Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_159
P. 1
L I B E R T A T E, E M O C R A Ţ I E, A D E V A
Anul H, nr. 159 MIERCURI, I t IULIE 1990 4 pagini - 1 teu
---------- X— -------------------
Viaţa noastră ce-aţi tn primăvara anului la Bar}ae, Mareşal fi utile, \
— Cîteva argumente ar
trecut — conform preve
derilor inumane d e Legii — Am livrat .statului ’
sistem atizării
elaborată
făcut cu ? tur» ceauşiste — un nu curge lia... 12 tone dg orz, indepli-
din voinţa odioasei dicta-
în
nindu-ne contractul
cheiat, restul îl vom îm
m ăr de comune din ju părţi la cooperatori t e
t e Hunedoara există ţinui dotnnul inginer chimist Ni- deţul nostru au dispărut sesizat cu prilejul de de muU apuse. Fapt este lapte de oaie şi tină am
dt» cefe bind observatoare colae Kidan, Şeful observa-' de pe harta României. plasării recente la Burjuc — cum am constatat in realizat contractele pe te
meteorologice, din ţâră, des torului —, pentru că şi Printre acestea s-a numă- este că dacă prunii nu 10 iulie a.c. o zi splendi cest an, dopanul Bum b
tinate M ^răvukerti po viaţa are nevoie de nişte fă t şl Butjucul, ale cărui prea au rod, nucii, in dă de vară — că satele tru Uscat» dovedindu-se
luării -oerulyi. $a be mîn- condiţii măsurabile, atunci sate au fost arondate la schimb, au foarte m ulte sînt efectiv pustii, toată tn continuare un opt har
drim că tuk avut.şAnsa eon- . ar trebui să zăvorim o gră Zam, Ourasada şi L&pu- fructe^ Bogăţia de nuci suflarea lor aftţndu-se in nic şi coreet.
struirii* St jadfcţ, A unul a- m ădi de surse de poluare.; piU de Sos. In 2 febru înseamnă, cum spunea un Ctmp lâ sapă, ta Coasă, la Din disecţia cu doamna
semanea observator ? |f u, — Acest Observator' me arie a.c., H induse Infăp om tn vlrstă, că anul va strînsul şi transportai Jî- F. P, am mai r ^ im t c£
ia nici un cazi bibi de teorologic este destinat nu tuire dorinţei tuturor ce- fi bogat, tar semnele că m M - unitatea
grabă trebuie & ne întris mai pentru zona Hune tSfefMoe, comuna BUrjuc 1990 va fi aşa sfttt Vizibi La sediul acum dm
tăm. Ptmtru că o astfel de doara ? i-a reînfiinţat. Il rugăm le. Iată câteva. La orz Agricole din _______ te , Circa. #90 „
doamna Fto-oamna _..
prezenţă froctie de... 21' de **>* Noi supraveghem , pe. domnul loşij furdvi, s-a obţinut o producţie de de vorbi cu d
a n i!) demonstrează «u pri poluarea aerului în între & cr£thW t pHfnăriel, să ne 4000 kg/ha. G rM —* ea riod if e to , ebHHMM te f
sosinţa *««• . d*eâ .#W era i ţ i huM Hunedoara, pen prezinte Burjucul de azi, se seceră în aceste zile — al unităţii. netezi un atelier ee m «
nevoie e ă v te fi aoastfă tru că;«& std - multe, fdar- mgămBUe ca a acceptat-o promite mm m ult. Cultu — ■S-au dat- pfhnînt şi fecţ wneasă porţi, gardmi
a fost şi este îritr-un per te multe cm p u te re. rile de poruirib, sfeclă, animale (uiufâr celor ce ş.a. Cooperativa şi-# «r
»-»*«***. surse de poluate:
"V*** K'-*
jntralele de la Işin-
Ctewpn-
manent pericol. QeQpn' termocen — Cbnsuna noastră are cartofi ş.a.. sînt foarte au dorit să fa — - ne-a chitei toate mvdttUe f i
Pa
streazăcă (paradoţ^fyj gfcu- fi» % Pi roşeni, Combşia- şapte sute, un număr de frumoase şi, deşi a plouat spus interlocutoarea — ara un bilanţ financiar
trial»* pe
miţi „coloşi industriali* pe tul din < Călan, Fabrica de 714 gospodării şi tn jur m ult tn ultim a vreme, aşa că «nitotes a rămas pozitiv,
.
oare oauil i-a cneăt pentru, ■nţ de la .Chiţcădăga, 4 d<£ fi& t toctftafi. Avem - n-au buruieni. Faptul a- eu pSm tnt puţin şi tu Un fapt ce merită, de
îmbunătăţirea vieţii ' lui, «teatOÎ de lâ noi, din sate frumoase, gospodă cesta se explică prin a- numai 79 bovine şi 460 asemenea, oensemnat aste
lovesc fiitli şi-ntîi, chiar Hunedoara, Fabrica de Pro rii b#te rostuite» oameni ceea că otâm nii ies tn de oi. Ne străduim să aceia că «
în viaţa omului * duse Refractare de la Bhru te rn e i şi de treabă. Eu număr foarte mare la lucrăm ţetak ta rit mai
Atonei, «t&mnUor {cine Măre ş,a. sînt de loc din Tisa şt-i muncă, fără sS-i împingă bine, s& obţinem produc r m m * o m m
veţi fi fiind part ?), vreau — Atunci, spuneţi-mi, vă cunosc foarte bine. iiim eni de la spate — cum ţii irit mai bune fit zd»-
— & m săee şi Corîna Chi- rog vă întreb, aşa, e& o ■ Primai lucru ce l-am * sC făcea în tim puri nu tehnic,
riae — să vă pun t> simplă curiozitate geheralâ - s oum ' H J
întrebam i Viaţa noastră, apare oraşul Deva prin
domnilor, ee-aţi făcut cu prisma analizelor efectuate *
ea? de. dumneavoastră ?
Revenind ifl observatorul — t>eva esţ& una dintre, A c t d e s d i f d a f i t a t e c t t f r a ţ i i
din Hunedoara, pot «pune cele mal poŢhafe localităţi,
eu ba curie că am descope dîiţ ţară. Aici;1 ajung, ş* se r o m â n i d e p e s t e F r n t
rit, aici, nişte Oameni care . concentrează ■ iarr urătoarele -
şi-au ales profesia .. dp... . pulberi poluante: de la
luptători pentru viaţă, li nord cimentul dih’chiş- W * iniţiativa Asociaţiei Culturale „Fro-Basambia
nii s*nt de maj «sultă vre-.. „.cădag^i, din sud-Vesi — şi Bucovina", colective de efevi şi dkArt didactice din
me pe un asemenea cltnp pulberile de la -Hunedoa municipiui Deva au. colectat, ctf naltă dragoste, Un
rle bătaie şi văzîndu-i, dis- ra, dan-partea de.sud-esb număr însemnat de t e m ie fsbecedafe, -aritmenefe şi
cutînd cu ei, ftiî-am amin • „vine -CăbnMîl", iar - de • la eătţi «s lheratură b ^ r î^ c ă şf ştSttfWcl. •
Indoeauţt prol ...........
tit de pcei soldaţi ai lui vest „Mintia". La cabana După cum ne-au indocpiat proteşpruj pensionar Va-
Napoleon carej- deşi albiţi.-, ^PăpţidŞira”’ *- pe care toa-- sile Roibu şi conducerea CX.W.C. Deva» cărţile au luat
de ani/fctt rfiaj< voiau Să-şi !-,f | luintg p consideră zonă. deja drumul către fraţii ndştrj din Chişinău
părăsească împăratul. Teh de agrement —, eoncen-
nicienii ParasChito; j B4jţ*. trăţiîle de pulberi poluan
dan, Maria Vlaicu' Şi Dofnă te; * SÎnt, uneori, de două
Zeleniuc fac parte din a- -pri mai mari rleeît normele
ccastă categorie. Numai adritise.
că „împăratul" lor este, — Cum trebuie sa fie, Comerţul şi artele marţiale
poate, chiar bunul Dum domnule inginer, aerul,
nezeu care ne-a lăsat ae curat ? ; Ce Spun, în acest Cum, necum, rafturile, marfă unor probabili o
rul curat, şi cîmpul curat,-. sens, cărţile, normele ? magazinelor sînt goale, co- niţari. pentru a evita
şi apele curate, să le folo — Aerul bun de respi virşitoarea m ajoritate a scandalul eu care amenin
sim — la rîndul nostru — rat, după studiile efec bunurilor lipseşte; dacă ţau aceştia. Chiar aşa :
în deplină curăţenie şi tuate de specialişti {canti vreţi, comparaţi dumnea şi televiziunea Deva şi
respect pentru viaţa tu tăţile sînt date în micro- voastră această stare de masa rotundă au negUjât
turor. fapt cu oricare alta fixa un aspect grav al proble
— Dacă ne-am compara ■ MARIN NEGOlţĂ tă în orice Ump ori spa mei şi anume riscul pro
cu „STAS”-urile admise ţiu ! Explicaţii s-ar găsi fesional al comerciantului
pentru Viaţă — ne-a spus [Continuare în pag. a 2-a] - cu duiumul, un loc de aflat faţă in faţă cu biş
frunte ocupîndu-l oferta niţarul (cum c de presu
W W W W W W M W V W A ^ W W W ă ^ W W W W fti producătorilor, dar cu ex pus se lucrează discret,
plicaţiile nu te poţi îm- fără martori, agresorul e-
brăci, . înkălţa, nu-ţi poţi vitind prezenţa unor mar
mbhila casa ! Intervenţia tori care ar putea să in
IN ZIARUL PE ASTĂZI : (şi a) mijloacelor mass- tervină). Dar ia ginăi-
media este salutară l Dar, ţfcvă cum s-ar schimbe,
cred şi eu, (numai) nişte totul în bine dată (numai;
Comerţ civilizat! Dar cu ce mărfuri ? obiecte dosite nu sînt un cei expuşi la agresiunea
capăt de lume 1 Nici canti bişniţarilor ar fi nişte
Tribuna „Cuvîntului liber" tăţile de divetse mărfuri
O fi ea reclama tufleiul comerţului, dar asta, nu scoase en gros din maga abili practicanţi de kara
Informaţii • Note • Opinii vă supăm)», nu e reclamă. Cei răspunzători pot găsi zine şi depozite pentru a te, jiu-jitsu, judo etc. /
«cest aspect în zona autogârii din Deva. fi bişniţate (hopa, işi poa Poate n-ar strica să fie
. Foto NiCOLAE GHEORGHIU te găsi cuvintul loc in trimisă o delegaţie pen
AWWWtfWVVWNMiWVWWVVVWUWVVVWVUWWVAMnAAtWV' DEX?) peste graniţă nu tru schimb de experienţă,
lămurea mai mult (să nu logica zice că cel mai
credeţi care-cumva că bine în zona geograficei
Cum se mat „mişcă“ preţurile insinuez ceva, chiar dacă unde vieţuiesc pigmeii,
acum se Cam poartă mo care fiind slab dezvoltaţi
da casetelor prezentîn- fizic au, musai, nişte pra>-
Cine a simţit nevoia sau, căutate — varza, roşiile şi particularii din Dolj sau se, cireşele — 30 lei pe du-i- pe unii negustori în tici mai eficiente pe ?
pur şi simplu, -curiozitatea ardeii la preţuri rezona Arad, care domină piaţa. kg şl afinele — 10 lei un ceastă linie. i a l
exerciţiu tn pieţele ma
să la contact duminică cu bile bineînţeles. Fasolea — 20 lei/kg; roşiile pahar de 100 gr (1). Cum ghiare mai ales! Ca să Şi dacă nu se vor ve
Piaţa Centrală a Devei a se vede, toate „piperate", vezi ce preocupări nese dea rezultatele nici duş
rămas, şl asta In plin se care acum, pe caniculă,
rioase du ctte u n ii' pose luarea acestor măsuri d
zon, dezamăgit de aprovi PULSUL DE DUMINICA iN P1AJA DEVEI nu-ţi dau decît dureri de sori de videocamere...). securitate, urmează să sts.^
zionare, dar, mal atea, de cap la actualul buget al
preţurile practicate, t a ser familiei. Dar, cine se în Vreau pur şi simplu să intervină corespunzător Pjjnte
viciile comerţului de stat cumetă, dă şi Cit cere pro reţin atenţia asupra unei fiecare verigă a ansa«&ntru
marfă — comei mai
lajtort mai delicate a pro blului
nu s-a prea. putut apela, Dacă te încumeţi, ne r* la fe l; ardeii — 2-4 lei ducătorul. Nu ştiu cît şi
blemei: aţi văzut prin dani — client, făcînd mu
deoarece numai *Agro> inspirat sau în necunoştin- bucata, cartofii 8-10 lei/kg; dacă o să mai putem ţine ziare şi la televizor cum taţiile necesare, chiar
coopul" şi AR&CJT. De ţă de cauză, să te duci varza Upseste cu desfivîr- aşa gîndind eă salariile nu unii gestionari se ptingeau foarte drastice '
va au „combătut" cam a- doar cu suta de lei ia bu şire. Fructele, ce să mai Că emu nevoiţi să vîndă
neiaic, ce este drept, legea zunar, aceasta scapă prin Vorbim, parcă se aduc de NICOLAE TffiCOB Cantităţi incredibile de Or CORNEL STOICA
cererii şi. ofertei, vînzînd tre degete şl prin găurile peste mări şi ţări: 20—30
produsele cele mai mult plasei cînd cumperi de la Iei pe Un kilogram de cai (Conţinuar* în pag. a 2-a}