamenilor care doresc
B.A.I.A. cu ' nr. IV/631/05 B.A.I.A, Deva, cu scrisoa lie 1987, pentru abateri şi chelnerul rie-a oferit, la locotenent din Simeria, iar
iunie 1987. norme avizate rea nr. 487 din 2 iulie neglijenţe. . alegere „pui sau ceafă de pe dumneavoastră vă ru să-şi petreacă o parte din <
la „Popasul
timpul liber
de Ministerul Muncii, Mi 1989, emis în baza Legii Acestea sînt pe scurt fap porc". Am optat pentru găm să faceţi „reclama'po Strei", rugăm ca „nota de;
nisterul Finanţelor şi fos nr. .57/1974. republicată,, tele, pentru care deţinem pui, iar mai tîrziu am ob trivită", vizavi do modul plată" să fie bună şi dreap-.
ta 'U.G.S.R, ’■ - modificată prin Decretul dovezi certe, _ servat că mai existau şi de servire şi comportamen- tă 1 Şi... ultima ) „