Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_156
P. 2
CUfMTtJL UB1I
* A G 2
rea Geoagiului, o pteeăme*
ArfOTieitt» «te Istoriei nterială aminteşte că atei
ş-a născut Ion Sudai De- POtlŢIA m
tţsanu, om de mare erudi
ţie, strălucit reprezentant
al Şcolii Ardelene, autorul ÎN MI6I DE NOAPTE farfurii, iar la e&min s-au acostarea beţivilor f l tîl-
„Ţîganiadei* al poemului răzbunai şi pe paturi. Şi M rirea tor, Aveau O răb
„Trei viteji" şi al altor lu tn miez de noapte, ce ca să pună capac actelor dare demnă de cauze mai
crări ce vorişese despre tăţenii din blocurile afla de huliganism, ciad a so bune„ Puneau ochii pe
C A ^ f-E M gM OBfAtE obîecte realizate de mare originea latină şi spiritua te pe strada Independen sit maşina poliţiei, au cîte unul eare ■ întîrzia
le constructor — motoci litatea poporului român, ţe i din Petroşani,1 a » şă- aruncat cu sticle în au mai mult în faţa paharu
Salul Aurel Vlaicu — cleta, bicicleta, gramofo în altă parte a judeţului, rit ea arşi dte pateri. Pe toturism şi au adresat in lui şi-l aşteptau ptnă ie-
fostei Binţiaţi — poartă, nul, etc. Alături, pe pa- la Densuş, se află adînc stradă era o hărmălaie jurii poliţiştilor. Dar du şea din unitate şi în locuri
Patru
greu de descris.
ia sera» de profundă cin nouri, se află afişate fo înfipte în solul Ţării Ha adepţi ai lui Bachus, ca pă aşa distracţie, urmea ferite ti atacau şi ti luau
stire, numele' celui- care, tografii care amintesc de ţegului, rădăcinile Den- re întrecuseră- orice mă ză răsplata. Legea preve tot ce avea (produse,
de-a lungul scurtei sale Aurel Vlaieu în satul natal, suşienilor — Nieoiae, Aron de pedepse aspre pentru bani). Nouă inşi au cu
vieţi, avea să dobîndeaseă începutul zborurilor sale, şi Ovid, oameni de aleasă sură, Perlele Horciu. Ra distrugerea avutului ob noscut pe pielea lor, la
merite incontestabile de prietenia cu Octavian Go- cultură. Un bust aşezat kt du Dop, Vasile Petroviei ştesc şi ultraj contra bu »; propriu, acţiunile gru
constructor şi'pilot de ex ga, Şt. O. Iosif, Ilarie centrul; comunei vorbeşte fi Ion iktrciitiu, tineri tn- nelor moravuri! pului de tîlhai'i. Într-o
cepţie al propriului avion, Chendi, Ion Agârbieeanu, de aceşti cunoscuţi şl a- fre IU fi ZZ de ani, toţi seară au avut p ttiharti
inginer şi teoretician în ion buca Caragiale. Un preciaţi reprezentanţi de angajaţi la întreprinde SUBttl
domeniul aeronauticii ro- obiect zguduitor prin sem anvergură ai spiriţiKdiităţîi rea, Minieră. Ltvăzeni, du o . nedumerire: de Ia M.L
mâne-şti şi universale. nificaţiile sale — costumul româneşti. Peste cei în pă ce au tras serios la Un „nucleu" din care din Sîntandrei, î-au „ri
Casa roemorială ridicată de zbor al marelui pilot drept vor face mai bine măsea, au pornit spre ca făceau parte nu mai ptt- dicat", printre altele, 3
aici şi care îndeamnă spre In Ţinutul Zarandului cunoscuţi şi alţi mari oa se, însoţindu-şi paşii cu ljferl de vin .fi umil de
vizitare un mare număr (comuna Ribiţa), se află meni ai judeţului — aca urlete şi strigături care ţin de 5 indivizi certaţi ţuică. Un tîlhar s-a repe- ,
de turişti veniţi din toate Casa meiBorială Crişan. demicianul Silviu DragD- nu pot fi redate. Ca şi cu leges, Mezel Zoltau, zit să bea din ţuică- Dar
colţurile ţării, înfăţişează Satul în care s-a născut mir (Gurasada), -Gavril cînd n-ar fi fost de ajuns Ftlip Benkmiin, Tocilă „colegul" său ha op rit:
prin, documentele etalate Gheorghe Crişan, ce-i poar Todica (Geoagiu) ş.a. Cum Gheorghe, Lingurar Do „Ce, vrei să ne îmbătăm
— obiecte personale care tă azi numele, aminteşte va rămîne însă situaţia că au pus locuitorii stră tei şi Lingurar Florin,
au aparţinut inventatoru de unul dintre conducă actualului Restaurant .,Ra zii în picioare, s-au apu şt noi şi apoi sm vină
lui, fotografii şi machete torii Răscoalei de la 1784, dius" din Deva — clădire cai să spargă la cantină, împreună cu alţi şase ti alţii şi să ne „uşureze"
— geniul gîndirii, rezul cunoscută sub denumirea monument istorie, consi uşi, ferestre şi zeci de neri s~a „specializat" in de ce am agonisit ?“
tatele activităţii celui care de Răscoala lui Horea, derată casă memorială ? i
avea să fie ales post-ffior- Cloşca şi Crişan. Aici, prin MINEL BODEA
tom membru al Academiei grija Muzeului Judeţean şi
Române. a unei unităţi militare, a
Pot fi întîlnite aici ma fost ridicată cu ani în ur OfUCimŢlE CAREN-AMMAVUT LOC M U N G Ă -
chete ale avioanelor sale mă o casă care să amin
cu care a efectuat Zboruri tească de acest conducător In luna aprilie am dorit să particip, împreună eu între drept fi obligaţie
memorabile de pionierat al luptei pentru libertatea alţi cetăţeni interesaţi, lu licitaţia organizată de
— în, ţară şi străinătate —, şi independenţa noastră I.G.C.L. Orăştie (anunţată chiar pri intermediul zia
a venit în 1912 Ia Orăştie, naţională, împotriva stă- rului „Cuvînttil liber"). Prezentîneto-ne, Ia locul lici [Urinare 4 » pag[. 1) democraţia, ci şi sa o e-
unde era aşteptat de o pîuirii nedrepte austro; taţiei şi dorind să licităm pentru anumite utilaje xerciţi, pfeeum nu este
mare mulţime, zbor care a ungare într-o perioadă de aflate pe lista prezentată, mare ne-a fost mirarea şi ca obligaţie ce ne revi suficient să proclami drep
devenit uri minunat prilej tristă amintire a istoriei cînd unele dintre acestea n-au mâi. fost oferite. Ni ne fiecăruia, obligaţie care tul ia muncă, ci să-l şi
de manifestare şi de întă noastre naţionale. Casa s-a motivat că obiectele respective au devenit ren să-si găsească izvorul în garantezi. Privit d i» acest
rire a conştiinţei unităţii redă specificul unei gospo tabile pentru întreprindere. Un asemenea exemplu interiorul nostru. Marele ‘unghi, dreptul Ia muncă
naţionale a românilor ; sau dării moţeşti tradiţionale. este arcul pentru spălat autoturisme. Dar cunoaştem Emineseu afirma că: „Fie trebuie exercitat şi ca o
cu care a încercat, să re In curtea casei se află faptul că I.G.C.L. Orăştie nu are o astfel de activi care şi mare şi mic dâto- necesitate înţeleasă a omu
vină în 1913 în oraşul ti amplasat bustul lui Cri tate, nici cifră de plan, instalaţia la care mă refer, reşte un echivalent de lui de a-şi produce şi re
nereţii sale pentru â par şan, realizat de sculptorul zfieînd de mult timp în spatele vilei „Sanda" di» muncă societăţii în eare produce condiţiile propriei
ticipa la serbările Astrei. M. OfmescU, ridicat Ia Geoagiu-Băi, Mai ştim că pentru cumpărarea acestei trăieşte". Obligaţia de. a şale existenţe.
Sînt prezente, de aseme iniţiativa sătenilor. instalaţii au fost depuse mai multe cereri, printre munci are la bază un te De undeva, de departe,
nea, instalaţii, maşinării, La Cigmău, în apropie- meinic considerent moral din istorie vine spre noi
care şi cea aparţinîrad domnului Aurel Gberman, so
o „maximă a lui Mareus
crul directorului I.G.C.L. Orăştie, dl. Viorel Drăgân. întrucât munca constituie Xuîlius Cicero: „Triadăvia
Sincere felicitări .’. .-.Orfetaşt în afară de faptul reprobabil că, #n. mo sursa fundamentală a bu duce la slăbirea corpului
năstării fiecărui om dar
tive dubioase, licitaţia n-a mai avut fee, dorim să şi pustiirea sufletului, lip
Serbarea de sfîrşit de soi' Doina Podean, pe ni se precizeze exact ce se întîmpiă eu «arcul de spă şi izvorul sporirii avuţiei
an în şcolile de pe raza doamnele învăţătoare Vic lat: autoturisme", unde şi cînd se va monta şi va func naţionale, iar ca proces al sind omul de bucuriile ce
numai munca ţi le poate
comunei Certeju de Sus a toria Marian, Florentina ţiona instalaţia respectivă, (fag. Ierente» Pădurean, dezvoltării personalităţii da“. Acum, mai mult ea
umane constituie
spaţiul
constituit şi un modest, Mirza, Jcnica Diaconescu, Cariera Minieră Veţeî-Mintia).
sincer ţi vibrant omagiu Florica Curetean, pe dom de respiraţie al acestuia, oricând, este nevoie de
compo
munca noastră. A nu pune
avînd profunde
adus celor opt cadre di nul profesor loan Diaco-
dactice care şt-au luat ră . nescu, Care de peste 30 de nente politice,"civice, şi e- • umărul la redresarea unei
economii pornită spre des
tice.
mas bun de la profesiu ani, prin nespus de multă Măsura democratizării li chidere, descentralizare şi
nea. aleasă cu otită dragos muncă, dăruire, pasiune
te în anii tinereţii, Toţi pentru meseria aleasă nei societăţi este dată de privatizare înseamnă a da
oamenii comunei îi cunosc şi-au dştigat un binemeri crearea premiselor afir o palmă pe nedrept cuce
ririlor Revoluţiei, înseam
mării şi dezvoltării perso
ţi ti respectă pe cei care tat prestigiu. Alături de
au rămas statornici in~ va aceşti oameni minunaţi, nalităţii umane, de condi nă a da o palmă pe ne
drept celor ce i-ara inves
ţiile create şi asigurate în
tra- lor strămoşească, pe care au vegheat cu nemă procesul muncii, dar şi de tit prin votul nostru la 2ttţ
cei care, veniţi de pe alte surată rivnă la formarea temeiul înţelegerii obliga mai, înseamnă a le îngreu
meleaguri, au desfăşurat şi împlinirea spirituală a
nenumărate activităţi ca locuitorilor comunei se ţiei de a munci întrucât nu na misiunea lor şi aşa de
re au rămas tn conştiinţa numără şi doamne învă este suficient să proclami loc de invidiat
zecilor de generaţii de e- ţătoare Silvia Raineţ, care
ievi cofe practică astăzi şi-a desfăşurat ultimul an
o muncă utilă. Mulţi . ab de activitate in comuna inijiat .va
solvenţi strti astăzi-iiţunci- noastră, in aceste momen
tori cu înaltă calificare, te de rememorare a dru (Urmare ctm pag 1J Sigur, "libera iniţiativă
lucrători tn comerţ, Ofi mului străbătut de aceşti are în principal, scop lu
ţeri, avocaţi, cadre didac oameni ai catedrei, sS te de Ia Orăştie şi de cele crativ, adică intreprinzăto-
tice, medicale, ingineri răs- urăm multă, multă sănăta mai multe ori vine cu în- torul vrea să cîştige şi ea
plndiţi in diverse între te, fericire şi viaţă înde tîrziere, e tare şi neagră. nu poate şi nu trebuie ţi
prinderi şi instituţii din lungată ! Ar fi o treabă foarte bine nută. în chingi, dar acest
judeţ fi. din ţară. venită ea cineva st înfiin caracter se cere împletit şi
Cine nu cunoaşte pe Prof. VALER1A BLAJ, ţeze o brutărie particula eu nevoile localităţilor, sin
domnul învăţător loan Po Şcoala Gonrrală ră şi să ofere oamenilor gura cale ce-i asigură via
deau, pe doamna profe- Certe pi de Sus pâine bună, caldă. bilitatea.
(Urmare din pag 1) guri, stimaţi cititori. în ce
0 oră, la priveşte măsurile pe care
pierdut, se lungeşte coada. trebuie să Ie ia ' conduce
Mal mult, ara aflat ulte rea I.L.P.P, Deva, ar fi do
rior de la vînzâtori, sînt dorit ca ele să ducă Ia bu
unii care vin de cîte 3—4 benzinari: să nu se mai re aşteaptă la Ieşirea din le, aşa qâ am prins pe cei Dar dacă nu le dăm, ne na derulare a activităţii de
ori pe zi şi iau benzină. dea benzină în canistre, staţie. Aşa s-a întîmplat, din ambele schimburi, a- iau la bătaie. Ne fac ceau- vînzare a benzinei către
De mii de lei. Nu sînt ta- decît plinul în rezervor. în ziua documentării, noas dică pe doamna Lucreţia -ştşti. Am solicitat condu cetăţeni, să asigure con
xipartişti. Oare ce fee cu. Supunem acest aspect con tre cu. autoturismul 3-HD- Jula şi pe domnii Gabriel cerii unităţii o decizie în diţii de menţinere a ordi
atîta benzină ? O vînd. ducerii întreprinderii PECO 3625, în care se aflau trei Alba, Toader Breje, An acest sens, dar nu ni s-a nii şi a bunei gospodăriri
Unii o duc peste graniţă Deva. simpatice doamne şi dom drei Tomuţa şi Constantin dat. Nu este uşor nici pen în toate staţiile din judeţ
(Mai reuşesc încă să O Dar, să nu dăm vina nişoare. Şi eu o Dacie cu Tripon, Au confirmat cele tru noi. Vindem pe zi ben
treacă), alţii, mai practici, doar pe cumpărători. Mai număr de Vlleea, remarcate de noi. zină de 400—500600 lei, N.B. De- la documenta
o vînd pe loc, — am a- au şi benzinării unele a* Acum, despre alte aspec „Lucrăm, non-stop la stînd permanent în soare, rea materialulwî şi pînft la
fţat din surse sigure — bateri de Ia coreetitudinea te constatate. Este vorba pompe, 12 ore pe zi. Nu ploaie (nu existe măear' o publicare, în desfacerea
străinilor, care nu vor profesională, l-am prins de curăţenia din staţie. In reuşim să ţinem închis copertină deasupra pom benzinei şi motorinei au
să-şi schimbe valuta pe şi, în spiritul corectitudi jur, pe iarbă, hîrtM arun jumătatea de oră prevăzu pelor), pentru un salariu intervenit schimbări. Prin
bonuri ta ComtUrist De nii gazetăreştii nii-i ier cate, alte respiri. Coşurile tă lâ primirea şi predarea de 2 200 lei. Cit o femeie hotărire a Guvernului, pre
seori, sub preţ sau pe ţi tăm, De pildă, am văzut cu gunpi, pline ochi. In schimbului, deoarece oa de serviciu. Şl atunci mai ţurile de vînzare a produ?
gări. Am încercat şi noi cum îşi servesc, peste rind, toalete pentru public, mai menii fac scandal. Numai picăm şi ari în păcat". selor petroliere s-au ma^
să-i vînăm. N-am avut prietenii sau pe cei care mare ruşinea. Cine intră noi ştim cum ne descur (N.N. — na este bine că joraţ, diversifieîndu-se, tu
noroc. Da t cei care au (eventual) „mişcă din u- acolo (şi, ţineţi cont, in căm. De aceea şl murdă benzinării „mai pică în aeolaşî timp, sortimentele.
obligaţia să: facă acest lu rechi*. Simplu. Cu «măsu tră ş{ rirăini destui) amr ria din toaletă, <8n jurul păcat", 4ur credeia că fa S4_ speram eâ măear acum,
cru (ne gîidim în primul ra etalon". Adică ian ben mtosa avea decît • remar staţiei. Facem curat dimi ţă de tenaci pe $are o upij ceteţeBi vor cumpăra
riad la poliţie), pot şi tre zină în obiectul amintit că: Jntlal ebrillsaţie !*. neaţa, Iaşi, pini seara, nu prestează ei acum, ai revi benzină doar pentru nece-
buie să fie- mai pe fază. chipurile să verifice dacă Flneşte, în finţd, ne-âm mai avem timp. Iar unii zuire a sistemului de sala sţteţite proprii, VW dispă
Ar m.u fi o soluţie — nu s-a dereglat pompa, pe desconspirat, stlnd de vor cetăţeni te poartă ca van rizare trebuie avută în r u cossRe, iar personalul
propusa de fapt de foar cme o toarnă discret ' fin . bă eu lucrătorii de aES, dalii Aveţi dreptate şi vedere). staţiilor PECO nu va mai
te mulţi cetăţeni şi chiar rezervorul prietenului ca Tocmai se schimbau ture cu vtazarea la canistre. Concluziile le trageţi sin „pică In păcat", . . .