Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_160
P. 1

l    i   b   e    r    t    a    t    e :,        d e        m o        c    r    a     ţ    i   e ,      a    d     e    v    ă   r    i


          CUVÎNTUL LIBER









                                                                                          Anu l  II,  nr.  160   J O I,  19  IULIE  1990     4  p a g in i  -  1  leu





                                                                                                                 PRIMIM  DIN  PARTEA  I.J.T.L.  HUNEDOA­
            Timpul  griului                                       „Totuşi  iubirea"  —                       RA  URMĂTOAREA  SCRISOARE  DESCHISA  A

         Mecanizatorii  au  fost  şi   neau  că  'mai  au  unele  ne­  spectacole  de  aiuzică-              CÎTORVA  UNITĂŢI  DE PROFIL DIN  DIVERŞII
       rămîn  oamenii  credincioşi   cazuri  privind  curelele  şi                                           JUDEŢE. CONSIDERIND CA EA EXPRIMA JUS­
       ai  pămîn tul ui,   făuritorii  acumulatorii,  dar  se  des­    poezie-iiialog                        TIFICAT  Şi  INTERESELE  CETĂŢENILOR  DIN
       piiiîii  noastre  cea  de  toate   curcă.  Le-a  promis  ajutor
       zilele.  Ei  şi-au  înţeles  pe   în  acest -  sens  şi  directorul                                   JUDEŢUL  NOSTRU  CARE  APELEAZĂ  LA
       deplin  menirea  <le  a  face   Trustului  S.M.A.,  dl.  ing.   La  invitaţia  şi  în  or-   fel de spectacol  va  avea   PRESTAŢIILE  ACESTEI  UNITĂŢI,  V-O  ADU­
       lucrările  ia  timp  şt  bine   Ioan  Măniguţiu,  care  pre­  in ^ a r e a   Fundaţiei  Js-   ktc  ta  Brad,  pe  sta­
       pentru  a  spori   recoltele,   ciza  că  mai  sfat  şi  combi­  teţene   a   Th ercM u i   dionul  _AUrttl“.  lîrtnă-   CEM LA CUNOŞTINŢA.
       misiune  pe  care  şi-o  rea­  ne noi primite din anul  tre­  Httacdoara—Deva,  Miş­  I oarele  w   vor  desfăşu­
       lizează 4a  legătură  şi  sub   cut  fără  baterii,  dar   au   carea  CattaeaH  „Totuşi   ra  la  LWJTNI  m   iulie)
       coordonarea  directă  a  spe-   intrat  de  curind  peste  100   iubirea*,   condusă   de   pe  stadionul  „Minerul",
       ciaiiţtUor  di a  unităţi.  Mă­  ia  baza  de  aprovizionare.   poetul   Adrian   PStt-                    Scrisoare  deschisă
       sura  reală  a  muncii   lor   Tot  aici   mai;  lucrau   cu   nescu,.  renăscută   din   HUNEDOARA (21 iulie),
       neobosite  o  dau  acum  su­  combinele  GhCotEhe  Co-   ^Oaaritd  „Flacăra",  rea­  la   Clubul  .Siderorgis-
       tele, ehiar miile de  tone  de   man,  Viorel  Iezan  şi  Ale­  lizează  mai  multe  spec­  ful*  şi  la  DEVA   (22       P iU M M H S fM f
       grîu  recoltate.         xandru Chiş.  Ca şi  la-alte   tacole  ba  fudgţul  nos­  Iulie)  pe  stadionul  C e ­
         La  Cooperativa  Agricolă   unităţi, hrana  caldă  pentru                 tate*.  (MIItCKA  LEPĂ­
       dia  Qfăştie  secerişul  griu­  mecanizatori  şe  aduce  în   tru.  Astfel,  astăzi,   19   DAŢII).                  AL  ROMAlUEI
                                                            «uHe„ la ora  18,  mu  ast­
       lui  a  durat  4  zile,  în  spri­  cîrap.
       jinul  eombinleritor  de  aici   Din  raza  de  activitate  a
       venind  şi  mecanizatori  din   S.M.A.  Geoagiu,  prima  U-                                            In  •  perioada  de   după   lubrifianţi  ne-am  desfăşu­
       alte  secţii  ale  S.M.A.  din   Bităte  care  a  terminat  se­                                       Revoluţie, cetăţenii oraşelor   rat  activitatea  pe  traseele
       localitate.  I-am  văzut   Ia   cerişul  griului  este  Coope­  I  Abominabila  crimă                 şi  municipiilor  noastre  au   şî  liniile  de  dinainte   de
       lucra,  ciad  tocmai  apro­  Păstrînd  tradiţia,  inginerul  I                                    I  fost  confruntaţi  cu  o  sea­  apariţia  Decretului 277/79,
                                rativ» Agricolă  din  Rom os.
       piau  de  finalizare   recol­                                                                         mă de manifestări,  mergînd   în  condiţiile   creşterii  nu-
       tatul,  pe  Ion  Petreuş,  Pe­  şef  al  unităţii,  di.  Mlreea   de pe  strada  DumbrOviţoi  !       tsână  1»   greve  ale  lucrăto­  no&rultii  populaţiei din  ora­
       tru Pop, Ion  Dănilă, Adrian   Pătrînjan,  a  organizat  «a n   I                                 I   rilor  din  transportul  local.   şe  şi  municipii  şi-   con­
       Niculeseu,  Adrian  Banca şl   se  cuvine  încheierea  recol­  •Er»  a  zi  obişnuită  de  torist   la  I.C.R.A.  Deva. _   Guvernul   Provizoriu   al   struirii  unor  raite  de  lo­
       Ton  ifîouieseu  transportul   tatului,  moflient  ce  a  în­  I  itmie. Oamenii de pe stra-  La   serviciu  —  cum  ape-1   României,  manifesttetd  în­  cuit  departe  de  locurile  de
                                cununat  izbînda
       producţiei  din  eîmp  fiind   m ecranizatoriîor, care şi  în  I  da  Dumbrâvtţâ,  din  De-  ciftcă  0  adresă  semnată"   ţelegere  şi  solicitudine,  a   muncă,  lucrătorii  transpor­
                                                  muncii
       asigurat  de  Emil  Tomeseu,                          va,  îşi  vedeau  de  treburi  de-  conducerea  tatrepr in -1    soluţionat  favorabil  majo­  tată  local  depunind  ade­
                                          eoneretiz!ndu-se  t
       Ioa» Jic,  Aarei PRorodeSeu   acest  an  s-a  dovedit  a  fi   prin  case şi  curţi.  Deoda-  eterii — îşi  vedea de trea- ■   ritatea' cererilor lucrător ii 6r   vărate  aforteni  âc  a  men­
       şi • Oţlvlu  Ştefan.   „Putem   spornică,            tă,  a   vest»  ce  s-a  râs-  bă,  se  achita  de  ser viei ii I    acestui  sector ;   cu  toate   ţine  capacitatea  redusă  de
       considera  flă  în  acest   an   !ntr-o  producţie  de  peste   pîndit câ viteza fulgerului  Psihic  —  m m   m   consta- ■   acestea,  activitatea,  te  loc   t ram sport  f »   circulaţie.
       am  obţinut  9  recoltă  bună   600  ton»  grîu.   Direc£»rul   I le-»  îngheţat  inim ile:   tat -şi  specialiştii  ce  i-ati-|  să  cunoască  9  îmbunătăţi­  In  prezent,  ca  urmare  a
       — «preria  inginerul  şef  al •  S.M.A.  Geoagiu,  dl,   hm.   Rozaiia  a  fost   examinat  după  sftvîrşirea!   re  a  prestaţiei,  canonite  zi  ■  suprasolicitărilor   parcului
      - unităţii,  di.  Dorin  Bibola-   Virgii  Tutian,  ne-a spus că   ităt   ~  abommabiîeî   fapte   — I    de  zi  o  degradare  fa  sen­  de  mi jicnea  de  transport
       ru.   Depăşit»  AdOft  kg  Ia   secerişul  este,  de   aseme­  î  Cei  ce  o  auzeau  stă­  a-avea  atei  o   hibă   la J   sul  scăderii  vertlginoas;  a   In   eornua  s-a  ajuns  la  o
       .hcctăr,  e&  urmare  a  fap­  nea,'în  prag  de  finalizare   teau dteva clipe să-şi  po­  minte.  Atunci,  caa»   s#|  parcului  de  mijloace  de   4ţărc.' ..Ş&ăteâ  precară   a
       tului  «ă   semănatul  s-a  fă­  ia cooperativele agricole  din   I  tolească  răsuflarea,  apoi   expdîcă  gestul  său:   să-fL   transport  pus  ta  dispoe.iţit,
       cut  în  c ru ţ».  şi  lanurQe   Gelmar   şi  Aurel  Vlaăeu,   întrebau;    ia  viaţa  au  unui  om  oa- 1    ea  umane  a  lipsei  acjpc   acestuia,  stare  determinată
                                                                                                                                                            a
                                                                                                                                                 flabiRtate
                                                                                                                                      de !;t^aba
       s-au  menţinut  curate   de­  carnbfaetefiind  apen  diri­  I  r -  Cine  a «cis-o ?   recare, ei. chiar celei care ■   de  capacitate.  mijloacripf de transport din
       b a r a * .              jate  pffasăttv  i »   celelalte   Băspwwur m r  HSacfter;   ira  dat  viaţa ?   |
         In marginea  lanului  unde   unităţi  din  zonă.   De  no­  I               Există  o'explicaţie   Şi-   Tnca   fte ’ la  înfiinţarea   produepă'..  "trfteriiă  (tram­
       intraseră  combinele  secţiei   tat  că   timpul  fiind  favo­  —  Băiatul ei, Mihai,   iată  care:  Mftiai  era,  tn I   . I.J.T.L.-urilor,  în  anul  1980,   vaie,  tfdleibîtze  şî   auto­
                                                                       .„„iui  „ m u
       din  Mărtineşti  am  stat  de   rabil,  s-a  lucrat  şi   dumi­  I  Rozalia  şi  Mîhai  Szabo u  general,  un  om  normal.!   capacitatea  de  transport  a   buze),  dar  mai  ales  de  gra­
       vorbă  eu  demnii  Constan­  nică  la  seceriş  cu  glri.ja   locuiau îrppreună pe  sţra-  Qînd începeai insă Să  con- I    fost  grav  afectată  de  apli­  va criză de piese de schimb,
       tin  Glod  şi  Hie  Soiomon,   ea  recolta  3ă  ajungă   dt   I  da  twtăbjră viţei,   Muma  -Sitoe -alebiol  • îşi  pierdea !   carea   Decretului   277/79   lubrifiant,   materiale  - şi
       primul  aliat  la  cea   de-a   mai  repede posibil în ham­  avea  75 ’ de  ani,' iar’ fiul.  'calitatea  umană !   Şi  o l    -care a redus  drastic  numă­  accesorii pentru -întreţinere
       20-a  campanie  de  seceriş,   bare.  între  mecanizatorii   (  4ă»   Fetele  familiei  .  —  fŞtea  -des,  apţoape   zil-.î   rul  autobuzelor,  taximetre-   şi  reparaţii . curente.
       iar al doilea la cea de-a 3.-a.   care s-au remaspat Ia  sece­  cele  d . —  sg măritaseră,  hâcţ'câailndu^i  şi  găsin-«   lor  şi  autovehiculelor   de   In  acesta  condiţii,   ca­
       Ei   s-au   declarat  . mul­  riş  sc  numără  Crăciun  Da-   I  aşa  că  cei  doi  erau  sin-  du-şi  anturaje  adecvate s I    transport  marfă  cu  cca  &0   drate.  d »  condocere   din
       ţumiţi  că  este  un  an  rod­  mian,  Nicotae  Mărginean,   guri.   Mihai   nu  fusese.- oameni fără căpătti  şi  fă- ■   la  sută,  fapt  ce  ă  fă iut ca
       nic.  Că  efarturife   depuse   Sorin  Poeaaru,  Ion  Tănă-   I  căsătorit   Odată  aduse,  ră  familie,  mulţi'  tocători I   ' această  activitate  să  se  re­  LJ.T.L.  Arad,  Bîjior,  Cluj,
                                                                           J—  -  -  de  frunze  la  din!,  ae-;*
      ■ se  regăsesc  într-o  recoltă   sescu,  Valentin  Gaiu,  Ni-   acasă  o  femeie,  dar  n-a           zume  Ia  transportul  călăto­  Caraş-Severin,  Hunedoara,
       mulţumitoare,  LB-feJ   do   cajae -ftotinteu  şi  Alexan­  I  ţinut-o  multă  vrem*,  Eo-   isprăviţi  idS*  punct   de I    rilor  la  şi  de  la  local  dt   Iaşi  şi  Timişoara  vă  pro­
       bucurad.  erau  pentru  că,   dru  Măcrişan.  Merită  să   zalia  gătea,  spătt  fiind   vedere uman,  scursuri  ale ;■  muncă.  Criza  de  carburanţi   pun  dumneavoastră,  dom­
       în  Juna  lor,  nu  mai  mişu­  adupem  prinostfl  de  recu­  I  O  femeie  vrednică  deşi            a  afectat  de  âsementâ  a-   nule  prim-ministru,  urmă­
       nă  fel  şi  fel  de  „şefi”  ţarc   noştinţă  tuturor  celor   ce   înaintată  în  vîrstă.  Mihai   TRAiAN  SONDOR  ' ceasta  activitate  în   mod   toarele:   ’
       să  le  dea,  ca  în  anii  trd*   îngrijesc   de  pîinea  noas­  I  n-a  făcut  m iTţ î  şcoală,   —.1.-11. . .    negativ.  Cu  acest  parc  re­
       cuţi,  tot  felul  de  „indicaţii"   tră.            aşa  că  a  ajuns doar  trac- (Continuare  in  pag.  a  2-a)  dus  şi  in  condiţiile  crizei
       cum  să facă secerişul. Spu­     NICOLAE TtftCOB  I                                                   de  carburanţi,  energie  şi  fCenftmiare te pag. a 2-a)
                   —-----— DREPTUL  EA OPINIE-——  --------------------------- —
                                                                                           Probleme  primordiale  pentru
                    Marginalizare  sau  indiferenţă  locală?                                        întreprinderile  mici
           Ruinele  de  construcţii,   mai  putem  închide  ochii.  vizavi   de  bazinul   de
         pe  Ungă  sentimentul  de   Discutînd  cu  unii  din­  înot,  nu  participă   sufi­  Activităţile  economice  pe   eşuat  cînd  au  îrtcereat  să   ştiinţei  conducerii,  de  care
         compătimire,   mă   fac   tre  ediţii  municipiului,  a-   cient  la  mobilarea   ma­  baza  liberei  iniţiative   se   devină  patroni  ai  unei  în­  are  nevoie  proprietarul  u-
         să-tel  pun  întrebări  pri-   ceştia  susţin  că  pe  Ifagă   gistralei.  dezvoltă  exponenţial,   ge-   treprinderi  proprii.   Una   ttei  întreprinderi  mici  este
         vfad  laeepntuî  declinului   neglijenţa  şi  indiferenţa   S-a  comandat  de  către   nerînd  numeroase  şi  foar­  din  cauze  este  aceea  că,   —  în-'  mod  paradoxal   —
         şi  etan  s-a  deraiat   dis-   cetăţenilor  şi  lipsa  de   primăria municipiului Hu­  te  variate  probleme,  de  a   din  dorinţa  de  a  fi   cu   conducerea   persdnaluîui.
         trugerea.  Blocurile   de­  preocupare  a  multor con­  nedoara,  Ia  I.PJI.  Deva,   căror  rezolvare   depinde   adevărat  stăpîni,  aceşti  oa­  indiferent  -de  numărul  sa­
        vastate şi părăsite din Hu-   ducători locali, Hunedoara’   de  mai  bine  de  un  an,  o   hotăritor  suceesul  sau  eşe­  meni  se  consideră  a   fi   lariaţilor  pe  care  îl  are,
         nedoOra  necerită  lămuriri   a  fost  şi,  se  pare;  conti­  documentaţie pentru zona   cul  .  întreprinzătorilor.  A-   nişte  factotum,  ocupîndu-se  patronul  trebuie-  să-şi  dea
         la  plus   şi  întrebarea :   nuă  să  fie  margînalfzată.   de  agrement  Chîzfd,  dar   ceastă  realitate,  care   se      silinţa  să  elaboreze  o  listă
         pînă  cînd ?  Pînă   cînd   Astfel,  încă  nu  -e  între­  nu   s-a   primit   nimic.   înfiripă  şl  la  noi  carac­        a  sarcinilor, o „fişă  a  pos­
         perpetuăm  dezastrele  fos­  prinde  nimic  în  vederea   Capul  de  perspectiva  ai   terizează  fa  cel  mai  înalt        tului"  pentru  fiecare.   Va
         tei  dictaturi ?  Dacă  Ia  a-   modernizării  şoselelor  şi   bulevardului   Dacia   se   grad economia ţărilor avan­  ECONOM IA  —    trebui  şă  stabilească  pre­
         eeste  aspecte  mai  adău­  pasajelor  înguste  şi  pline   tot  pregăteşte  şi  nu  mal   sate,  unde  crearea,  ascen­     cis   şi  concret,  mai  întîi
         găm  imaginile   străzilor   de  denivelări  şi   obsta­  reuşeşte.  Soluţiile  de  sis­  siunea  şl  căderea  firmelor   O RIZONTURI  NOI  pentru  el  însuşi, care îi  sînt
         plin»  de  gropi  şi  denive­  cole  pe  eare  se  intră  în   tematizare  ale  centrului   miei  este  Uft  fenomen  di­    sarcinile  actuale  şi  cele  pe
         lări  .lucrări  începute   şi   Hunedoara   sau  se   iese   oraşului,  gîndite  de  pro­  namic,, şi  de  proporţii  con­   viitor,  apoi  să  definească
         fteterminate,   străzi   cu   spre  Călău   sau  Cineîş.   iectanţii  de  la  IP.H.,  au   siderabile.  personal   de  toate  proble­  ce  aşteaptă  să  facă  salaria­
         canalizare  pluvială   în­  Blocurile  de  pe   latura   rămas  fără  nici  o  deci­  Faptul  in  sine   explică   mele.  Or,  o  întreprindere   ţii  acum şi ce  le va  pretin­
         fundată,  chioşcuri  aban­  spre  stadion  a  bulevar­  zie  de  selecţie,  în  afară   raţiunea  pentru  care   ex-   mîeâ,  chiar  cu  10—20  de   de  în  viitor.
         donate,  zone  verzi  şi  lo­  dului  Dacia,  Cu  un  regim   de  faptul  că  publicul  hu-   perţii  in  management  con­  salariaţi  este,  ca  şi  firmele   Cea  de, a  doua  cerinţă
         curi   de  joacă   pentru   de  înălţime  de  M - f 4E,   nedorean  nu  a  fost  con­  sacră  teulte  studii  Organi­  mari,  un  sistem  care  tre­  care  se  ridică  în  faţa  con­
         eopQ  pe  cale  de  dispa­  nu  sfat  în  măsură   să   sultat.   Consider  că  an­  zării  şt  conducerii  între­  buie  condus  după  criterii   ducătorului  unei  întreprin­
         riţie, staţii de autobuz de­  susţină  un  dialog  estetic   trenarea  maselor  de  cetă-  prinderilor mici,  formulînd   ştiinţifice.   Altfel,  duşma­  deri  mici  este  ca  el   să-şi
         vastate,  platforme  de  gu-   că  bloc imite  de  pe  latu­              opinii  şi  concluzii   indis­  nul  numit  faliment   pîn-   dea  seama  că .succesul  lui
         noi  menajer  cu  containe­  ra  opusă  a  bulevardului   Dr.  fng.  ALEXANDRU  POP,   pensabile  pentru  cei   im­  deşte  mereu  după  colţ.  nu  poate  fi  asigurat  exclu-
         re cane mustesc de încăr­  ca  regim  P +  10E,   pe   I.P.H. Deva        plicaţi  fa  domeniu.      Se  trece  uşor  cu  vede­
         cate ce sfat,  avem  în  faţă   cînd  blocurile  înalte  de                 Există  mulţi  oameni  de   rea  că  fiecare  om  îşi  are   la u r f n ţ iu  vrsnri
         o  realitate  la  care   nu  pe  str.  Avram  lafteu   —  (Continuare te pog. a 2-a}  'o  valoare  profesională  ex­  limita  sa  de  capacitate.  De
                                                                                   cepţională,   dar  care   au  aceea,  primul  element   al  (Continuare in pag.  a 2-a)
   1   2   3   4