Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_160
P. 2

P A G .  2                                                                                                                           C U V ÎN T U L LIBER


          Avocat din oficiu in sălile de judecate                                             Scrisoare  deschisa


                                                                                      (Urmare  din  pag,  1)  performanţe  ale acestora  în   condiţiilor  de  desfăşurare
         •  Procesul  care  se  ju­  aceea.  M-a  îndemnat   la   n.n.)  nu  s-a  dus  la  masa              exploatare,   insistăm   în   a  acestei  activităţi.
       decă  în  recurs  a  fost  in­  acea  faptă  o  femeie.  Mi-a   vecină  să  facă  scandal,  ci   1.  Intervenţia   grabnică'   mod  deosebit  asupra   fia­  Faţă   de  toate  acestea,
        tentat pentru furt în dauna   zis :  bărbatul  m-a  alungat   s-a  dus  să-l  sustragă  de  la   şi  operativă  pe  lîngă  în­  bilităţii   tramvaielor   din   solicităm  insistent  sprijinul
       Avutului   particular.   Pri­  de-aeasă  şi  rfti-a  oprit  toa­  masă  pe  fratele  său  care   treprinderile  producătoare'   producţie  internă,  autobu­  guvernului,   fără  de  care
       mul  inculpat:   „Mergeam   te  lucrurile.  Du-te  şi  ia-mi   făcea  scandal.  Sînt  victi­  de  mijloace  de  transport,   zelor  şi  troileibuzelor.  desfăşurarea  în  continuare
       spre   Arad ■ să  ne  ridicăm   rochia  de  pe  sîrmă";   Şi   ma  unei  înscenări  a  orga­  piese  de  schimb,   carbu­  Exemplificăm  în   acest   a  activităţii   nu  o  vedem
       nişte  drepturi  băneşti  de   s-a  dus.  Instigatoarea   la   nelor  de  cercetare  —  spu­  ranţi,  lubrifianţi  şi   acce­  sens  slaba  fiabilitate   a   posibilă   la  numărul   de
       la  o  cooperativă  agricolă  la   furt  a  dispărut  fără  urmă,   ne  acuzatul  astfel  apărat.   sorii  pentru asigurarea can­  reductoarelor  de  tramvai,   cerinţe  ale  cetăţenilor,  du-
       care  lucrasem.  Absolut  în-   iar  credula   a  rămas   să   Voi  meige  pînă  unde  îmi   titativă  şi  calitativă  a  ne­  compresoarelor,  echipamen­  eînd   în  final   la  oprirea
       tîmplător,  am  văzut   în   răspundă   în  faţa   legii..'   dă  dreptul  legea şi  voi  de­  cesarului  în  vederea  asi­  tului  electric,  acumulatori­  activităţii  cu  consecinţe  a-
       drum  o  maşină.  Ne-am  dus   Trist.  Atenţie  oameni :  spe­  monstra  aceasta.  Eu  m-am   gurării  funcţionării  acestei ‘   lor,. seturilor  motor,  piese­  supra   întregii   activităţi
       să  vedem dacă se află cine­  culanţii  naivităţii  omeneşti   dus  la  masa  vecină  deoa­  activităţi;  lor  din  sistemul  de  alimen­  soeial-economice.
       va  în  ea,  să  ne  ducă  şi  pe   nu  sînt însemnaţi  cu  nimic.   rece  fratele  meu  sărise  la   2.  Guvernul  României  să   tare  şi  cutiilor  de  viteză   Vă  mulţumim,.
       noi   pînă  ia  Arad".   Al   Trebuie   să-i  recunoaşteţi   bătaie.  M-am  dus  să-l  po­  asigure  din  fondurile   Ia   a  autovehiculelor,  artico­  Director  I.J.T.L.   Arad,
       doilea  inculpat:  „Furtul  li­  singuri !         tolesc  şi  am  fost  luat  drept   dispoziţie   refacerea  grab­  lelor  din  cauciuc.  ing.   ALEXA  CONSTAN­
       nei  geci  şi  al  unui  radio-   •   Cauza  în  recurs  este   provocator  de scandal.  Abia   nică   a  capacităţilor   de   4.  Solicităm   reaşezarea   TIN ;  director  I.J.T.L.  Cluj,
       casetofon  (din  maşina  vă­  furt  din  avutul  obştesc.  Cei   cînd  părăsesc  sala' de  ju­  transport:  tramvaie,  auto­  tarifelor   de  prestaţie   a   ing.  NEAG  LIVIU ;  direc­
       zută  de  cei  doi  pe  şosea,   patru  furau  carne  din  a-   decată  observ  eu  fraţii  sînt   buze şi  troleibuze  la  parcul   transportului  în  comun  în   tor  I.J.T.L.  Caraş-Severin,
       absolut,  din  întîmplare  —   bator.  Cer  schimbarea  mo­  legaţi  unul  de  altul   cu   necesar  intereselor  locale,   concordanţă   cu  costurile   ing.  SÎRI1U  GIIEORGHE;
       n.n.)  s-a  petrecut,.,  absolut   dului  de  executare  a  pe­  aceeaşi „brăţară"JDe  ce  nu   din  producţie  internă  sau   reale,   sau  subvenţionarea   director  I.J.T.L.  Bihor,  ing.
       din  întîmplare.  Ideea  fur­  depsei :  în  loc  de  detenţie   şi-o  fi  legat  mîna  de  cea   import.  de   la  bugetul  statului  a   FLORIAN IllRCÂ;  director
       tului  nă-a  venit  pe   Loc,   —  prin  muncă.  Apărătorul   fratelui  său  atunci  cînd   ' 3,  întreprinderile  produ­  pierderilor   ce  se   înre­  I.J.T.L.,  Hunedoara   ing.
       atunci- cînd  am  văzut   că   aduce   în,  sprijinul  cererii   acesta  ducea  mereu ■ paha­  cătoare   de  mijloace   de   gistrează.  IOAN  R O M A N ;   director
       in  maşină  nu  se  afla  ni­  acuzaţilor'  toate  argumen­  rul  la  gură  pînă  ce  i  s-au   transport'  să-şi  revadă  din   5.  încadrarea   activităţii   I.J.T.L.  Iaşi,  ing.   DUMI­
       meni.  Eu  am  două  meserii,,   tele  pe  care   i  le  impune   tulburat  minţile?  punct  de  vedere  al  repro-   de  transport  local  din  gru­  TRU  CONDURACHE;  di­
       mai  spune  el.  Nu  ştiu. nici   profesia   sa.   Acuzatorul,   Rubrică  realizată  do   iectării'  produsele  livrate,  pa  a  V-a  în  grupa  a  III-a   rector   I.J.T.L.  Timişoara,
       eu  de  ce  m-am  apucat  de   care,  se  vede,  a  studiat  nu   ION  ClOCLEI  ,  Avînd  în  vedere  slabele.  de  ramură,  ca  urmare  a  ing.  ALEXANDRU  RUIAN.
       furt".  Probabil  pentru  a-şi   , numai  doşarul,  ci  şi  trecu­
       însuşi  a  treia  „meserie'1.  tul  oamenilor  ''  pe  care-1
         •   Acuzata  nu  avea  decît   „închid"  coperţile  lui,  cere   (Urmare  din  Rag.  I)                                     femeia  de  75  de  ani  plină
       18  ani  şi  jumătate.  A  fost   acelaşi  lucru  ca* şi-  apără­                     Abominabila  crimă                      de  sînge la  cap,  pe faţă şi
       irimişă  în  judecată  şi .con­  torul.   O,- comunitate   de   societăţii,  foşţi   puşcă­                                   pe  braţe.  Era  moartă.
       damnată'  pentru  că  a  furat   vederi'clin  care  cîştigă  spi-   riaşi  ş.a.   în  compania  de  pe  strada  Dumbrâviţei    S-a  efectuat  ancheta  de
       de  pe  sîrmă  o ..rochie  puşă  >,-ritul t justiţiar.  . uhor  astfel  da  indivizi  se                                      rigoare,  instanţele  de  ju­
       la  uscat.   Printre, lacrimi,  /  •  ţn-,apărare  nu  sînt cine  simţea  aidoma   peştelui  •••toare,.'  'o : brusca,  bă  îi  şi   trat  însă  şi  la  „Mioriţa",   decată  şi-au  spus  euvîn-
       cere  schimbarea   'mbdtilui'  'ştie'ce  argumente  de  adus.   I  în  apă,  fiina-'ă  mai  ave-  ardea  cîteva.   în, primă-.   unde  a  dat-o  iarăşi   pe   tul,  iar  autorul  odioasei
       de  executare   a  pedepsei,   Cei  doi  au  fost  judecaţi  şi   seşe ,da-a.   pu. Jgfleg,.  . vara.^nyluj/te^ţ.^lllena.   bere.  crime   şi-a  primit   pe­
       din  penitenciar,  prin  mun­  condamnaţi  pentru  provo­  t  Primă  dată  în  1977'  pen  Tom a." vecină,  î-d  văzut  de   După  care  a  luat-o spre   deapsa—  20  ani   închi­
       că  în  stare   de  libertate   care  de  scandal  în  locuri   tru  tentativă  de  umor  a   două  ori  cum  o  bătea  pe   casă..  L-a  văzut  Mino-   soare  şi  8  ani  interzice- -
       într-o  unitate  ,  economică.   publice,  distrugeri şi  ultraj.   prim it'.''7  ani '.închisoare.-   mamă-sa.  .  dora,  soră-sâ,  cum  umbla   rea'unor  drepturi,  aflîn-
       „Nu  mie-mi  trebuia  rochia  Acuzatul  (să-i  zicem  doi  —  După  ce  a  efectuat  5, ani,   Cum  s-au  petrecut  l:p-     du-se  acum  în  spatele  u-
                                                            ta  ntoţ un-  an  de.Ja  ieşi-,   . gi|'urila.  (aproximativ)   în   clătinîndu-se.  Cînd  a  a-   nor ziduri păzite cu străş­
                                                                                                            juns  pe  Dumbrăviţei,  la
                                                            rea  din  peiytmciir  pune   Fâtidica  zî  a  abominabilei   nr.  9,  mamă-sa  trebăluia   nicie.  Cititorii  noştri o  să
                                                            la  cale  o  tilhărie  pentru   crime ?  M. Sz.  a  băut  ntai
            Prob'eme  primordiale                           care  este  condamnat  Ia   întîi  o  jumătate  de  ţuică   pe  lingă  casă.  l-a  zis  cî­  se  întrebe  —•  probabil  —
                                                                                                                                            am  scris  despre
                                                                                                                                    de  ce
                                                            4  ani şi  jumătate.  î.-i  .1937,   la   cofetăria   „Crinul".   teva  vorbe  —  M.  Sz.  nu   acest caz.  Pentru  un  sin­
                                                         I  în  decembrie,  a  fost  eli­  S-a  dus  apoi  cu  alţii  de   ştie  ce  anume  şi  nici  ce-a
       pentru  întreprinderile  mici                        berat   condiţionat,  o riga.   teapa  lui,  acasă  la  cinp-   făcut  după  aceea.  Vecina   gur  lucru  ce  este   bine
                                                            jîndu-se  să  se  facă   om   va  şi  a  băut  vin.  A   in­  citată  mai  sus  l-a  văzut   să-l  ştim  cu  toţii:  alcoo­
                                                            de  treabă.  Şi-a  călcat  cu-   trat  după  aceea  la  „Ga-   cum  dă  cu  o  coadă  de   lul,  mai  bine  zis  folosi­
          (Urmare  din  pag.  1)  gurarea  utilajelor,   desfa-   vîntul  imediat  ce  s-a  vă­  rofiţa",  unde. a  băut  bere.   sapă  în  Ceva  prâhuşit  la   rea  lui  excesivă,  este  un
                                ctrea  produselor  ete.  ceea  I zut  liber,   căutînd  tovă­               pămînt.  S-a  apropiat1 şi  a  -pericol  social  extrem  de
       siv  prin   multe  pre   de   ce  îi  obligă  să  muncească   răşia  băuturii  şi  a  autu-   Cu  un  alt  anturaj,  a  mai   mare.  El  te  duce  la  fap­  a i -a
       muncă  grea  pentru* produ­  dir.  greu,  timp  de   multe   rajelor  sordide,  cum  spu­  făcut  o  vizită  acasă   la   văzut-o  pe  Rozalia   în
                                                                                    altcineva,  unde  s-a  cin­
       cerea  şi  vîiuasH%‘     ore  pentru  a  rezolva  pro­  neam.  Venea  acasă   a-                     iarbă  şi  cum  Mihai  Sz.  o   te  incompatibile  cu   ra­
       selor  sau  serve^jjorţ'  Sse--   blemele de  care s-au  lovit...            stit  cu  vin  şi  ţuică,  Cînd   loveşte  sălbatic.  A   alar­  ţiunea,  cum  este  şi  cazul   s .'u
       cesul  nu  poate^fi  obţinut;   ieri.  Or,  aşa   cum   este   proape  zilnic  beat   şi,   a  plecat  de  acolo   av«a   mat  vecinii,  poliţia.  Oa­  relatat  în  aceste  rînduri.
                                                            dacă  nana  Rozalia  îi  zi­
       decît  prin  stabilirea», anti­  ft arte  greu  tă  m.- -gi  îndă­  cea  cîteva  vorbe  dojeni-  creierul  bine  îmbibat  eu   Deci,  atenţie !           r w
       cipată  a  beneţjeiulătt;-,  ce.   răt   pe  o  stradă  mimată,              aburii  alcoolului.  A  . in­  menii  legii  au  găsit-o  pe
       urmează   a  fi"  realizaj-şj,   tot  atît  de  greu  este  pen­                                                                                         x
       după  aceea,, prin urmărirea   tru  o  întreprindere   mică                       DREPTUL  LA OPINIE-                                                    »
       atingerii  acelui  obiectiv.  să  obţină  rezultate   bune                                                                                               *
         Calea  de.,  urmat  rezidă   dacă  patronii  ei  sînt  ab­                                           în  încheiere,   semna­  a  nu   se  ciunti  localul   W
       într-un  siste»- serios  şi' e-   sorbiţi  de  problemele  «u-   Pentru  o  concurentă               tarele  scrisorii   îşi   ex­  care  funcţionează  aici  de   r
       ficient  de  evidenţă  pentru   rente.                                                               primă  încrederea  că  atît   .zeci  de  ani,   încurajîn-   i  m
       conduce*®,;-  Pâră  a  afecta   De. aici concluzia  că  stra­                                        proprietarul  clădirii,  Mi­  du-se  concurenţa   loială,   s
       rohd  şi  importanţa  bilan­  tegia  pe  termen  lung   re      de interese meschine?                na  Ghelari,  cît  şi  Primă­  lipsită  de  interese  mes­  a
       ţurilor.  semestriale  sau  a-   impune  ca  absolut  necesa­                                        ria  comunală  vor  da  curs   chine.   /           -
       nuaje,  care  se., cer  întocmi­  ră  Definirea  ei  constă  în   In  numele  -*■  şi  cu  ac­  viorare.  Ne-am  hotărît  ţi   cererii  ■ justificate,   nici­  m
       te  cu  rigurozitate,  sistemul   găsirea   răspunsurilor   a-   ceptul  —  colectivului  u-   noi  să  redăm   anexelor   decum  obstrucţioniste,  de  MIRCEA  DJACONU  a
       trebuie  să  vizeze  in   mrd   decvate  la  o  seamă  de  în­  nitâţii  de  alimentaţie  pu­  utilitatea  ce  o  merită,  re-                           j
       expres  evoluţia  deverului,   trebări  cruciale :  Care  este   blică  „Minerul",  din  loca-   înfiinţînd   cofetăria   de   Marg'malizare  sau  indiferenţă
       adică  a  cifrei  .  de  afaceri,   debuşeul  urmărit,  cit   de   . litatea Ghelari,' aparţinînd   care  credem  că  au  nevoie
       cheltuielile  generale  şi  be­  repede  Se  va  putea  pătrun­  I. C. S. A. P.   Hunedoara,   copiii din  Ghelari *—  poa­
       neficiul  net,  controlul  vo­  de  şi  se  vor  acapara  pozi­  doamna  Ana Peşcalău,  lu-   te  mai  mult  decît   de.,.   locală?                     a k I  «na n h
       lumului  şi  modului  de  uti­  ţii  solide  pe  piaţă ?   De   crător-gestionar, ne-a  ru­  discobarul domnului Ţenţ:
       lizare  a  capitalului.  Aceas­  cîţi  oameni  va  avea   ne­  gat,  în  virtutea  dreptului   Aşa  se  face  că  am  zu­
       ta  se  poate  lesne. realiza   voie  întreprinderea,   cînd   la  replică,  să  insistăm  în   grăvit  aceste  spaţii,   ur-   (Urmare  din  pag.  1)  stagnează  vizibil.  Aspec-'
       prin  informatizare,  apelîn-   şi  cum  vor  fi  angajaţi ?  Ce   coloanele  ziarului  opinia   mînd  să  îe  redeschiderii.   tele  critice  sînt-mult  mai
       du-se  la  serviciile  unităţi­  amplasament,  ce  construc­  dumnealor  în  legătură  cu   Ne-am. pomenit  însă  că,   ţeni  la  un  dialog  privind   numeroase  şi  nu   avem
       lor  specializate,  de  stat  sat;   ţii  şi  ce  utilaje  vor  fi  ne­  situaţia  prezentată  în  ar­  fără   să  fim  consultate,   dezvoltarea   şi  estetica   nici  spaţiu  suficient  pen­
       particulare,  care  pot  eia-   cesare  pentru  atingerea  o-   ticolul  „Lungul  şi  întor­  directorul  I.C.S.A.P.  Hu­  oraşului  ar  contribui  în   tru  epuizarea  lor.
       bora,  implementa  şi  derula   biectivului ?  Care  este  ne­  tocheatul. drum  al  liberei   nedoara,  . domnul   Con­  toate  >  localităţile  la   o   Amintim  că  In   multe
       aplicaţii   informatice   a-   cesarul  cantitativ, sortimen­  iniţiative",   publicat   în   stantin  Cîrstea,  a  aprobat   educare  a  publicului  în   localităţi, din  ţară  au  a-   srer<.
       decvate.                 tal  şi  calitativ  de  resurse   'numărul  150,-de  joi,  5  iu­  sistarea plăţii chiriei  pen­  privinţa  aspectelor  urba­  părut  unităţi  de  salubri­
        In  strînsă  legătură   cu   materiale,  sursele  de  asi­  lie  1990,  al  ziarului  „Cu-   tru  cele  două   încăperi,   ne  multiple,  inslusiv  a   zare   private,   iniţiative
       acestea  se  impune  încă  o   gurare  şi  ritmicitatea  apro-   vîntul  liber".   ✓  care   au  fost  închiriate   curăţeniei.  particulare  d e.  minihote-
       remarcă.  Multe  întreprin­  vizionării ?  Cit  capital  va   „Solicităm  aceasta  pen-,   rapid  de  către  întreprin­  Macheta centrului  civic   luri  şi  agrement  Sperăm
       deri  nu  dau  faliment  din   fi  necesar  pentru   reali­  tru  a  completa  imaginea   zătorul  Sergiu  Ţenţ.  Este   promisă  pentru  data  de.   că  interesul  pentru  este­
       lipsă  cte- rentabilitate^   ci   zarea  obiectivelor  cînd  va   redată  doar  de  către  una   foarte  adevărat  că,  ime­  1  mai  â.c.   întîrzie   să   tica  oraşelor  noastre  nu
       eşuează  din  lipsă  de   nu­  fi  necesar   şi  de  unde  va   dintre  părţile  implicăte,   diat  ce  ne-am  pomenit  cu   apară.   Investiţia  pentru   a  dispărut  total*   Elimi-
       merar.  De  aceea  pe  lingă   fi  procurat ?  Ce  nivel  de-   respectiv  domnul  Sergiu   agregatele scoase în  drum   tramvai   pe  ruta  Hune­  nînd  poluarea  Hunedoa­   o au
       planificarea   beneficiului,   rentabilitate  se  urmăreşte,   Ţenţ,  întreprinzător.  şi  cu  lacăte  noi  pe   uşi,   doara—Deva  a  rămas   o   rei  din  partea  combinatu­
       este  de.  importanţă  vitală   este  el  realist   şi  ce  cotă   Clădirea  în  care • func­  am  făcut  demersuri  pen­  poveste.  Pentru  toate  lo­  lui  sau  diminuînd-o,  cu   e
       Hă  se  întocmească  o   si­  va  reprezenta  veninul  net   ţionează  bufetul   „Mine­  tru  anularea  acestei  de­  calităţile  judeţului,  stu­  puţină  fantezie  optimistă,
       tuaţie  clară  care  să  indice   în  raport  cu  capitalii:  uti­  rul"   este.   Intr-adevăr,   cizii  luate  în  pripă,  mai   diile de amplasament pri­  am  putea  ajunge  la  ima­  'a
       calendaristic  datele  la  care   lizat  în  întreprindere ?  proprietatea  Minei  Ghe­  ales  că  noile  reglemen­  vind  gruparea  organizată   ginea   unui   municipiu
       numerarul  va  ieşi  din  în­  Este   cît  se  poate   de   lari,  De  ani  şi  ani   de   tări  prevăd  posibilitatea   de  garaje  sau  parkinguri   prosper,  cu  bulevarde  şi
       treprindere - şi  cînd  acesta   clar că  întreprinderile miei,   zile,  I.C.S.A.P.  Hunedoa­  privatizării  unităţilor  co­  etajate  sînt  în  faza   de   străzi  aranjate,'  curate,    î;5  2 a j s
       va  reintra  în  seifurile  fir­  îr.'  condiţiile-   expansiunii   ra  achită  chirie   pentru   merciale.  în  temeiul  Ho-   finalizare   pe   planşeta   atrăgătoare,   cu   intrări
       mei.                     economiei  concurentiaie  de   aceste  spaţii.  Două  din­  tărfrii  guvernului,  din  19   proiectanţilor,   pe   cînd   spaţioase  şi  moderne,  cu
        Dar  pînă  la  urmă,  chiar   piaţă,   vor  putea   supra­  tre  anexe,  între  care  şi   iunie  1990,  sîntem  îndrep­  pentru  municipiul  Hune­  dotări   corespunzătoare
       şi   conducătorii  care  dis­  vieţui  şi  prospera   numai   fosta  cofetărie,  s-au  uti­  tăţiţi  ca  noi,  oamenii  din   doara  culegerea   datelor   pentru  centrul  civic   şi   «i x
       pun  de  un  sistem  bun  de   pi intr-un  înai  grad  de  pre­  lizat  în  ultimii  3  (trei)   Comerţ,  să beneficiem pri­  de  teren  încă  nu  a  în­  cartiere,  cu  zone  de  a-
       control  vor  eşua,  dacă  nu,  gătire  profesi jnală   conco­  ani  (nu  8,  cum  din  eroa­  mii  de  actualele   spaţii,   ceput.   La  fel  stau  lu­  grement  refăcute,  eu  re­
       vor  aplica  o  strategie  pe   mitent  cu  folosirea   celui   re  a  apărut   în  articol),   concurenţa  particularilor   crurile  şi  cu  documenta­  clame-luminoase,  cu  sedii   s-o a o.
      termen  lung.  Este  surprin­  mai  adecvate   şi  avansate   ea  magazie  de •  mină  şi   născuţi  peste  noapte  pu-   ţiile  de  parcelări  pentru   pentru  parteneri  străini,
      zător  cît"  de  puţini   sînt   metode  şi  tehnici  de  con­  depozit  pentru  agregate.   tîndu-se   manifesta   co­  locuinţele  individuale.  S-a   o  adevărată  metropolă  a
      patronii  care  au  o   idee   ducere.  Ceea  ce  aduce  în   Aceasta  din  cauza , crizei   rect  încă  de  la  început,   început  o  acţiune  de  mo­  Ardealului,  care  cu  ame­
      clară asupra obiectivelor pe   prim  plan şi Tace să  crească   de  produse  de  patiserie   de  la  atribuirea  localuri­  dernizare  a  celor   două    .
      care  ei  caută  să  le  atingă.   er.orm  rolui  si  imoo.'t&nţa -   şi  cofetărie   din  ultimii   lor  în  funcţionare.   Or,   pieţe   ale  municipiului,   najări  corespunzătoare  în
      După  ce  au  pornit  activi­  „eminenţelor  cenuşii",  adi­  ani.   în  răstimpul   care   domnului  Ţenţ  i  s-au  fă­  dar  s-a  oprit,  nu  se  ştie   jurul  lacului  Cinciş   ar   »
      tatea,  ei  se  cufundă  ime­  că  a  specialiştilor  şi   ex­  a  trecut  de  la  Revoluţie,   cut  şi  alte   două  oferte,   pentru  ce motive.  Parcul   concura  cu  oricare  loca­
      diat  în  probleme  ca  lipsa   perţilor  în  organizarea  şi   situaţia  în  comerţ  a  cu­  dar  ţine  cu  dinţii  la  a-   din  zona  centrală,  încă­  litate  cu  renume  a   Eu­  toao
      dt  materii  prime   mate­  conducerea  activităţii  eco­  noscut   o  oarecare   în­  ceste  două  încăperi".  put  înainte  de  revoluţie,  ropei,  de  aceeaşi  talie.
      riale,  lipsa  de  capital,  asi­  nomice.   -
   1   2   3   4