Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_161
P. 3
1,20 IULIE 1 m M 6. 3
9 3 ! 52S3E
Se împlineşte peste puţin timp un secol de la
trecerea în nefiinţă a celui care pentru nenumărata
generaţi! s-a numit „bardul do la Mirceşti*. Axa
pătruns si noi cu emoţie într-® zi de vâră in incinta
casei de la Mirceşti. Cutremuraţi că putem atinge
măcar eu privirea masa de lucru, cărţi, obiecte de
vestimentaţie ale „acelui rege al poeziei", aftîndu-ne
fa preajma capelei familiei situate fa curte, fa
care sălăşluieşte duhul Iul Alecsandri.' Am simţit
viaţa tumultuoasă a celui aflat în prim-planul vieţii
Ne-a ajutat Dumnezeu C O N T R A P U N C T de cultură şi un reduta politice şi literare a veacului , al XlX-lea, partici
şi am scăpat de două rele bil jurnalist: jRăgvan pant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldo
-.odată : de provizorat şi v v l Theodorescu şi, respec va, director al teatrului Naţional din Iaşi, colabofâ-
: de sclava Isaura. Ne exa tiv, Emanuei-Valerlu. A- . tor ia „Dacia literară", „Foaie ştiinţifică şi lite-
sperau anundouă prin di lături de dînşii, mai exis rară", proprietar al „României literare",: participant *■
letantism şi durată. A tă la T V R o seamă de la Uriirş, deputat şi ministru în mai multe rînduri»,
renunţat şi Televiziunea profesionişti de marcă, a Scrierile sale — poezii lirice şi epice, proză
la acel L, pe care, intr-un căror prezenţă se simte memorialistică şi de ficţiune, comedii; drame, „cin- ,
prim elan revoluţionar, şi libertatea n-are nevoie de convenim ' ca n-avem dar pe care i-am dori mai Ucele comice"— sfat reprezentative pentru perioada
l-a introdus in siglă, dar o firmă care n-ar face-o dreptul să 'ridicăm piatră, puţin în off şi mai mult în care a trăit. Au rezistat. timpului- pastelurile, u-
care, cum s-a văzut, t-a decît suspectă. După cum ■citid toţi am fost o apă • . pe ecran. Bunăoară, Cris nele legende şi proza memorialistica. Alecsandri a ,
adUs mai mult porios decît gratuită s-a dovedit şi răs fşi-un pămînt in execrabi tian ŢOpesm. S-ar putea iest w fin observator al .oamenilor, sensibil la peisaj,. ‘
folos. Căci, sub semnul coala celor care cereau la şi doar pînă la un : zice deci că totul e bine un excelent povestitor, spirit mereu deschis. Aseme
lui iL, care, paradoxal, capul crainicilor. De vre punct scuzabila noastră cînd se termină cu bine* nea calităţi ale scrisului său literar, Ja_ care se adau-,
s-a dovedit mai curînd me ce l-au acceptat pe obedienţă faţă de dictă- Doar că la TV, şi impli gă o deplină spontaneitate, le întâlnim şi în co
inhibant decît stimulator ziariştii care, pînă în ur l tură. Cu asta însă ăm in -f' cit la TVR, rămîne întot respondenţă precum , şi în jurnalul călătoriei din
— TVR a devenit cris mă cu şapte luni, PRO {trai într-o problematică deauna loc pentru mai 1846—47.
pată, obsedată în perma DUCEAU textele dictatu .mult prea deHgatll... iRe-";-'- bine. Proiectul de pro . Fxtrem de elocventă rămîne caracterizarea făcu
nenţă de teama de a nu rii, nu înţeleg de ce ar fi ’ venind la T V R , să mai gram pentru perioada au tă scriitorului de Titu Maiqreseu în „Poeţi şi cri
obstrucţiona pe cineva. trebuit să-i dezavuam pe ■spunem că, de Cînd eu gust—octombrie e de bun tici" : ,4n Alecsandri vibrează toată inima, toată
Astfel, studiourile ei ajun crainicii care doar RE- abandonarea L-ului, şi-a augur. Asupra lai, ea f* mişcarea compatrioţilor săi, cită s-a putut întrupa
seseră la un moment dat PRODUCEAU acele texte. aflat treptat tonul firesc asupra Unor emisuni a- intr-o formă poetică în starea relativă a poporului
un fel de ttyde Parh, un Mal cţes că ei, înaintea şi a dobândit un echilibru; flote încă în suferinţă, ne nostru de astăzi. Farmecul limbei române kt poe
de mesajul înţelept al ce ziariştilor, au fost din pri pe care niciodată încânte , îngăduim să mai revenim. zia populară, el ni l-a deschis; iubirea omenească
lor chemaţi era sufocat de ma clipă de partea Revo nu l-a avut. E o chestiu- Pînă una-alta, cu sau fără şi dorul de patrie fa limitele celor mai mulţ) dintru
năzbitiilem ulţim ii de ne luţiei, şi-au cerut public ,ne de viziunef de concep L, Televiziunea a reuşit noi, el le-a întrupat: frumnseţea proprie a pămân
chemaţi, care,.solitari sau iertăciune şi au promţs ţie ţi de corectă înţele s£ treacă pe primul foc tului nostru natal şi a aerului nostru, el a deschi
'somturi, băteau la poartă că hu «tai fac. Crainicii gere a rosturilor pe care în competiţia cu *sateii- s-o ; ţă.) dnd societatea mai eultă a putut avea un
tac iturnele libertăţii de au fost cu noi şi la rău o Instituţie cu o ase tul“. Asta spune mult şi teatru in laşi şi Bucureşti, el a răspuns la această:
eiprimare. A trecut şi şi la bine, ca ei ne pe menea forţă de influenţa justifică îndestul sânta, dorinţă, scriindu-i comedii şi drame ; cînd a fost
asta. S-a văzut deci că, trecem serile; fac oare re trebuie să le aibă. Un înţelegerea fi creditul pe chemat poporul să-şi Jertfeaseăviaţa în rftzhotal din
asemenea oricâtiii apen- cum . parte M n „familie. rol deosebit în - această’ oare majoritatea telespec urmă (de independenţă — mn.), el singur a iucăhţţt j
■ dice, L-ul acela era mai Cum ar f i o seară fără restructurare, echivalentă, tatorilor i le acordă. ostaşii noştri cu raza poeziei. A lui liră muittcQrdă ,
mult incomod decît in domnul MUU ? Să fim de fapt, eu o re-naţtere,1, a răsunat la m-ice. adiere ce s-a putut deştepta din
dispensabil. Ca să existe. rezonabili domnilor, şi să l-au avut un reputat om RADU CiOBANU mişcarea poporului nostru in mijlocia lui. în ce ată
valoarea unică a lui Alecsandri ? în această totali
tate a acţiunii sale literare".
REDACTOR
Poşta redacţiei
PE ECRANELE HUNEDORENE K FOC"
»» Cestache Aurica — Hu
nedoara: * Apreciem versu- ,
Vă mărturisim ■ sincer, în ultimul timp, la • fil zut fiind prezentat In •file dv. trimise redacţiei
am,intrat, de curîrid, în mele româneşti. Continuare publicului din pentru căldura lor, pentru;■
s i Ia,-:. Cinematografului Eliberat de „preţioasele judeţul nostru, la Hune- sentimentele ţie care le
„Patria” din Deva, alături indicaţii superioare" care doaî^.'.Itetn3pnI^Lupen%' ţnănifestaţi faţă de actua
cred şi de gtţi numeroşi au închis de-a lungul a- Vulcan, Geoagiu-Băi şi în la conducere a ţării, faţă
spectatori eu un gînd nilor calea spre marele alte localităţi. de toţi oamenii de bine.
preconceputvom vedea public a unor opere de Mi-a rămas însă în losif I. SicOe — Criş-
din nou un film realizat valoare (filmul „Reconsti inimă şi suflet scena fi Cior. Gînduri frumoase
şi jucat de Sergiu Nieor tuirea"' este doar un nală a filmului: „Timpul" pentru eroii tineri căzuţi
laescu în care’ cunoscutul exemplu), echipa de co — un personaj simbolic: în Revoluţia populară din
cineast va apela — pen laboratori mai noi sau de legendă, păzeşte In decembrie anul trecut:
tru a cita oară ? — la mâi vechi, precum i: sce tr-un sanctuar o coroană „Pămîntul patriei vă poar
întreaga gamă de mijloa nariul — Francisc Mun ce fusese adusă lin vre te/ La sînu-i cu âdînci v
ce filmice, Care duc si teanul imaginea — Ni- muri imemorabile din Sar- fiori/ Spre-hcununareă fap
gur la un succes, facil colae Girârdi şi Alexan mxzegetusa; împreună cu tei voastre/ Au înflorit
de public, dar pe care dru Groza ; muzica — A- trei săbii coroana este cîmpii de flori/ Mormân
îl vom uita foarte re drian EneşCU, şi, în pri de foc, pentru mîinîle la tul vi-1 sărută cerul/ Cu
pede. mul rînd, actorii Vladi- come ale străinilor, ce o sfînt mărgăritar de rouă/
Şi nu mică şi, in ace mir Găitan, George Ale rîvnese, ea putând să a- Eroi ai crucii şi-ai lumi
laşi timp, plăcută' ne-a xandru, Ştefap Velipciuc parţină doar unui moşte nii/ De-a pururea mărire
fost surpriza de a vedea Virgil Flonda, Ion Riţiu, nitor legitim, care âre vouă!“.
un film adevărat, în care Manuela Hărăbor, dau mîinile şi sufletul curate. Maria Olaru — Ludeşti.
legenda, dar şi istoria, viaţă Unui film cu o ac Deşi „Tim pii" I| oferă Versuri populare sprinţare.
surse predilecte ' pentru ţiune dezlănţuită, mar- tînăruiui rege coroana — Adresaţi-vă totuşi Centru
filmul destinat marelui cînd întâmplări consemna- simbol al unirii —, el de lui Teritorial de îndru
public, au fost, de aceas ’ te de cronicile româneşti, cide ca aceasta să rămînă mare a Creaţiei Populare
tă dată, folosite cu o rară care au supravieţuit prin în sanctuar, alături de şl a Mişcării Artistice de
măiestrie şi prpfesjonalita- jertfele supreme în faţa cele trei săbii. Simbol al Masă Hunedoara — Deva
te filmul reuşind să tăvălugului istoriei. puterii, pentru a păstra, pentru lămuriri suplimen
pătrundă în Inima specta Nu-mi propun să dez pentru viitorime, neştir tare.
torilor şi chiar să-i rea vălui scene din film sau bită moştenirea din stră Aurel Gagea — Dineu-
ducă în sală, ceea ce cred să fac cronica acestuia. buni. Mic. încercaţi să mai lu
că nu s-a prea întîmplat El trebuie neapărat văr M. ALEXANDRU craţi asupra versurilor.
Deocamdată nu sînt publi
cabile.
NQTE Romoliis R#san: /fQ călătorie spre marea interioară" Piuă de bătut sumane, aflutâ fa Muzeul Etnografic
din O ră ştie. Foto NICOLAE GHEORGHIU
Citim această a treia înaintăm insă în lectura ziaţi în faţa acestei cărţi, reori ai impresia că su
carte a jurnalului călă cărţii ne revine obsedant pentru că pot cu adevă tele de pagini ale unui
toriei făcute în vara anu în minte jurnalul semnat rat să-ş; cunoască imensa jurnal de navigator ce
lui 1982 de Romulus Ru- de acelaşi scriitor, apă lor ţară prin intermediul însoţeşte pilotul de ra Sonetul sonetului
san pe un traseu euro rut la „Junimea* în 1979 ei“. liuri este doar o fărîmă
peano—african în care în — „America ogarului „O călătorie spre marea din informaţiile pe care Cu tine-mpart şi greul şi uşorul,
semnele istoriei devin co cenuşiu". NU pentru că interioară" rămîne o car le consemnează în jur cu tine mut mereu un azi spre mîine,
pleşitoare. Scriitorul — re pe exemplarul pe care II te, aşa cum menţionam la nalul său Romulus Ru cu tine-mpart şi gînd şi vis şi pîine
porter se află în căutarea avem, Romulus Rusan a început, de o cu totul altă san. şi cu amintiri îmi umplu viitorul.
unor locuri anume asu scris cu sinceritate „Dom factură. Şi In partea a Să ne înarmăm Insă cu
pra cărora deţine o do nului..., prietenia mea în treia, ăbordlnd traseul de răbdare şi sâ citim a- Tu laşi speranţele să se îngîne
cumentaţie livrescă ex treagă şi tăcută", ci pen la Atena la Luxor (Egipt), ceastâ carte pînă la ca cu verbele care-mi conjugă dorul
trem de bogată. Vechiul tru că e o carte pe care păt. Revelaţia este cu şi-mi stimperi setea minţii cU izvorul
ca informaţie este animat realmente o citeşti cu densitatea informaţiei este totul aparte. Iar lumea ce curge de-o vecie, dar rămîne. , _
de întâmplări petrecute în sufletul la gură, ai posi enormă, constatările sînt consemnată este într-ade- Purtîndu-ţi toga demnităţii, sui
timpul călătoriei, de obi bilitatea să iei contact cu numeroase, redarea şi văr mirifică. In plus, să pe trepte de consoane şi vocale,
ceiuri ale locului mai o Americă ce ţi se dez Interpretarea celor-văzute, aşteptăm, în continuare, dînd gîndului tărie de statui
mult sau mai puţin con văluie pas cu pas desco abundenţa denumirilor te cu interes cartea sau căr şl visului înot printre petale.
temporane, chiar de sus perită de autor. CîndVa, copleşesc Ia un moment ţile viitoare ale jurnalului
pans, care sporesc apriori poetul Constantin Nisi- dat Amănuntul consem unul reporter de excep O, tu, sonet! Doar ta cunoşti cit mers
interesul de lectură pentru peanu ne spunea în pre nat cu o minuţiozitate ţie ! străbate gîndul pînă-1 prind în verstă
o mai largă categorie de zenţa autorului că „înşişi obsedantă accentuează şi NECULAI CHIRICA
oameni. Pe măsură ce americanii r&tnfn exta eL această stare. Nu ara M IN EI BODEA
