Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_159
P. 2
PAG 2 c u v în t u l LIBER N]
Va reveni spectatorul Cum se mai „m!şeă“ preţurile
(Urniore din pag. I) la loterie, avînd şi familii se produc, referindu-nc la
in sala de cinematograf ? se „mişcă” în acelaşi ritm, încotro „alunecă" viaţa nologii de vîrf, cîte 200 000
mai numeroase, te gîndeşti
roşii, evident aplicînd teh
în intenţia noastră a stat, este aceea a asigurării u- staţii proprii de amplifica Guvernul avertizîndu-ne că noastră, dacă în plin sezon kg la ha. -Este impresio
iniţial, realizarea unei an nor eoucliţii bune de vizio re prin care se fac cu nu mai are de unde da productiv agricol simţi cura nantă această cifră, soco
chete privind activitatea nare, extinderea număru noscute filmele din pro 4upărteitaţtovdac&' produe- se subţiază drastic bugetul tind că, la un preţ minim
eu filmul în perioada esti lui de cinematografe exis gram, îndeamnă la un com- ţia în întreprinderi nu creş familiei, fără a face excese de 5 lei pe kg, poţi realiza
vală.' întrucît nici acest tente. Atît conducerea In» poftameiit Ciyyizat din par te măcar lâ nivelul pro sau a te lăfăi în cine ştie un venit de un milion lei
domeniu nu a rămas în a- treprinderii Cinematogra tea spectatorului în sala gramului. ce bunăstare. la ha (!). Să dea Dumne
f ara m utaţiilor generate de fice Judeţene r cit şi res de cinematograf. La Deva, Oricine poate vedea că la Sigur, acum pe ogoare se zeu ea şi pămînful mănos
Revoluţia din decembrie, a ponsabilii de Cinemato Primăria oraşului a apro particulari preţurile cerute intîmplă multe. Se mun al României să producă
fost necesar să extindem grafe trebuie să recunoas bat amplasamentul unui pentru acelaşi produs, chiar ceşte, se transpiră puternic atît. Ar prospera şi ţăra
aceste investigaţii, abordînd că că acum in perioada de nou cinematograf care în şi de aceeaşi, calitate, sînt la seceriş, combaterea bu nul, iar o ieşire la piaţă a
in ansamblul ei munca vară, sălile de proiecţie de trimestrul IV a.c. va fi dat. de 2-3-4 şi chiar mai multe ruienilor, recoltat şi valori orăşeanului ar fi măi su-
desfăşurată lâ nivelul ju vin adevărate saune. Insta în folosinţă. Atenţie mai ori mai mari decît la stat. ficat produsele. Oricum, pbrtabilă sub ,'âspeetul bu
deţului de un însemnat laţiile de aer condiţionat multă- e necesar să fie a- în faţa acestei situaţii, nu ctedem eă‘ este o situaţie getului de timp, dar măi
de conjunctură de care âm
număr ’ de; oameni coordo rămîn o necesitate. Dar nu cordată activităţii cu filmul poţi să nu te întrebi: să fost prinşi cam descoperiţi, ales financiar. Dă Doamne
naţi de întreprinderea Ci ca la Deva unde proiectan în cele două staţiuni bal- aibă- oare toate acestea' o să fie aşa,
nematografică Judeţeană. tul a prevăzut un sistem ■ neocliirtaterice Geoaglu-Bâi legătură directă şi cu aflîndu-ne la discreţia pro Tot duminică, la piaţă, a
Mai ales acum cînd amin de ventilaţie pe* bâză de şi Vaţa-Băi. Avem convin scumpirea ' comb- istjbilului, ducătorilor din alte judeţe, sosit aUtotţirismul 2 BH
9131, din care, în
ciuda
tita unitate depinde direct pungi de. gheaţă, care, să gerea că. materializîndu-se produsele respective. fiind care-şi impun punctul de
de Reţeaua Naţională de fim sinceri, nu prea exis astfel de măsuri, activitatea aduse .de la mare. distanţă ? . vedere şi preţurile. Poate avertizărilor serioase,. s-a
Difuzare a Filmelor, cînd tă şi niCi’ un pot fi procu- Evident eă da, deoarece ţă- tragem nişte concluzii va- vîndut ţuică „întoarsă” cu
gradul ei de autonomie este , rate în acest sezon. cu filmul se va îmbună ranui a fost şi r$pţîne — , labile pentru viitor. Vis-a- 200 lei litrul. O fi mult, o
fi puţin ? Asta nu ştim
de sută -"Ut sută şi cînd Fără îndoială, reclama tăţi în perioada următoare. cum se ştie — cel mai bun vis de această consideraţie, precis, dar sînf suficiente
nimeni nu o mai ajută cum cinematografică va trebui Cei ‘ răspunzători d e : acest economist. mă gîndeam la ceea ce
se jspune nici* taăear cu să devină, ia rîndul lucru stat optimişti că :: Cînd la stat este închis . afirma la .radio, duminică motive • să ne îndoim de
calitatea produsului
res-
’ un "capăt de aţă. ei, m a| tentantă; mai* sau nu găseşti ceea ce cau dimineaţa, un director de pec.ţiv'şi de asemenea prac
O primă constatare — comercială. Reclamele lu spectatorul va reveni în ţi, eşti nevoit, şă accepţi; I. AS. care a vizitat Israe
procentul încasărilor de la minoase, panourile mari e sala de cinematograf. Vom legile pieţei libere, CŞum Cei lul, unde, în condiţii incom tici, „comerciale". Ce să-i
i populaţie a scăzut drastic, necesar să fie generalizate. vedeai mai m ulţi. dintre noi nu parabil mai vitrege ca ale faci, asta -este piaţă ' Devei
■ da 50 la sută,'fafă de ariul Unele cinematografe au MINEI BOCEA joacă şi nu cîştigă aşa des noastre pentru agricultură, duminica, fn miez de talie.
trecut, • implicit nUmărul
spectatorilor; Multa''- Cine», vww w v wvwvwvvwvvwvvwvy^^w vvvvvvvvvvww v vvgw vvwtfw vwvw yîaftvw vw w
inâtografe ar : putea-fi în la Burjuc, Mureşul
chise pentru'lipsă de-spec BUCURIILE VACANTEI MARI Prahova, Satu Mare, Brăila, Suceava, Har
tatori,l a jungînd'- astfel In ghita; Sibiu, care vor cunoaşte minuna- •
pragul falimentului. Există teie peisaje, frumuseţile Judeţului nos
Aflăm de la domnul Dorin Crişan, di-
v ,ş| unele motive obiective rectorul' Administraţiei permanente a ta tru. (loan Vlad, colaborator).
f ;ale .acestei Stări de fapt :
>• mirajul televiziunii prin berelor şcolare Hunedoara—Deva : REPARĂ ORI STRIGA ?
j filmele pa care ie difu- Bucuriile vacanţei de vară vor fi multe (Urmare din pag. 1) — Aici stă mama ţi vin
i zează şi extinderea incon- şi mari pentru elevii din şcolile judeţu De mai multe zile în faţa biojgu]tai nr- des s-o ajut să-ţi cultive
tratabilă a proiecţiilor vi» lui nostru;-Se organizează tabere fn judeţ 14, strada Aleea Romanilor. |3tf% rul Da tors nu, numai la pămintul.
deo| deşi esdlstS precizări — la Costeşti, SîntămăriaTOrlea, Brădă- ci ţi la creşterea Jtniim r Am moi aflat că,. Im*
in acest sens, inclusiv pe ţel. Căprioara, Lăpuşnic, Vaţa-Băi; la cia, din~ Deva, s-a spart o conductă. Culege lelor. Fofă de tncepuşul -preună cu cumnatul său
plâri internaţional în pri Mare — Năvodari, Techirghiol, Eforie- apa ca pe... Mureş. Este adevărat că acestui an numărul"-#* tt- din,Capitală ~~ venit ţi
vinţă multiplicării benzi Sud,, Costineşţi, 2 M ai; precum şi la . după multe apeluri au sosit la faţa lo nimale d in , ogrăzile ta r el la Burjuc in concediu
lor; Lovitura cea -mai pu Poiana Mărului, Arieşeni, Cisnădioara, cului cîţiva meseriaşi " de Ia G.I.O.C.L. menilor a sporit cu JS3 la vor renova casa pă*
ternică a- primit-o cinema Ocna Sibiului, Păltiniş, Predeal, Sinaia, Deva. S-au apucat de lucru, au lucrat bovine, SS la porcine şi ţintească veche, dar soli
tograful datorită moştenirii Bpşteni, Telega, Bucşoaia, J^mprod, Ama- ce-au lucraţ şi... A doua zi Ja fel, a treia 183 la ovine. Nu t-a în dă, căci — cum zicea —
precare lăsată de , regimul asemenea. ' Noi, locatarii, he întrebăm : registrat decît o sacrifi lgcul natal trebuie cinstit
reauşiSt cate t a ultimii opt ra, Lacul Sărat, Negreşti. în aceiaşi timp. care la bovine şi o răpire. cum se cuvine, aceasta
mii a interzis achiziţiona vom fi gazde ospitaliere pentru elevi din oare ce fac,’— repară ori strică m ai rău ? Cină am pleţat dinSyisr fiind o daţori&-de suflet.
rea de filme străine, mai alte judeţe ale ţă rii: Iaşi, Constanţa, Că apa curse ' întrupa t*»»» J«rra, co juc, in poarta uneL case Succes, demnUle Fosile
alfs .dta^yesţ . Aşa, că. fil- Giurgiu, Olt, Bihor, Braşov, Alba, Mureş, laborator). s din centrul localităţi, am BătaM
melc existente pina Ia acea văzut un om din Dem,
dăm ău reproiectâte pe cote‘1 -cunosc de mult. La Burjuc, , Mureşul
.spectatori- — Ce faci, oief, dontnu eurge &n, ca ţi viaţa unei
car
'ăpŞCtai a ţinerilor; Fosile ? — om întrebat. localităţi care renaşte.
Noul Guvern rijmân de Dese* de ALEXANDRU RUGESCU
după Revolut*® a reparti-
s; zat ‘ pentru achiziţie 400 noasW, CMţi
milioane de dolari- cu care
s-au cumpărat 80 de film®
care treptat vor intră pe făcut «a ea ?
reţeaua cinematografică.
Dintre filmele recent aduse
menţionăm: „Starman”, (Urmare din pag. 1) ale aerului stat prevăzute
Lama zimţată* (S.U.A.), în STAS ari 12574/1987.
’lice Python” (Franţa), grame pe metru cub de agr, încheiem aiţi aceste prif
dragonul zburător", „In iar un microgram este a me tasemnări, stimaţi citi
vizibilul Kung Fu" (China); mia parte dinţr-un... mili- tori, eu promisiunea de ţ
apoi „ M ic u ţa Vera" gram 1) nu ar trebui să reveni şi cu Alte, ammiuta
(U.RSS.), „Ce le place ti conţină mai mult de s bio te interesante din muncă
grilor/ (Polonia), „ Scurt surdă (poate, n-o mai fi
circuit”, . „Creatorul de xid de sulf — 250, bioxid
de azot — 100, hidrogen
imagini” (S.U.A.), „Bruta” multă vreme a şa!) a aces
(Franţa) ş.a. INVÂJAMINT CERCETARE PRODUCŢIE sulfurat — 8, amoniac — tor vajnici luptători pen
Problema care se pune 100, fenol — ?30, clor — 30. tru... Întoarcerea vieţii pe
mai mult ca orieînd acum Aceste condiţii de calitate Fămînt l
La Călan, în comerţ, limitele bunei cuviinţe, a
n-am mers pe urmele Comerţ civilizat! Dar cu ce mărfuri ? respectului între cel ce
vreunei . sesizări anume. vinde şi cel ce cum pără;
- Am încercat totuşi să a- c) Faţă de disculparea vta-
fi&m care este atmosfera în dă”. Deci,' unde este preo ne sar In cap” r - spunea INVAZIE DE... nul Petru Igna, ce aştepta zăţoarelor în legătură cu
arest domeniu muircontro cupare... I.enuţa Grec. CREVEŢI împreună cu alţi cumpă cumpărarea în cantităţi
versat In ultimul timp. „DACA NU LE DAM, „AM CUMPĂRAT DIN rători maşina cu produse mult prea mari a. unor
Pentru a fi cit mai obiec NE SAR IN CAP" CALAN TOT CE m i-a Nu se mai termină odată de la Haţeg. anumite mărfuri' în scop
tivi cu putinţă, am invitat TREBUIT PENTRU creveţii ? — se întreba clte A sosit şi marfa. „Ce de speculă, aşteptăm opi
cumpărători aflaţi în maga Dialog în faţa tejghelei BOTEZ* un cumpărător aflat In aţi adus ?" Dl. Felician niile cetăţenilor. N°i. state»
zine cit şi vînzători să-şi intre o posibilă Cumpă sala Alimentarei B.I.G. Comşa ne răspunde: „Sa de părere că în stoparea
exprime părerea despre rătoare şi vînzătoarea Le- .r.Ne-a ; declarat doamna Iată răspunsul gestionarei lam, costiţă, picioare afu unor astfel de tendinţe şi
servire şi aprovizionare, nuţa Carmen Grec. Elena Gavriloaie din Vul Viorica Tuza: „l-am pri mate, slănină". „Picioare şi vinzătoril, dar mai ales
despre exodul unor mărfuri — Aveţi ace de cusut şi can, mulţumită că a găsit mit de la depozit odată slănină mai stat în vln- responsabilii de magazine,
în. direcţii necunoscute, spre aţă albă şi neagră ? în şfîrşit şi terocelul potri cu conservele de China, zare, de. ce aţi mai adus?" au un cuvtaţ de spus. Spri
alte tărîmuri. — Nu. Nici una, nici vit pentru o rochie uşoară. dar noi nu putem să-i „Mi-aţi pus o întrebare de jiniţi, bineînţeles, de cum
alta. „Avem multă clientelă din vindem condiţionat, Noi baraj. Eu nu sînt decît părătorii aflaţi în unităţi,
SURPRIZA LA RAIONUL — Dar elastic? Valea Jiului şi din Caraş- nil putem impune nimă •şofer..." ■
Y .ÎNCĂLŢĂMINTE" — Nu avem. Severin . accentua vîn- , nui să cumpere un' anumit de oamenii de bună cre
«re (b .i .g .) — Treninguri? zătoarea Ana Petre. Se produs. Nu numai creveţii Consemnăm la sfîrşitul dinţă. Este aproape incre
î .„Surpriză ta sensul po- — Din bumbac nu avem. ţum pâră chiar şi metraje stau pe loc ci şi stixurile documentării: a) Mult- dibil să nu găsim obiecte
năeitiv. Deoarece nu ne.aş- Nu se găseşte nici len în cantităţi mari, tercoturi şi unele sortimente de bis controversata condiţionare de strictă necesitate, o-
tateptam să găsim rafturile jerie de corp din- bumbac, şi mătăsuri. „Noi nu putem cuiţi". Lipsesc însă de la a asigurării de către depo biecte pe care, în egoismuî
taline, în vreme ce în uni- riici aţă macrame. „Ce-aţi să zicem nimic, noi nu raionul de dulciuri cioco zit sau producători â "unor lor mărunt, unii le trans
•* taţi cu pretenţii de,., case fi vrut să cumpăraţi ?". putem să-i împiedicăm; lata şi napolitanele, Nţl se : sortimente de acceptarea portă ta pieţei® de peste
mari, din âlte oraşe,: ele „Cămăşi cu mîneci scurte omul â venit să cumpere..." găsesc nici un fel de bău altora" care nu se vîiid con hotarele ţării spre a le
»'ksînt mereu goale. • „Com- şi ciorapi din bumbac". Şe cer în cantităţi mari turi, „nici în depozitul tinuă să fie o problemă revinde. Este o situaţie care
jr-pletez săptămînal fondul de „Aţi găsit?". „Nu". „Cum oale şi cratiţe emailate, I.C.R.A. nu se găseşte ni care se sparge ta capul nu ne face cinste notai,
'•* marfă. Nu stau pe loc. vă numiţi ?“ „Ştefan Bîr- găleţi de diferite dimen mic" — după cum ne ex gestionarilor; b) Acolo" românilor. De aceea, să
Merg la Brad, la Hu sân". siuni, servicii de porţelan plica responsabila unită unde există preocupare oprim prin mijloacele care
nedoara, la Deva —- ne S-au golit rafturile şi la şi pahare, tacîmuri Inoxi ţii.. E bine că se găsesc pentru aprovizionare, unde ne stau la îndemină golirea
, spunea .doamna Varva- lenjerie de pat confecţio dabile. „Primim foarte pu lactate şi mezeluri. „Ptaă vtazătorul este amabil chiar: rafturilor comerţului de
ra Vintilă. g e s t i o n a r. nată. S-a cumpărat în can ţine comparativ cu cerin în prezent sîntem mulţu şi cu cel care-i pune la obiectele muncii noastre.
Avem marfă. Realizările tităţi peste nevoile unei ţele" — era de părere miţi de aprovizionarea cu încercare răbdarea, co
lunii trecute sînt o dova- familii. „lSaCă’ nu le dăm, gestionara David Gabriela. alimente" — spunea dom merţul se desfăşoară în ESTERA ŞINA