Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_160
P. 3
I
Vara— un sezon „impropriu" » în satul Tătărăşti — o trivă. nealui n-are animale. Aşa de la cooperativa agrico- »
lă porumb de sămînţă în 1
cu gospodării
localitate
A venit vremea coasei.
se petrec, în prezent, lu
î bogate şi case mîndre — crurile şi pe fineţe. valoare de 3 960 lei. EI ’
Unitatea agricolă din Bur-
I aparţinător comunei Bur- juc are la Tătărăşti 10 ha Un alt fapt: Oamenii bine, cei ce au benefi- |
pentru activitatea artistică ?! | eruri ce pot fi numite, cu lucernă. Fără să între din Tătărăşti au luat 72 ciăt de acest ajutor refii- 1
J ju c — se petrec nişte lu-
î
ză să plătească.
be de nimeni, oamenii din
de bovine pe care le-au
* fără pic de exagerare, sat — avîndu-1 în frunte plasat Complexului de Conducerea unităţii a- I
Ceva se intîmplă în ac ternică mişcării artistice I stranii. Oamenii — cine pe Ioan Tripa, Iacob Ioan, vaci de la -Grind. Unita gricole a informat Direc- j
tivitatea artistică hunedo- locale, ne lovim singuri şi J a vrut — au luat pămînt Anghel Moţu şi alţii — au tea agricolă din Burjue a ţia Judeţeană de speciali- J
reană 7 Mai precis spus, nesiliţi de nimeni cu stîn- cit s-a putut, animalele tate despre faptele reda- >
se întîmplă, cu precădere gu-n dreptul, cum se spune « brigăzii de aici le-a luat te mai sus. Fără succes. I
la sat, unde momentul or în argoul unei anumite ca J cine a dorit, astfel că a- Teribilii din Tătărăşti Recent, au anunţat şi Po- '
ganizatoric, de găsire şi tegorii de şmecheri! | gricultura cooperativei a liţia Judeţeană (fără să I
numire a noilor directori Un alt aspect. In anii an J încetat să mai existe. sesizeze Poliţia comunei. I
de cămine cultorale.se pre teriori, în staţiunile balneo * Treaba aceasta este în intrat în ea cu coasele, făcut demersurile nece De ce oare ?). Cu acelaşi |
lungeşte în dauna activităţii climaterice Geoagiu-Băi şi . J bună regulă, în mare mă- după care au strîns toată sare şi a încasat contra rezultat. Cele două organe |
de cercetare, valorifioare şi Vaţa-Băi, pe la punctele de | sură, numai că, prin fap- numite mai sus trebuie . J
conservare a datinilor şi agrement, formaţii artistice J tul respectiv, un număr recolta şi au dus-o acasă. valoarea animalelor. Şi să acţioneze,, întrucît .la I
Cooperativei nu i-au dat
tradiţiilor locale, extra cunoscute din judeţ ofereau, | important le oameni, în bine a făcut. Iată însă Tătărăşti se petrec nişte *
ordinare în conţinutul lor, la sfîrşit de săptămînă, * special femei, au rămas nimic, ceea ce nu este că yin tătărăştenii şi cer lucruri stranii ce trebuie I
să li se- dea lor banii. Şi
definitorii pentru specifici spectacole. Acum nu se mai | fără pensie, ceea ce nu drept şi cinstit. A. Moţu aduse în cadrul legii. J
tatea spiritualităţii noas întîmplă acest lucru. Din a dus lucerna la Gura- încă unul: în primăvară, TRAIAN BONDOR j
cei din Tătărăşti au luat
tre. Cînd ne vom apuca păcate, posibilitatea de a j . ie convine deloc, dimpo sada, la fiică-sa, că dum
totuşi de lucru (? !), căci în face tot ce poţi in condiţii
. afară de nedei nu se mai de libertate, deplină se re
întîmplă nimic în această duce uneori la... a nu face
perioadă. Iar nedeile, în ge nimic. Probabil, ca o pre
neral, şi-au pierdut din con lungire a faptului că nici
ţinutul lor iniţial, în afară
în economie nu se întîm Oaspeţi dragi
de horă şi de prezenţa unui
plă mare lucru.
grup instrumental plătit, de
In mediul urban, la ca Gesturile de omenie lansate de Belgia prin ope
„import", în rest-voîe bună
sele de cultură şi cluburi raţiunea de ajutorare a satelor româneşti au găsit în
ir stimulată de produsele o- le sindicatelor, situaţia nu ţelegere în toate ţările Europei. Astfel, municipaHtâ-
ferite de comerţ. Excepţie tea Vaals, din Olanda, a adoptat satul Baldovin, eomur
e. mai roză. . In plus, aici, na Baia de Criş, în ziua de 10 decembrie 1989, intere-
au făcut doar două mani sîndu-se, prin telefon şi corespondenţă, de compozi
festări .tradiţionale organi sînt mai mulţi oameni plă ţia.socială, ce facilităţi social-ctoturale ex-isla precum
tiţi pentru < ‘a face ceva.
zate ia Boşorod, pi-in gri şi care ar fi necesităţile materiale de primă urgenţă
Deocamdată, doar sînt plă-
ja, în primul rînd a unui ale oamenilor din sat. :
tiţi î 'i
profesor de excepţie, 'Icfan Stimaţi oameni de cul Zilele acestea* oaspeţi dragi aU venit cm ajutoa
re substanţiale, constîhd din alimehte şi îmbrăeămiti-
Groza, fiu al satului, un tură, e timpul să ne gîn- te. Delegaţia formată din domnii IHqhs Jan ’ Cuy, Jan
om ou o situaţie incertă
dim mai mult la locuitorii Rols şi Maria Herman a făst-cOndusă de pdtronui 'fî
^îfică la Inspectoratul Ju omul de omenie Math. Pentru satul Baldovin sosirea
acestui judeţ. Sînt seme
deţean de Qiltură,., ,şi; la nii noştri. Avem datoria să oaspeţilor a fost. o adevărată sărbătoare. Acestora li
Dupăpiatră Cheia, prin le oferim acele enorme s-a oferit prilejul de a vizita împrejurimile pitoreşti
grija profesorului Viorel ale localităţii. însoţiţi de localnici ei au coborît la
bucurii pe care doar actul
Vulturar. Dacă Ia prima Podul Grohotului şi au poposit la cabana din Bul-
manifestare, pe care gazde artistic bine conceput şi zeşti a-Asociaţiei VînătoriloE. şi Pragarilor. .Acţiunea ’
organizat le poate genera. de întrajutorare s-a transformat wtr-o minunată le -.
le am înţeles, că nu au
Să încercăm să le înnobi gătură de suflet, cuget şi simţire, declanşînd adinei
Vrut să o mai organizeze, sentimente de afinitate. Oaspeţii au rămas impresio
lăm sufletul, să-i facem
au fost prezente mai multe naţi de peisajul montan şi tradiţionala ospitalitate -
mai buni şi mai apropiaţi,
formaţii oaspete ; la a doua, mai deschişi spre dialog. românească.
doar ansamblul artistic ju Duminică, 15 iulie a.e„ în ziua despărţirii, easpe-..
Prea am ajuns, să monolo ţilor din Olanda li s-a oferit un frumos program ar- ■
deţean „Getusa". Ceea ce
găm şi acest lucru nu duce tistic bilingv, tinerii formaţiilor ' artistice «taUndu-şi
vrem să scoatem Insă în
decît la înstrăinare, chiar talentul cu minunate e&itece şr jocuri specifice zonei.
evidenţă este faptul că au
şi de noi înşine 1 E timpul După program, a urmat hora, în care, alături de să
lipsit totalmente colecti
să se întîmple ceva în teni, s-au prins şi oaspeţii. Muzica, dansul, cinte- -
vele artistice din aceste lo activitatea artistică hunedo- cui şi veselia au-animat ore îutregi sala Căminului '
calităţi, ceea ce e un lu-
reană I Cultural din Baldovin. , Olandezii şi românii au trăit. J
. cru dureros. Prin asemenea
clipe de neuitat. - '
absenţe dăm o lovitură pu MINEI BODEA
Prof. UVIU LUCAC1U r .
[Vom avea mai multă came de vită
puţine ori în cantităţi
L a' Oficiul de Gos mari, asigurind debitul - zeze situaţia, gospodării- 1
podărire a' Apelor,
lor anexă- şi să pună la .
In preambulul discuţiei lă a zootehniei in unitatea eficient, < cu -corespondent
purtate cu dl. Ioan Curtea- pe care o conduceţi ? direct în producţie, modul sistemul hidroteh normal de apă, evitînd dispoziţie spaţiile nece-
nu, directorul Asociaţiei — Avem în complex, la de furajare. Legat de nic Valea Jiului, îl în- blocajele de sub poduri, sare pentru amenajareâ
podeţe sau Intre unele
‘ Economice Intercooperatiş- îngraşare, 8 200 bovine, din combaterea poluării mediu tîlnim pe dl. ing. Ioan maluri înguste, precum corespunzătoare a aees-
tor anexe şi asigurarea
Popa, de la care aflăm
te pentru Creşterea şi Iii- care putem livra acum 1000 lui, care plnă -acum era o
grăşârea Tineretului Bo la greutatea medie de 400 problemă neluată în. sea lucruri mai puţin cu şi - colmatarea albiilor. unor canalizări în ve
— Gu toate strădanii
vin Orăştie, interlocutorul kg. Am ajuns să realizăm mă, este de reţinut că a - noscute de cititorii noş le noastre, ce le depu derea respectării rigu
roase a condiţiilor -igie-- ‘
tri. Cei 32 de oameni Ce.
ne-a prezentat o serie de un spor mediu de cr-eşte- vem speranţa punerii grab nem pentru a asigura nice şi a purităţii ape
pliante înfăţişînd starea . re în greutate, de 0,8 kg pe nice în funcţiune a sta lucrează în cadrul sis cantităţile de apă nece lor. - f
zootehniei -la ferma unui zi şi animal, cu posibilităţi ţiei de epurare. temului hidmSeSiipc,din
" pm de afaceri din Belgia, de a atinge i —1,2 kg, aşa — Cum gospodăriţi baza care 12 se bara sare atît industriei c ît. Aceste păreri au fost
pentru
consumul
şi
care a vizitat de .curînd cum era-.situaţia în anul furajeră ? jul „Valea de Peşti", au populaţiei şi, .nai ales, susţinute şi de subingi-
complexul amintit Am re de vîrt,' al. activităţii aso — Din cele 1 000 ha des de exeoutat lucrări de câ apa să-şi păstreze nerii Aurel Olaru, de
ţinut, spre. informarea ci ciaţiei. . tinate producerii nutre întreţinere şi reparaţii puritatea, ne confrun- la .barajul Valea de
titorilor, că performanţele . —- Cura explicaţi reviri ţurilor, am avut 340 ha la obiectivele hidroteh Peşti, Doru Popa şi
’ zootehniei belgiene sînt net mentul 7 cultivate cu secară masă- nice şi la baraj. La loc .maistrul Filip Stoica.
superioare, animalele la — Factorul decisiv îl verde, din care am însilo- de frunte se înscrie ac Am reţinut preoeupa- .
îngrăşat fiind sacrificate la reprezintă revenirea la teh zat peste 4 000 tone, tere tivitatea ce se desfăşoa Şă păstrăm rea ce există la baraj
700 kg, greutate ce se rea nologia iniţială de fura nul respectiv însămînţîn- ră pentru apărarea con- pentru furnizarea celor •
lizează în 18 luni, ceea du-1 cu porumb. Alte 180 i tra inundaţiilor, scop în 700 1 apă/secundă către
i
ce înseamnă un spor mediu jare şi îngrăşare a anima ha sînt ocupate cu lu 1 care se amenajează în puritatea apei staţia de tratare a
zilnic de peste 1,5 kg car lelor, ceea ce ne va per cernă şi trifoi. / punctele critice diguri, I.G.C.L. Petroşani. Ştim
mite să atingem parametrii
ne pe cap de animal, iar 1 protecţii de maluri.
— Care sînt oamenii de
producţia medie de lapte de proiectare â unităţii, nădejde ai complexului 7 tăm şi cu unele greu că pe locuitorii V ă ii'.
în
Jiului îi preocupă
pe vacă furajată este de adică obţinerea în fiecare tăţi — ne declara ing. primul rînd cantitatea
an a unei cantităţi de 400
cel puţin 4000—5000 litri. kg carne pe ioc construit, — Aş putea spune că toţi Ioan Popa. Este vorba de apă (se cunoaşte că
— Putem atinge şi noi sînt harnici şi disciplinaţi, \ Oficiul de Gospodărire despre depozitarea ne aceasta cam lipseşte în
asemenea obiective, dom- reprezentînd o producţie de dar se detaşează Victor a Apelor — sistemul hi corespunzătoare a gu
' nule director ? circa 3 200 tone carne pe Negroi, Ion Vlaşin, Victor drotehnic Valea Jiului noaielor în unele locuri, toate localităţile) şi mal
an.
— .Evident că da. Mai Moraru, Petru Stoicoi, Dan \ are în custodia sa Jiul apoi calitatea ei. Să nu
avem însă mult de lucrat — Ce loc acordaţi fac Mircea, Aranca Simion, î- de Vest şi Jiul de Est, aruncarea unora dintre uităm însă că din rfu*
ele chiar în rîuri, mai
sub aspectul ameliorării ge torilor de microclimat, temă Ana Timaru şi alţii. cu toţi afluenţii lor, ales în Jiu. Dar, cel rile şi afluenţii lor se a*
netice a efectivului, imbu- ce a constituit subiectul te Ceea ce înseamnă per provizionează toate în
; nătăţirii selecţiei şi repro zei dumneavoastră de doc formanţă în zootehnie se care însumează o lungi mai mult infectează apa treprinderile miniere şi
me a firelor de apă în
ducţiei, a calităţii şi canti torat ? ştie bine. Important este ! jur de 700 km. Oamenii cunoscutele anexe gos alte unităţi economice,
tăţii bazei furajere, astfel — Consider că, în con că -atingerea unui ase podăreşti în care se dar şi cei ce muncesc în
îiicît să asigurăm hrana diţiile actuale, cînd fie menea obiectiv să consti din cadrul sistemului cresc porci, cum sînt aceste locuri! Deci, să
necesară valorificării poten care specialist şi muncitor tuie deviza întregii activi , hidroenergetic sînt tot cele din Lupeni, Petrila păstrăm puritatea apei!
ţialului fiziologic al fiecă . este lăsat să gîndească şi tăţi a ' fiecărui lucrător timpul la datorie, inter şi Petroşani. Pentru sănătatea tuturor.
rei specii şi categorii de să acţioneze în libertate,. din acest sector. venind operativ mai a- Credem că ar fi bine
animale, făcîndu-şi cu adevărat me les după ploi, care, în ca primăriile să anali SABIN CERBU
— Care este starea actua seria, se poate valorifica NICOLAE TÎRCOB
această parte a judeţu
lui sînt dese şi nu de
