Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_156
P. 1
CUVINTUL LIBER
MUN CA - LIBERA INIŢIATIVA -
între drept şi obligaţie PRIN . spre cîştig imediat sau spre
JJcHKM StfŢAMÎNA PS w«i ^
Revoluţia ne-a aşezat e- luţionară, cînd personalul satisfacerea cerinţelor oamenilor ?
xistenţa lîngă adevăr, un unităţilor economice, cu CK tS .«tMMMTA » i NUMII )
adevăr crud ce trebuie aceleaşi mijloace, dar cu CINCI ^ pgTRH. . O veste aflată la primă Turdaş, ceea ce relevă că
să-l privim în faţă cu tă drepturi şi libertăţi infinit ria din Turdaş m-a mirat şi aici se manifestă tot
rie şi luciditate, un ade mai puţine obţinea rezul teribil şi anume aceea că mai curajos libera ini
văr ce-1 bănuiam mulţi tate mai semnificative şi, domnul Constantin Petec, ţiativă. Există o „echipă de
dintre noi, dar neluat în perioada postrevoluţionară, inginer agronom de mese zugravi particulari, dpi co
seamă de către atotştiuto cînd am dobîndit o serie rie,’ pe eare-l cunosc de jocari la Spini, o fierărie
rii şi atotfăcătorii ce nu de drepturi şi libertăţi, ce mai mulţi ani,- intenţio la Prieaz ş.a., iar, cererile
mai aveau mult pînă a-şi ne-au ridicat simţitor stan nează să deschidă în satul pentru eliberarea de auto
declara descendenţa divină. dardul de viaţă, observăm Spini, prin amenajarea ca rizaţii pentru activităţi lu
.Adevărul acesta simplu şi că productivitatea muncii sei părinteşti, un han tu crative cresc de la o zi la
dureros ne-a dezvăluit sta a scăzut vertiginos spre ristic , Am analizat mai altă. Din păcate, multe
rea jalnică a economiei ro cote alarmante. Sînt con atent problema şi. mi-am dintre acestea vizează' -do
mâneşti, adusă de dicta statări pline de un adevăr schimbat prima impresie, menii care aduc cîştig grâş
tură în pragul dezastrului amar, ce-şi găsesc confir Desen de CONSTANTN GAVRILA în fond, mi-am zis, este şi imediat." Faptul nu este
prin „hotărîrili" şi „indi- marea la fiecare atentă o idee bună, ba chiar ex nefiresc, clar iniţiativa oa-
caţiili" aberante date de cercetare a activităţilor e- celentă şi aceasta din mai njcniior . trebuie orientată
cea mai distructivă con; conomice din întreprinderi. multe puncte de vedere. şi spre acele activităţi de
cepţie economică, emana Acest nivel scăzut al pro In atenţia veteranilor de război ! Intîi de toate, casa res care. are nevoie ' comuna..
ţie a dictaturii bicefale. - ductivităţii muncii va avea pectivă se află în imedia Astfel, de pildă, în Turda!?,
Proporţiile fenomenului repercusiuni imediate în Anunţul publicat în Asociaţiei Veteranilor de ta apropiere a popasului Prieaz şi Spini sînt mulţi
nu a afectat ici, colo, ci viaţa noastră, producînd ziarul „Cuvântul liber" nr. Război — Filiala judeţului turistic din saţ. Apoi, pe cai, iar .singurul fierar (cel
a avut implicaţii adînci un efect de bumerang. 150/5 iulie a.c., adresat Hunedoara este în munici traseul Izvorului rece — d e ia Prieaz) nu face faţă
pe ansamblul economiei Căile de redresare sînt veteranilor de război din piul Deva, Piaţa Unirii, nr. Deva există puţine locuri cu potcovitul, cu repararea
naţionale, pentru a cărei solicitate specialiştilor, dar zona Brad, ne obligă să 6, camera 25, în localul unde turistul poate trage căruţelor ş.a. Apoi, ar fi
refacere avem nevoie de nu este mai puţin adevă Comandamentului Militar pentru a-şi astîmpâra foa nevoie de unităţi de repa
efort conjugat sub sem rat că este momentul să facem o nouă precizare în Judeţean, iar orarul de mea sau să ceară găzdui rat încălţăminte, de tâm
legătură cu asociaţiile ve
nul unităţii. Fără efort, fă ne întoarcem privirea spre teranilor. Singura asocia lucru al filialei se desfă re. în al treilea rînd, ii plă rie, de depanat apara
ră muncă nu vom rezolva locurile noastre de muncă, ţie autorizată de Ministe şoară astfel: lunea, miercu ştiu pe C.P. om întreprin te dc radio şi televizoare
nimic, putem fi optimişti avînd convingerea că fie rul A părerii Naţionale a rea şi vinerea, între orele zător şi încăpăţânat (în bi . etc. La ideile de m ai. sus
doar prin puterea minţii care putem pune o cărămi României, care îşi desfăşoa 10— 12. ne, evident) şi-l socot în am adăuga încă una: pli
şi a braţelor noastre. Mun dă la consolidarea econo stare să facă o treabă cit nea se, aduce în Turdaş
ca noastră este singura miei româneşti. ră activitatea sub directa Comitetul pcoyizoriu se poate de buşiâ. vAşa că,.
garanţie a reuşitei, trebuie, Să fim bine înţeleşi, nu coordonare a acestui mi al Asociaţiei 'Veteranilor baftă, domnule inginer! TRAI A N BONDOR
numai ca toţi Să avem o trăim ca să munciră, ci nister, este Asociaţia Na de Război, Cazul de mai sus nu
anume poziţie* faţă' de muncim ca să trăim, dar ţională a Veteranilor de Filiala judeţului Hunedoara este singular în comuna [Continuare în pag. a 2-a)
muncă, cu o implicare con vom trăi după cum vom Război (inclusiv a invali
cretă în necesităţile actua munci. Ceea ce se vrea zilor şi a văduvelor de răz
le, să punem suflet, inte aici, acum şi în viitor este boi) şi are filiale în toate Tot mai des oamenii se alăturat, să dea o mină de
ligenţă şi dăruire, în refa fundamentarea unei so capitalele de judeţe, în întreabă, iar mulţi ne dau ajutor, şi .şoferul de pe
cerea şi revigorarea econo cietăţi democratice, nu a care se fac Înscrieri de ■ telefoane, întrebîndu-ne 0 ORA, cisterna care a adus ben
miei româneşti. unei societăţi de bineface membri fără nici un fel de, (de parcă noi am fi ben- zină. De la el am aflat că
După cum sîntem in re. Fiecare drept ce-1 re taxă de înscriere sau co zinari !) de ce este mereu
formaţi de către mijloace vendicăm, fiecare leu ce-1 tizaţie, doar pe baza livre coadă la benzină ? Şi a- LA COADĂ, s-au adus în acea zi cinci
asemenea cisterne,
adică
le mass-media în momen primim în plus la retri tului militar. Reamintim tuncâ, vineri, 6 iulie a.c., aproape 70 de tone. Deci
tul de faţă economia ro buţie trebuie să aibă aco cu acest prilej că sediul m-am deplasat la Staţia benzină era, pompagiil mun
mânească utilizează destul perire în munca noastră PECO din Sîntuhalm, cu LA BENZINĂ... ceau vîrtos şi, totuşi, coa
de puţin din mijloacele de de fiecare zi. Nu este vre intenţia de a dezlega acest da se menţinea. De ce ?
producţie existente şi im mea apelurilor patetice, IN ZIARUL DE A Z I:
plicit folosirea forţei de timpul lor a trecut, este mister. Am ajuns în staţie N-o să vă vină să credeţi,
principalii
vinovaţi
dar
la ora 18,15 — unde
am
muncă este diminuată con vremea .să privim munca ■ Tribuna „Cuvîntului remarcat un şir respecta de serviciu-in tura res sînt cei care cumpără ben
siderabil din motive mai nu numai ca un drept, ei liber" bil de maşini aşteptînd la pectivă nu m-au luat in zina. Nu toţi, ci'unii pro
mult sau mai puţin înte lO A N GRUMAZESCU ■ Poliţia nc informează rînd — şi am stat cu ceva seamă, aşa că am putut să prietari dc autoturisme
meiate. Făcînd q paralelă mai mult de o oră. In observ nestingherit cum care pretind ca, pe lîngă
între perioada anterevo- [Continuare în pag. a 2-a)
cognito. Am făcut, mai se derulează activitatea plinul pe care îl fac în rezer
exact, pe cetăţeanul care, în staţia PECO amintită. vor, să 'li se umple şi ca
topit de căldură şi plicti Deci, iată mai întâi cî- nistrele (dc regulă două,
Da, legea e dură, aspră, întîmplare. prin Geoagiu- chiul carnet de partid sau sit de aşteptare la rînd, a teva aspecte In legătură cu patru, chiar şi şase canis
dar e lege. Nici nu poate Băi. Iarnă — iarnă, dar de sindicat ?), şi cu tupeul ieşit din maşină să se mai servirea. Se distribuia tre). Şi sînt mulţi cei care
şi nici nu trebuie să fie în unităţile de alimentaţie specific infractorilor, Ko- tolănească la umbră, să benzină „Premium” la vin cu canistre. Chiar sub
altfel cu răufăcătorii. Sub publică ale O-J.T. din sta vacs Mikloş s-a transfor mai schimbe o vorbă cu două pompe. I,a . una se semnatul am dat o mină
acest generic veţi Intîlni, ţiune ştiau ei că trebuie mat ad-hoc într-un poli vînzătorii de la pompe, să dădea motorină. Cei de la de ajutor unui om care nu
In viitor, stimaţi cititori, să se găsească ceva valori. ţist. Şi încă unul torţionar. mai facă o tură, fără rost, pompe munceaţi fără pau se mai descurca cu goli
scurte relatări despre ■ La adăpostul nopţii, sub L-a acostat pe Vasile Po- în jurul staţiei ş.a.m.d, ză. De fapt, ne-am dat tul dintr-o canistră în
modul în care justiţia a- paza vigilentă a lui Dumi Am mizat pe faptul că, seama, nu aveau şanse să alta şi din rezervor în ca
plică legile ţării, sapeţio- tru Drugan, ceilalţi doi pcscu şi, autoritar ca un neavînd maşină, deci ne- facă vreo pauză pentru că nistre. Şi, de aici, timp
nînd cu dreptate fărădele „operau" în interiorul bu miliţian (cunoaşte bine a- apelînd chiar deloc la ser oamenii le-ar fi „sărit în
gea. Pentru că într-un stat fetului Expres, în care pă cest gen de autoritate, e! viciile benzinarilor, s-ar cap". Ba, mai mult, pen MIRCEA LEPADATU
de drept, aşa cum a fost trunseseră prin metode bine- cu fosta Miliţie avînd în putea să nu mă cunoască. tru a face faţă solicitări
Şi a ţinut. Cel pyţin coi lor, celor din staţie li s-a (Continuare in pag. o 2-a)
trecut de-a face), l-a acu
DURA LEX S E D L I X ! zat pe V.P. de furt. Şi 0 0 ^ s 0 s 0 0 s 0 © 0 0 0 s0 0 0 0 0 0 0 ® 0 6 © © 0 0 ® ® © 0 0 0 » ® e » « > ® 0 0 0 « 5 s5 )a 0 4 > 0 1 i0 ® 0 0 « iţ;s 0 < » ‘
pentru că acesta nici bătut o 9
măr nu recunoştea furtul, „Plinea noastră cea de toate zilele“ a
proclamat statul nostru, cunoscute spărgătorilor. Au l-a sechestrat în baia a- o 9
respectul faţă de lege tre devalizat bufetul de bunuri partamentului altei persoa 9
buie să caracterizeze con în valoare de peste 23 000 ne. în final, i-a „confis Am trăit s-o vedem şi răm însă prea repede! numele cărei libertăţi,2
,.9
duita fiecărui cetăţean. lei, însuşindu-şi pe deasu cat" radiocasetofonul, că p asta: la magazinul dc tn urmă cu 20 dc ani şi să-ţi impună ce fel de 9
pra şi bunuri ale unei per de fapt toată mascarada pline dc la poşta veche mai bine presa îşi îngă pline trebuie să măninci?0
O OCUPAŢIE soane particulare, rotun in acest scop fusese orga nu se mai termină coada. duia să constate foarte Ca în celebra butadă
TOT AVEAU EI jind astfel „lovitura" la SE DĂ ptine de o NOUĂ critic lipsa vreunui sor după ce Dumnezeu a fă-9
peste 25 000 lei. nizată, Pentru tîlhărie şi C A L ITA TE ! Ce-o fi ? timent de panificaţie din cut-o şi pe Eva, i-a cc-®
tn orice formular sau „Plata", aplicată de Ju lipsire de libertate în mod Privatizare ? ■ Parcă nu / multiplele (20—25 în Ca rut lui Adam să-şi alea-9
chestionar, la rubrica „o- decătoria Petroşani, a fost ilegal, Judecătoria Deva Parcă aceiaşi oameni, cu pitală) care trebuiau să gă nevasta ! ? ®
cupaţia", Victor Leance, confirmată recent de Tri l-a condamnat la trei ani aceleaşi ustensile, poate cu existe ca sortiment mi în fine,' problema,
Dumitru şi Constantin-Va- bunalul Judeţean: cîte trei închisoare, timp în care, aceleaşi ingrediente, fac nimal obligatoriu. E clar? bază care trebuie rezol-9
sile Drugan ar fi trebuit ani închisoare pentru pri o pline mai hună... Feli Azi ziarele noastre se re vată este alta: găsind §
să facă menţiunea „fără“. mii doi -şi doi ani, pentru sigur, nu va mai putea citări ! înseamnă că s-a voltă în repetiţie că se permanent pline prpas- 9
Pentru că o ocupaţie din „paznicul" fără uniformă face pe poliţistul, fiind el renunţat la indicaţii şi vinde de regulă pline ve pată, nu vom mai uedea®
care să-şi cîştige cinstit şi simbrie. însuşi bine păzit de poli intrăm, in fine, tn nor che, tare. Ca profesionist indivizi fără instrucţia§
plinea cea de toate zilele ţişti veritabili. mal, adică respectăm sfin- voi fi de acord că plinea necesarăj pipăind .pîmile9
le lipsea. Dar dacă e să POLIŢISTUL tul ritual al plinii care „crudă“, adică foarte la rînd pa tejghea pentruş
vorbim drept, o ocupaţie DE OCAZIE . . Rubrică realizată de n-a lipsit (aproape) nici proaspătă, nu c chiar cea a se convinge dacă sînt 9
tot aveau ei. într-o noap IO N CIOCLEI, odată din casa oricărui mai sănătoasă; dar cine proaspete sau nu... 2
te din fabruarie a acestui Cu o legitimaţie cu co- cu sprijinul gospodar. Să nu nc bucu şi cui li dă dreptul in Dr. CORNEL STOICA o
an se aflau, aşa ca din perţi roşii (n-o fi fost ve- Tribunalului Judeţean 9999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
