Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_162
P. 1
CU VINTUL LIBER
Ce democraţie mai vrem? Cind copilaşii
lor dorm;..
Ni se întîmplă, nu-i aţa, dragi cititori, ca în tim Aşteptăm • la . începu i
pul acestei Revoluţii a liberalizării şi democratizării tul fiecărei zile să ci
vieţii şi spiritelor noastre să auzim oriunde întoar tim „Citvitttul liber"
cem capul - - mai ales aşezaţi la cozile rămase moş proaspăt. Şi îl avem.
tenire de la trecutul regim, îndeosebi sîmbăta, la Pentru <rt găsi Ta- chioş
pîine, că, deh, e democraţie şi avem S.R.L. genera* curile. ,din .Deva, Hune
, Uzată — şi să citim în multe publicaţii pe care ne doara şi Petroşani, - la
aruncăm ochii fel şl fel de înjurături, mai, pe oco Brad, Călan, Haţeg şi
lite ;stru mai răspicate, la adresa democraţiei ac Orăştie, dar şi la Buce,ş.
tuale. Şi asta, în condiţiile manifestării reale, aproa Blăjeni şi Ilăchitova, la
pe palpabilă, a celei mai autentice democraţii — Vaţa de Jos şi Pui, mai
de a face ce vrem, cum vrem, cum ne taie capul, Desen de INA DEIEANU precis in toate locali
şi de obicei nu ne... taie cu ascuţişul minţii sănă tăţile judeţului nostru,
toase că intr-o democraţie veritabilă, spre care as muncesc, alături de zia
pirăm, .avem mai ales obligaţii, şi numai apoi drep ROMARJA SOARELUI rişti şi tipografi, şi lu
turi. crătoarele da la Difuza
Nu ne referim la manifestările opoziţioniste la Răsar, ION MINULESCU rea presei: MthaelaMo-
actuala democraţie ale marilor personalităţi cultu Mă-nalţ, raru. Mania Mitu, Elena 1
rale, intelectuale sau dizidente : antorevoluţipnarc.. Cobor Portret unic şi veşnic, expus în infinit. Marinuţ. Cristlna Cor-
Nu avem nimic împotriva domnului Gabriel Lii- Şi-apoi dispar, Cu magica-mi baghetă uriaşe — clteş. Hozaiia Tcodores-
ceamf, nici chiar cînd invocă în doamna Cornea pe ‘Şi-apusul: meu e totuşi răsărit,.. Stăpîna hotărţrilor eterne — - vu. hfariana Tintari ş i-
„prima doamnă a ţării". Pentru că este firesc. Dom-, Stnt vagabondul zilei, dc'-a paruri Deştept măturătorii albelor oraşe veterana Maria Şuimă-
■ nia sa are din nou nevoie de o „primă doamnă a solitar — Şi-adorm întîrziaţiî negrelor taverne... regnu. •
ţării". Cea fostă, acum moartă, ocrotitoarea învăţă- .Este grea munca de.
mintului. ştiinţei şi culturii, i-a asigurat, destule noapte. Botativg fad’
burse în străinătăţi..^ După cum nit ne referim la zgomot, pachetele cu
nici ■ o altă personalitate din Grupul pentru Dialog Discuţie liberă ziare trebuie pregătite
Social sau la doamna Cornea însăşi, autoarea unor repede şi bine, . fără
scrisori către domnul Itiescu, pentru . care în oricare, greşeală, pentru fiecare
dintre democraţiile lumii libere nu s-ar mai fi plim localitate. Nicţ un a-
bat nici prin curtea casei, dormite prin Canada, „Agronomii pot salva agricultura* bonat, nici. un cititor
S.TJ.A... Nici Ia domnii Petre Mihai Bâeanu şi Octa- să nu rămînă fără
vian Paier. I.aszlo Tdkes .şi alţii, care înjură Româ ,.Cuvintul\ liber".
nia pe unde, apucă şi cum le vine la gură. Nici la Un dialog cu di. ing. teaptă indicaţii de Ia „cen şi dl. ing. Ioan. Măniguţiu, *— Şi puteţi face lu
Ana Rl,'indiana, care a jignit un popor întreg, cta- Petru Mureşan, om cu bo tru", ceea ce este extrem directorul Trustului S.M.A., crul acesta noapte de
mind că în Piaţa Universităţii s-a aflat pnrtca *Q- gată experienţă în agricul de păgubitor. despre posibilităţile, de noapte ? —. o întrebăm
miloasă şi pură aă^ţiunii. ■ „ ' ’ v * tură, de eurînd director al — Un lucru este elar — , îmbunătăţire a mecanizării, pe doamna Mihaela Mo
Nu ! Plinii democraţie, îi tăsiVr»- să_iajure, -Că şi •AJU.--8ăsăşii, «ste tot ■zice ■" -P. M. ■ 21'ootdhrtia se ambii fiind" la 'fel' de inte rarii.
noi ii înjuram pe americani. Jiindca an acordat clau deauna fertil şi intere face 365 de zile din an, nu resaţi In această chestiune. —• Da. tn vreme ce.
za naţia*»!;, celei ma’f favorizate României comuniste, sant Discuţia s-a desfăşu după condică şi orar fix. S-a emis o hotărâre a Gu cei cinci copii ai mei
dar r> refuză poporului revoluţionar român, Din rat liber,, fără obişnuitul Cine nu înţelege acest lu vernului, cu multe neclari dorm. eu pregătesc pa
cauza unor români t : v- ■ v . carnet şi pix la îndemînă. cru, nu se poate consi tăţi . însă, prin care s-ar chetele cti ziare pentru
N e vom referi doar la manifestări opoziţionale Am reconstituit-o din me dera bun gospodar, - putea, ca oamenii şi utila oameni.- O fac, uneori,
întilnite de , fiecare dintre noi da tot pasul. De pildă,, morie. Legat de meserie, ne mai jele să fie preluate de obosită, clar cu ţoală
rar ne e dat, în cercul de prieteni al 'fiecăruia din . In debut, interlocato.'ul spune că aşâ cum sc ştie la S.M.A. la A.E.I. „Dacă dragostea, cu gîndul cu
tre noi, să mai-auzim vreo plîngere-preocupare de şi-a exprimat aversiunea din bătrîni. finul nu are se vor clarifica lucrurile — rat la copiii mei...
sărbătoare, adică dacă nu
spune P. M. — . eu cui 10
spre salariul primit, despre, problemele grele de mun faţă de avalanşa de etesă La fel vorbeau Elena
că şi viaţă care ne dominau preocupările. în schimb, de toate culorile şi tonte l-ai strâns azi, cînd este tractoare fac faţă tuturor (patru copii). Maria (3
muncilor, pe întreg "parcur
pe
mîine
timp frumos,
cam doi din trei prieteni îţi povestesc ce au făcut, felurile; 1 se pare însă că ploaie ai pierdut trenul, sul anului. Nu mai putem copii), Hozalia (2 copii).
ei sau cunoscuţi ai lor.cum au dres, cu ce s-au ales mulţi ziarişti continuă să Crisiina (unul). Maria
din ultima călătorie, a cincea, a şasea. în vecini, escamoteze sau denaturează s-a dus pe apa sîmbetei face rabat ca pînă acum. na, in timp ce doamna
cum au păţit-o la Szeged sau Budapesta, la Belgrad adevărul, aceasta fiind jumătate din proteină. să acordăm procente în Şoimărcanu se gîndeşta
cauza pentru
plus pentru lucrări .neefec
Ne plasăm în continuare
care crede,
încercînd să vîndă ceva unor români aflaţi tot la ' îa somnul celor 3 copii
deşi nu este ecoiogist con
bişniţă. , vins, că „pădurile'', zac io în perimetrul mecanizării. tuate. Ce gospodar ar face şi... 5 nepoţei. Le-am
asta să ştie că aşa
„Asta e o problemă acută,
dă
Mulţi se plîng că la noi nu e democraţie, dar tot văzut lucrînd tlrziu
ci sînt aceia care au uitat ele eind nu au mai fost chioşcuri. Poate pe undeva de viaţă şi de moarte — faliment". după miezul nopfîi, Nu
Reţinem că nici
biro
la lucru. Nu e democraţie, dar ţi-e frică să mai ieşi are dreptate, de aceea spune interlocutorul. In ge craţia nu prea s-a redus, lucrau, parcă... vcgn-f.iu
interesului
nu-1 contrazicem.
neral,
graţie
pe stradă după lăsarea serii: poţi să spargi geamu domnului Gheorghc Vlăs- nici vorbă să dispară ! Se la somnul copilaş'!cr
rile unui. restaurant , maşini şi apartamente :> Discuţia a trecut apoi tor. Şi eu o pornire cin
să nu mergi la lucru, dar să pretinzi leafă, să furi la meserie. Ne spune că ceanu, care conduce activi cer şi acum multe apro suflet ne-am zis e.i rr
bări, multe avize şi sem
tatea secţiei de mecanizare
„acum' este vremea specia
ca în codru din unităţi de stat; să-ţi. ridici case şi ceste femei harnice, a-
să-ţi aduci maşini din străinătate, peste noapte;, să. liştilor din agricultură, ce deserveşte complexul, nături pentru diverse si nonime In munca lor de
care pot salva agricultura": lucrurile par mulţumitoare, tuaţii, deşi cine este per
N1COLAE STANCIU Cum ? Foarte simplu : să trecînd peste necazurile de fect conştient nu ,anga- fiecare noapte, merită
fie lăsaţi să-şi facă me la balotat şi transportarea respectul- şi dragostea
(Continuare în pag. a 2-a) seria. Rău este că unii îngrăşămintelor organice în NICOLAE TÎRCOB noastră. Să le trimitem
maî au inerţia înrădăcinată eîmp". în fiecare dimineaţă,
puternic în el. Maî aş Discutăm, de faţă fiind (Continuare în pag. a 2-a) cînd luărn ziarul, un
gtnd curat. de aleasă
preţuire...
Trei zile care au zguduit oraşul Gll. I. NEGREA
O ZI CE SE ANUNJA mingea. Se anunţa, deci, tari, se sesizează că ceva vecin mai îndrăzneţ a bă peste tot, împrăştiată făină
o zi obişnuită, ca toate nu este în regulă cu ©1. tut ia uşă. Nici un răspuns, de mălai. De un galben
OBIŞNUITĂ... celelalte. în care singurul Nu ieşise ca de obicei la nici o mişcare nu se aud ireal, ce părea o pulbere
prilej de agitaţie era atunci plimbarea-i matinală, în din interior. Mai bate o de aur peste petele de
Ziua de 26 iunie a.c. a cînd se aduceau mezeluri, care-şi rezolva şi micile dată, mai puternic şi apoi sînge. ÎN Z IA R U L DE AZI ;
debutat normal pentru lo sau alte produse mai acă- cumpărături. Nu-i auzise strigă. Nimic. Atunci, cu Anunţată imediat, poliţia
cuitorii Blocului 2 şi cei tări la alimentara din colţ. nimeni vocea sonoră, dînd alţi vecini, pătrund în a- locală, cea judeţeană şi
lalţi cetăţeni de pe strada O- zi care prin nimic nu bineţe sau făcînd" obiş partament. In hol totul procuratura intră în aler • Caleidoscop
Florilor din Călan. Cei în anunţa groaznica Intîm- nuitele remarbi, despre sta părea în ordine. Dar cînd tă. în scurt timp, o echi duminical
serviciu au plecat de di plare ce, în câteva minute, rea vremii sau. avatarurile intră în cameră simt' că 11 pă de cercetare soseşte la (pag. a 3-a)
mineaţă la locurile lor de avea să bulverseze liniştea aprovizionării diurne. Ba, se taie picioarele. Era ca... faţa locului. Şi începe...
muncă. O parte dintre străzii, iar într-un ceas mai mult, unii dintre ve e Pentru cinstirea me
gospodine au rămas acasă să facă ocolul întregului cini, trecînd prin faţa a- UN TABLOU MIRCEA LEPADATU,
să-şi vadă de crâtiţe şl de Călan.- partamentului său, au ră moriei eroului-soldat
copii. Altele au luat-o după Era aproximativ ora 11 mas contrariaţi. Uşa era DE GROAZĂ cu concursul domnului lordache Emanoil
cumpărături. Pe la ora 9 au cînd vecinii de scară ai întredeschisă. Lucru care Peste tot lucruri vraişte* maior IOAN ARSENIE, (pag. a 2-a)
ieşit şi cei cîţiva pensio Iui Ludovic Racotzi — nu ţineau minte să se mai şi pete de sînge. Răstignit de la Inspectc raiul
nari să-şi caute ziarele, să Ghiţă, cum îi spunea toa fi întîmplat, L. R. fiind de în mijlocul camerei, cu Judeţean de Poliţie • ISătrincţe însingu
mai stea la taclale. Apoi, tă lumea —, u n r pensionar felul lui un om foarte or cîteva preşuri aruncate
copiii. Care la scaldă, care care avea tabieturile Iui, donat, chiar meticulos în peste el, Ghiţă pensionarul, rată
către maidane, să bată deja -cunoscute de coloca astfel de probleme. Un cu faţa desfigurată. Iar, (Conlinuare în pag. a- 2-a) (pag. a 2-a)
/ »