Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_157

PAG. 3
IN I^ IS, IUfclţ l990
E
a - -.......................
I ‘ ........—>"— •*’»»- ■ Printre prieteni (VII) ce lume e aceasta ?". în--•
trebare cu totul retorică,
CftLE3£ 0SC0P de vreme ce răspunsul
îl poate da însăşi înfăţi­
....... ICI...... ^ .............. .......... . şarea străzii. Eşte o duma
CIVILIZAŢIA STRĂ­ nitul lor nu e, bineînţe­
ZII. Poate că imaginea les, egal cu cel al direc­ liberă — aşa arată lumea
cea mat elocventă a spi­ torului sau patronului, liberă —, dar o Iunie ih
ritualităţii unui oraş, a dar cină ies tn stradă care nimeni nu confun­
R I D E N D O dă libertatea cu domnia
r e f l e c ţ i a z i l e i mentalităţii oamenilor săi, nu pot fi deosebiţi de ar bunului plac. O Hune th
a gradului lor de civili­ cCştia după vestimenta­
• —, Ce-ai face dacă care toţi respectă indivi­
„Stejarul nu creşte pretutindeni; ai mar avea douăzeci zaţie o dă strada. Cum ţie. E şi această una din­ dul iar individul ii res­
buruienile, în tot locul". de ani ? — îl întreabă aş putea defini sub acest tre feţele realei egalităţi pectă pe toţi, ştiind bi­
pe care noi o confundăm
aspect străzile Strasbour-
EMINESCU nostalgică soţia pe so­ gului ? Străzi, bulevarde, încă atît de des şi de ^ ne că libertatea, bună­
ţul, ei.
starea şi demnitatea sa
— Armata! pasaje, pieţe, canale lim­ simplist cil egalitarismul. * depind de libertatea, bu- •
Plină de viaţă, strada
pezi, scuaruri şi parcuri
• La un magazin de se recomandă de la sine îţi oferă spectacolul fas­ năstărea şi demnitatea
tuturor. O Iunie care a
optică medicală' intră prin curăţenie, calm şi cinant al unui comerţ de uitat de mult obsesia gîn-
R E F L E C Ţ I I un client. bun gust. Cel mal uimi­ o extraordinară bogăţie, dului la ce va pune pe
— Bună ziua, îl în- tor şi tn acelaşi timp re­ diversitate şi eleganţă, ce masă, copiilor, a doua zi.
i Un prdst găseşte întotdeauna unul mai prost care tîmpină tehnicianul. A- confortant amănunt — a- n-a cunoscut niciodată Dar care ştie bine şi din
mănut ? — m i s-ă părut . lepra preţioaselor
indi­
să-l admire. veţi nevoie- de ochelari caţii. Mici restaurante^ proprie experienţă, că e-
'■„„>■. Boileau cu —9 dioptrii. înşă a fi ţinuta destinsă, bistrouri, baruri, cafene­ liberarea de asemenea
I Naivitatea este o purtare prin care nu bagi de sea­ — Dar cum de aţi degajată, politeţea fireas­ le, cofetării te întîmpină obsesii nu se • dobîndeşte -
că, înnăscută a oameni­
mă că vei fi judecat de alţii. ghicit că sînt miop ? lor. N-am văzut nici un . peste tot dar nimeni nu în stradă, scandtnd lo- -
Kant — Foarte simplu; în om tracasat, nici un chip te trage de mînecă: „hai zinci versificate sau de­
> Lumea nu-ţi poate dărui ceea ce nu primeşte de loc să intraţi pe uşă, aţi crispat, n-am auzit un la neică,' să-ţi dea flei­ vastând instituţiile gupei- :
la tine. intrat pe fereastră. glai ridicat sau o vorbă ca!". Dacă insă ai in­ namentale, ei prin muncă :
Schiller • Un fermier îl în­ stropşită. La început am trat, politeţea, discreţia, eficientă, concretă^ cont- ’
l Prejudecăţile sînt raţiunea proştilor. treabă pe un student la f ost contrariaţi că na. ve­ calitatea . serviciului p i petentă şi, bineînţeles,
Voltaire zootehnie, venit să facă deam muncitori: Ei- exis- , care eşti întâmpinai sînt răsplătită după merit.
i Cuvîntul este umbra faptei. practică la el: , tă, dar; in stradă, nu se atît de seducătoare incit Nu-mi fac iluzii: ştiu
Democrit — Ai însemnat cu deosebesc prin nimic de nu poţi să pleci decît cu că şl democraţiile occi- -•■
i Cunoaşterea este antidotul temerii. fier roşu toate anima­ ceilalţi *muritori. I-am dorinţa de a reveni. Ca, dentale îşi au umbrele -
Emerson lele^ văzut la tocurile lor ' de de altfel, in orice alt ma­ lor. Ştiu că ele au şi me- ;
> Citim lumea pe dos' şi pretindem că ne înşală. — Da. muncă: îmbrăcaţi în sar gazin. La tot păsul, tele­ ■ tropolele tentaculare cu
R. Tagore — A fost greu ? lopete curate, în culori' foane publice cu cartelă, tristele lor cartiere sor­
> A urca înseamnă a te sacrifica. Orice culme este — Cu vacile şi caii, agreabile, croite după un ' automate bancare, auto- dide in care viervmieşte
severă. nu, dar cu albinele dizain scos din revistele mate pentru ţigări, răco­ mizeria. Strasbourgul nu
V. Hugo m-am chinuit mult... de modă. La plecare le ritoare, gustări, „cărţi de face însă parte din zone­
I A pierde timpul e a săvîrşi o adevărată sinucidere. lasă la vestiare şi trec telefon“ computerizate. le umbrite. Un trecut
Young • — Alo, dragă, astă- pe la duşuri, unde apa Fireşte, nimeni nu le pă­ prodigios, cultivat cu în­
» Micile supărări sint gălăgioase, durerile mari sînt seară nu pot veni aca­ caldă curge permanent, zeşte, nici noaptea, şi ţelepciune, şi o adminis­
. mute. să. Am o şedinţă şi ră- tn încăperi ă căror fa­ totuşi nimeni nu le deva­ traţie competentă şi de- "
- .. Seneea mîn să dorm la ea. ianţă strălucitoare hu lizează, nu le devastează^ mocratică l-au ferit de
SN u recunosc alt serim al superiorităţii decît bu- poate să impună decît nu le nimiceşte. După promiscuitatea comună
; nătatea, Culese de ILIE LEAHU o atitudine civilizată. Ve~ cum nimeni nu ' Sparge marilor aglomerări ur­
Beethoven superbele lampadare stra­ bane. Strasbourgul are
..'ia'-;- ■ - Selecfie de dale, nici măcar pe alei­ conştiinţa şi orgoliul fru- ,
r i - ILIE LEAHU, le mărginaşe din par­ fnos al propriei valori.
. INA DELEANU curi. Străbătînd astfel o-, Are ţinută. Are stil. $i>
raşul in lung şi-n laţ,, peste toate astea, mai
minunindur mă cu can­ âre un nu ştiu ce intim .
doarea Golescului de lu­ şi tandru care ocroteşte
cruri care aici aparţin de civilitaten ielaţiildr in-
M U R P H O L O G I A mult banalităţi cotidiene, tefâlnane şi înflorirea
Legea lui Simoa 2. Socialismul ' se .ba­ mă surprindeam Uneori prieteniei.
Ce e asamblâţ de om, zează pe ipoteza că întrebîndu-mâ: „Doamne, RADUCiOBANU
fe»e^tepţ|&tie. (mai. dewe- se poate obţine 'Te-,
’rne sau -mai, tîrziu). miză: . ,
Legea lai Radi» 3. Misticismul se bazea­
tn situaţia dă : criză, ză pe .ipoteza că se" Şl VIS
cînd trebuie des Intre poate ieşi din joc.
mai multe strategii echi­ C am eaţariiil ta l Ehrm an
valente, majoritatea 6 1. Lucrurile merg îritîi O plimbare de numai Flori ce dantelează po-t
alege pe-cea mai rea po­ spre rău şi abia du­ cîteva ore, într-o zi #de ienile, smălţuindu-le în toa­
sibilă. , pă aceea spre bine. iulie, prin ferm^Cătoruî te culorile, îşi împrăştie
*- Teorema lui Ginsberg 2. Cine a spus că ţu- parc dendrologic din Si- miresmele, combinate cjf
1. Nu se poate ‘ cîştiga . crUrjle pot merge meria îţi oferă ; un peisaj cele de fin proaspăt cosit
2. Nu se poate face ’re- spre bine ? splendid*, de neuitat. Te . şi uscat pe brazde. Cîte
. miză ----- ... Legea a H -a a term o­ copleşeşte calmai din jur, o specie de copac maiesd
3. Nu se poate întreru­ dinam icii — după Eve- pe care natura Q propa­ tuos îşi âra'tă podoaba can­
pe 'partida. ritt gă -prin armonia domni­ delabrelor din flori, dîriâ
G ateeatarial lui Frec- . Dezordinea creşte per­ toare în varietatea multi­ parcului graţie şi eleganţă,
man ia teorema lai Gius- manent In societate. A- plă de specii de plante şi alături de alte esenţe de
bşrg ■' ceastă dezordine se poate arboret (peste 2 000), copaci înfloriţi- în această
Toate filozofiile ■* mai ordona -** doar In dome­ Aerul puternic oxigenat perioadă. ‘
importante care încearcă nii foarte restrînse, prin- şi liniştea ce tronează pes­ Fluturi de toate mări­
să explice raţional Viaţa, tr-un efort, intens. Efor­ AL- te tot fac plăcută prezen­ mile şi culorile şi alte
>şe. bazează pe. negarea ji- ' tul depus va duce în fine . 4 f r 4 L ţa vizitatorilor, care bat insecte zburătoare- îşi faC
neia dintre părţile febre-' lâ ereşterea dezordinii cu piciorul toate unghere­ . „jocul, vesel" prin zboruri
mei lui' Giusberg, şi ă- generale (totale) din so­ le ascunse ale minunatu­ repezi şi sinuoase din floa­
nume; cietate, cu întregul ei. -ZA'* lui labirint natural, Pote­ re tn floare.
1, Capitalismul se • ba-', cile întortocheate şerpu­ Trecerea: ■ unduioasă a
zează pe ipoteza că . ■ . Traducere de - Pe cînd în magazinele noastre ? iesc suprafaţa parculidr vîntului uşor de vară prin­
se poate ctşţiga. GHEQRGHE GRON Desen de ALEXANDRU RUGESCU fiind „periate" de o mină tre frunze* produce muzica
•harnică, dovadă a grijii de doinelor, şăgalnice din po­
care se bucură din partea veştile cu Feţi-Frumoşi şl
-administraţiei parcului, du- Uene-Cosînzene. Peisajul
, pă cum ne. relata domnul * ■ este întregit de un* părîiaş
1 Prelungirea agoniei? De ce? Cum? Cit timp? ' Traian Roşea, tehnician Îngust, romantic şi răcori­
tor, ce-ţi susură în -auz un
aici.
într-o „oază perfectă de clipocit odihnitor, peste
ÎFără cel mai mic dubiu; la Partidul ■ . Social-Demo- în fruntea P.C.I. Cominter- Ia prima ocazie". A urmat linişte", pe poteci lătural­ care zboară miresme ume­
condiţiile dale — inter- crat din Croaţia şi Slove­ nist fidel, a fost de acord denunţarea P.C.I. pentru nice, tineri îndrăgostiţi se de, ademenitoare. Peşti
e şi internaţionale — nia. A peregrinat" ca mun­ cu pactul Hitler-Stalin din deviaţionism şi exclude­ plimbă agale, nestingheriţi, de mărimi diferite, veseli
usiunea lui Iosip - Broz citor prin ţările - Europei 23 august 1939, pentru ca rea sa1 din Comintern, în ■ iar mai vîrstriicii îşi per- şi zglobii, înoată în minu­
Ito a fost extrem de grea: Centrale' din uzină în uzi* izbucnirea războiului să 1948, rezultat al îndelunga­ •: mit ■■să mediteze, odihnin- natele oglinzi ale apei din
|Waharlal Nehru a sinte- nă. La Zagreb, în timp ce ducă la o curajoasă miş­ telor contradicţii- între du-se în tihnă pe bănci. bazinele special' amenaja­
jzat magistral totul: „Iu- U.R.S.S, şi iugoslavia, dar La aceste stări euforice, te, alimentate de un izvo-
pslavia constă în ’ 6 repa- şi — poate în primul rînd produse de peisaj, se a- râş limpede precum i cris­
|ici, 5 naţiuni, 4 limbi, 3 BOALA PUTERII — al invidiei lui Stalin daugă ciripitul vesel al talul, ce ţîşneşte visător
igii, 2 alfabete şi uri faţă de popularitatea ma-, păsărelelor, ce-şi asam­ printre pietre vech| acope­
id politic. Condusă de • PUTEREA SI BOALA. reşalului, datorata rezisten­ blează. corul simfonic al rite de muşchi verzui.
ito, unită . într-un singur • PUTEREA BOLII ţei eroice în faţa Germa­ trilurilor în toate hotele Marile c,omori • dendrolo-
t, îi rămîne să devină niei. In altă Ordine de muzicale. Copaci seculari gice date de frumuseţea u-
naţiune". idei, Tito, la ideea lui'Di- îmbrăcaţi în verdeaţa : ie­ nOr exemplare, bogăţia de
Născut în anul 1892, în- lucra într-un atelier de care de partizani în Iugo­ mitrov, dorea constituirea derii sau a viţei urcătoa­ specii fac din parc un mo­
familie' extrem de mo* i mecanică, a devenit mem­ slavia. Un timp, Stalin s-a unei federaţii între: Bulga­ re îşi etalează monumen­ nument naţional de primă
stă, cu lâ copii, din care bru al Partidului Comu­ abţinut să răspundă la ria şi Iugoslavia I După. talitatea de natură sălba­ mărime în arta parcurilor,
x 7 au supravieţuit, Io- nist Iugoslav (P.C.I.); acti­ multiplele cereri iugoslave expresia lui Hruşciov, în tică in adevărata ei splen­ cu o vechime de peste două
a avut norocul.să în-.. vitatea sa adueîndu-i, - în de ajutor, pentru a nu-şî raportul său secret la Con­ doare. Desişuri de nepă­ secole şi jumătate.
Iţe... carte, evidenţiindu- anul 1928, d condamnare „speria", vezi Doamne, a- gresul XX, Stalin l-a alun­ truns, plantaţii bătrîne de • Stimaţi vizitatori, par­
B *— dupâ ' mărturisirile la~5 ani muncă silnică, du­ liaţii burghezi, aeordînd gat pe Tito cu „un bobîr- .salcîmi, dumbrăvi rărite, cul vă aşteaptă zilnic, în
Ble — lat:religie' şi 'glfn-, pă executarea acesteia a- atenţie unor comunişti. Ba nac“. De fapt, Stalin plă­ solitari giganţi CU forme orice anotimp, dar mai
estică. La 12 ani. a fost jungînd clandestin* ': în îa eursui unei întrevederi nuia înlocuirea lui Tito cu expresive înviorează pei­ Ies vara şi toamna.
• Poftiţi cu încredere
lat ca ucenic la un lăcă- NJl.S.S., în anuri934, unde la Moscova, Stalin l-a sfă­ Hebrang, membru al C.C. sajul, prin cromatica lor
A fost atras de tim- a lucrat la Biroul 'Comin- tuit pe Tito să accepte re­ Dr. CORNEL STOICA desăvîrşită, integrată ar­ în mirifica natură a vise­
iu de rillşcârea mUncl- ternulai "pentru Balcani, întoarcerea regelui pentru monios în unitatea peisa­ lor de basm •
jreaşcă, aderfnd la 18 ani ya ajunge- în anul 1937 ^a-l înjunghia- pe la spate (Continuare în pag. a 4-a] jului. • ,• _ VALENTIN BRETOTEAN