Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_157

L I B E D E M O C R A T I E , A D E V Ă R !

NTUL LI BER

« i
51MBATÂ, 14 IULIE 1990
ANUL fl, NR. 157 4 oagtm ) leu
duminica, îs w ttf m o

OGG99»G90GOGGGOGr»aOGGGG9OiSGGOGG gqoogoqoog&ogoogggqo&ogq
Sub însemnele primă­ spectatori. A fost organi­
verii şi speranţei tine­ Prim avari, zat concursul cu public
reşti — ne spunea Fio­ „Miss Primăvara". De a-
Dumnezeu rin Ghluzela, preşedin­ semenen, a fost editat
ziarul „Explozia T"
iar
tele Comisiei Judeţene
Pentru Tineret, facem speranţă... la Sala Sporturilor, disco­
eforturi pentru ca toţi teca are periodicitate săp-
cu noi tivităţi culturale, sporti­ că Cîrdei, vicepreşedinte tăminală. In măsura po­
tinerii să participe ia ac­
sibilităţilor şi a modu­
ve, turistice etc., pentru al Organizaţiei Munici­ lui în care vom fi spri­
pale Tineretul Liber, s-a
ca fiecare să-şi petreacă jiniţi ne gîndim să sta-'
timpul liber în modul dat startul unui campio­ bilim 'contacte directe cu
'Minimalele şi nevino­ acea Mamă bună şi caldă, cel mai folositor. nat de fotbal cu partici­ organizaţii de tineret din
vatele jertfe de vieţi ti­ duioasă şi îngăduitoare, — în Deva, de pildă, parea a 12 echipe, care Ungaria, U.F.G., Franţa,
nere care au presărat cu care U primeşte pe om de continua domnul Romi- se bucură de priză - ia (îoan Viad, colaborator).
sîngete lor unele oraşe la leagăn . şi 4 conduce 19«®®0t>00®©©0b©©©09©©©©®©«»®®©©S«©«>î>©«©&S«»®®©O®©0©©e'VOVţ»&O«’Ş«««»
ale Ţării au adus cu ele prin marea zbuciumată a
această sfîntâ şi dreaptă vieţii pină dincolo de
libertate după care am mormînt în împărăţia cea
suspinai şi pe cane am cerească. Biserica este r a i... p o t c n e ii
dorii de atîţîa ani să o nădejdea şi chezăşia mîn- DUMINICA, IA DEVA
ajungem. In această bine- tuirii noastre. Ea se roa­ Deşi s-au confruntat cu care sînt deja în faza di?
cuvîniată situaţie se pune gă pentru toţi, buni şi numeroase greutăţi, unele coacere, îndeosebi la coo-
şi fireasca întrebare a răi, pentru cei vii şi pen­ cauzate de starea nefavo­ perativole agricole din Vîl-
tuturor creştinilor, a tu­ tru cei adormiţi şi ne­ Congresul extraordinar rabilă a vremii, altele da­ cele şi Bretea Streiuîui.
turor celor ce-1 mărturi­ contenit revarsă asupra torate lipsei unor piese Cîteva consideraţii în
sesc pe Dumnezeu : „C. noastră a tuturor Binc- sau materiale, mecanizatorii legătură cu organizarea şi
voi răsplăti Domnului cuvlntarea lui Dumne­ al Romilor din România de la S.M.A. Căian s-au desfăşurarea secerişului
pentru toate eite .mi-a zeu şi lumina credinţei. străduit şi au reuşit să le-am desprirts din dialo­
dat mie Să încercăm să-l adu­ finalizeze secerişul orzu­ gul purtat cu dl. Petrescu
Recunoştinţa faţă de cem pe Dumnezeu mai lui de pe cele aproape Poienar, inginerul şef al
Dumnezeu a tuturor oa­ mult in noi şi în mijlo­ Duminică, de la ora 11, dresăm un bun-venit par­ 600 ha cultivate în raza S.M.A. Căian.
menilor ' ar trebui mate­ cul nostru, şi pentru că la Sala Sporturilor din ticipanţilor din întreaga lor de activitate in-coope­ Am reţinut, între alte­
rializată şi prin fapte nu ne-a ferit de necazuri în Deva, vor începe lucrările ţară.' rativele agricole şi pe-- lo­ le, faptul că secerişul or­
numai .prin vorbe. Pe acest oraş frumos cu oa­ Congresului extraordinar In încheierea lucrări­ turile în folosinţă înde­ zului a mers cam anevoios
Gdnsseiseu îl găsim pre- meni harnici şi buni să-i al romilor din România. lor va avea loc un spec­ lungată. A fost trecut, deci, şi din cauză că unele' la­
lirînd deplin
succes
tiî&adenl /El este In noi zidim un sfînt lăcaş de un prim examen la sece­ nuri au fost excesiv de îm-
şi eu noi, îl găsim pe închinăciune ca semn al lucrărilor congresului, a- tacol. riş, iar de săptămîna ur­ NICOLAE TÎRCOB
stradă sub cţlipul celor biruinţei binelui asupra mătoare combinele vor in­
necăjiţi, a copiilor or­ răului, sâ-i zidim un lă­ tra în lanurile de grîu, (Continuare in oaţ) a 2-a)
fani, ll găsim prin spi- caş (.şi chiar mai multe) vv^aw aw yw w yw w âW A W w w w vvvvw A A W W V
tale şi oriunde este du- unde noi şi, copiii şi ur-
1C-.
« a y M i r y H ® ' « S a r s a m
cu toţlfl deosebit, ,îl gă­ re şi recunoştinţă pentru NUMĂRUL 7 AL SĂPTĂMINALULUI
sim In Sfînta şi Maica că a fost, este şi va fi Po’itia T.F. în alertă
noastră Biserică, unde, dm eu noi. . Să lăsăm urma­
dragoste pentru noi şi şilor noştri o amintire . Poliţia transportului Iosif Varga. Sorin Săn- 1
pentru a «oastea mlntui- soLidă şi adevărată a tre­ feroviar din judeţul nos­ dutescu şi Sorin Ftirtu- /
re, în ,frecară zi, pe masa cerii aoastre prin această tru se află în plină ac­ nă din Hunedoara au )
Bisatului Altar se Jertfeş­ lume ca să vadă şi să în­ tivitate, 24. de ore din fost prinşi în vreme ce 4
te pentru noi şi -ne îmbie ţeleagă că noi. nu am trăit 21. Discutăm cu domnul jefuiau pasageri, în spe- }
eu Sflatul şî Prea Cura- degeaba, că din sudoarea Constantin Antimie, co­ cial străini, în interna- I
teii Său Trup şi Domne- muncii noastre, a necazu- m andantul Poliţiei T.F. . tionalul 26. Marton i
aesesetâ Său Stage ca rilor şi a bucuriilor, am Stmeria: î’hnci din Gurasada a !
arvună a vieţii celei veş- Lăsat o mică parte din- — Ce mai este nou, ; spart halta C.F.R. Bur- V
niee. ir-un loc sâgur, £nlr-o Iu­ domnule căpitan ? juc, unde n-a găsit nici ţ
ta Sîlnta Biserică, oa- era re pe care după spuse - coprinde : • PREGĂTIRI ALE DIVIZIONARELOR „A" — To,ate-s noi, acum, un leu, dar a luat un i
menii au găsit şi găsesc le MînfcuîtoraUu nesim după Revoluţie. Oame­ compostor şi două ştam- J
acea pace lăuntrică şi fsus HriŞtos „aici porţile JIUL şi CORVINUL « PROGRAMUL TURULUI DIVIZIEI A nii sînt şi se manifestă pile. Atiia Reymuves -din \
mulţumire sufletească pe iadului nu o vor birui*. liber. Unii însă au înţe­ Petroşani a distrus a- 4
e a » numai Bunul Bum- ___ DE FOTBAL *• Programul TV SATELIT: Eurosport, RTL Plus, les libertatea pe dos şi proape complet un corn- J
neaeu o poale da m - Km* msbcx* m * m , — iată — asistăm la partim ent. Nicolae Tu- ţ
lai. Biserica a fost şi 1 Film-nei • REPORTAJE, ŞTIRI. creşterea considerabilă a dose a fost prins de noi, t
va cămine peste veacuri Parohia stării infracţionale, ceea după ce a spart un ma- J
ce ne dă aşa de mult de gazin din Deva. j
lucru că nu ne vedem — Iată o „recoltă* bo- 4
VWVVVWAAVVVVWV'JVWWWSAWAriWWJWVIWVVWV capul. gata de infractori. )
— Deci, poliţiştii de la — Mai bine n-ar fi. 1
calea ferată nu şomea­ Depistarea autorilor res- i
I ză... pectivi şi a altora a so- i
în Cireşar, la Mina Pa- plete, care sînt, în prezent, — Bine-ar fi să şo­ licitat atenţie permanen- 1
roşeni. Vrem să ştim ce Dialog despre cărbune în faza de organizare, do­ măm. . tă, veghe mereu trează. |
se mal IntlmpLă, aici, unde tare şi pregătire de atac. — Ce aspecte v-au dat — O* imagine ce-i ne- i
cu dGteva luni în unsă - lîecapîtulînd, rezultă de furcă în ultima vre­ mulţumeşte pe oam enii J
(în orice cmc, după Revo­ eă vă concentraţi efortu­ me ? de bine este ceea ce se ţ
luţiei, In poartă era ud dreptate: fiecare trebuie Paroşeni, în acest dome­ rile în patru direcţii.
— în primul rînd, fur­
întîmpiă în gările
din i
afiş cu „Nu mai avem fo­ să-şi rostuiască treburile niu ? — Da. Şi toate vizează tul din vagoane. Iată Simeria şi Deva, ia tre- >•
curi vacante"". Prin urma­ cit mal bine, în unitatea -— Consider că minerii viitorul minei care intere­ unul mai deosebit: Un nurile internaţionale. »
re, î. M. Paroşeni, spre unde munceşte. Dar, nici ' noştri înţeleg imperative­ sează, de fapt, pe fiecare grup de şase manevranţi — Aşa este. Oaţnoni. 1
deosebire de alte surate chiar aşa! I-am răspuns, le momentului actual. S-au om de la noi şi chiar în­
din Valea Jiului, stătea printr-0 Întrebare: «Deo­ pensionat foarte mulţi oa­ treaga ţară. "Vorbesc din din Sim eria-triaj — al­ în general fără căpătîi, )
cătuit din îoan
Mihai, mulţi ţigani, tabără pur )
btae cu forţa de muncă. camdată, această mină meni. Deci, în primul rînd, punct de vedere econo­ Dănuţ Lucian Popovici, şi simplu în vagoane să i
Am scris, pe atunci, un este încă a statului, nu-i ne preocupă completarea mic. Sorin Costea, Neculai cumpere marfă străină, i
reportaj din sala de apel aşa ?“. numărului de oameni în — Ce alte noutăţi ' mai Chiriac. Ionică Cocioabă cu care apoi fac bişni- 1
a minei, cu gînduri şi in­ Cu asta, restricţiile de cărbune. Dar, nu oricum. sînt în minerit, domnule şi îoan Alexandru s-au ţă, Forţează uşile <de ^
tenţii noi ale oamenilor, acces s-au terminat şi am S-a stabilit ca pentru fie­ director ? - organizat în bandă şi je­ aceea- unii călători le i
cu vise şi certitudini. ajuns în biroul directoru­ care nou încadrat să exis­ — Au apărut doi indi­
Ce se mai intîmplă, în lui, ing. Gheorghe Mar- te cel puţin trei referinţe catori economici noi: fon­ fuiau vagoanele. Am rea­ leagă pe dinăuntru), fac I
prezent, la Paroşeni ? Un chiş. (garanţii) din interior, de dul de salarii la mia de lizat filarea lor mai mul­ gălăgie m arş fluturînd \
I
tă vreme, pină i-am prins teancuri de sute.
fel de schimbare' s-a pro­ — Cum mai merge trea­ la salariaţii minei Paro­ Iei producţie marfă şi ma­ în flagrant delict. Tot din — Urîtă treăbă, ne fac
dus la ţntrarea In incinta ba, domnule director? şeni. Apoi, ne ocupăm de nopera de deviz. Sperăm vagoane furau şi Nicolae de rîs 1 )
minei. unde a sporit „vi- — Producţia este rea­ construcţii, întreţinere, or­ să ne fie mai bine, la toţi. Berindei şi Alexandru — Noi intervenim -şi-i 4
După legitimare, lizată «Ia plan*. Adică, e ganizare etc. De asemenea, — Vă mulţumesc şi do­
a trebuii sâ expun celor vorba de planul stabilit demontăm, transportăm la resc tuturor minerilor de Cecălău, elevi la Liceul mai alungăm, dar sînt î .
'de la poartă şi normele in noile condiţii. suprafaţă, reparăm şi re-. la Paroşeni să dea cit mai Simeria, Care au mai aşa de mulţi că nu facem \
fost publicaţi în „Cuvin - faţă. Oricum, în ultima l
(la ora asta!) de — -Planul ne interesea­ montăm în subteran — în mult cărbune ţării. Vechea
a ziariştilor, în uni­ ză mai puţin. Mai ales, a- alte locuri — utilajele mi­ deviză „Patriei, mai mult tul liber". vreme s-au declanşat pes- i
tăţile economice. «Acum cesta Stabilit JLn noile niere necesare.' Mina Pa- cărbune" cred că este mai — Furtul .ar fi, deci, te tot în ţară acţiuni de J
— ne-a spus ten miner, ca condiţii*. In ce direcţii se ro.şeni a fost „stoarsă* pî- actuală ca orieînd. foarte frecvent. anvergură pentru stîrpi- ţ
un M de «Duţ& —, fiecare acţionează, acum, pentru nă acum, nu s-a acordat — Asta este şi părerea — Da. Se fură şi de rea bişniţei- i
la pasageri. Petrică Ciu-
îşi face, In casa lui, regu­ a scoate, totuşi, mai mult atenţie deschiderilor. De noastră, a minerilor. botaru, îoan 1 Someşan, TRAIAN BONDOR (
lile necesare*. M-am gîn- cărbune. Ce gînduri au aceea, avem formate un Discuţie consemnată . de
dit. Intr-un fel, omul avea oamenii abatajelor de la număr de 5 brigăzi com- MARIN NEGQIŢA l