Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_162
P. 3
FE, DUMINICA, 22 IULIE 199#
------------ r— F A B U L A
i '
0SC0P Şeful către subaltern.- j>atrioată“
— Colega, vrei să ci
n ă » ari împreună ? 99
— Dom’ şef, onoarea Ştim noi bine cine şi -ce de apă şi de evacuare Ş
DESPRE MUttCA e de ţjM tea mea. erau p a trio ţii" şi ce vo gunoiului. Ce vrea ea î
—■ Bine, atunci tein-
iau eî. Legat de asta au
Deşi împreună cu semeni}
fonează-i soţiei tale să zim -oă se petrec iu m as ,a făcut numeroase jp eeg
mai pună aia işetei. - c iu d a » şi în lumea ani ale foamei în anii trecuţi,
Legea termodinamici mală, -în speţă fa cea a lipsind cu voie sau de 86»
lai ăfarpby Getoaronăt •porcilor. Dar să nu vă voie furajele necesare, căel
< Sub presiune, lucrurile — Gradam «testa de imaginaţi că facem vreo
R £ F L € C T i A Z l i F I nici jir nu se mai găseg
merg spre mai rău. . 50 de ani nu îaseanjsă a l uzie -sau «că a r exista
încă bătrâneţe. ceva analogii, ieşi uneori prin împrejurimi, ba c te i»
Legea lui Paddor nici ceai îndulcit, acufl#,
„E bine să şocaţi lăudabilă munca de pe Ceea ce începe bine, se M itică: oamenii se „inspiră* frau cînd s-a „dezlegat* import
eu
dulos din zootehnie,
urma căreia trăieşti. Căci munca aceea este te rm ic rău. ceea ce se fetimplă în tui şi ar avea toate pe- •
Ceea ce începe rău, se viaţa oafnenîlor. SA tre cinele acces ta furaje xrnff
ptinea copiilor tăi. Şi nu poate fi o muncă j termină şi m ai rău. cem Insă la explicaţii. proteice .şi vitaminoase,
josnică, pentru că ea se preschimbă In rîse- j Teorema lui O scroafă, considerată musai procurate pe dolari
sau mărci, care, evident
Stockmayer aleasă "a soartei şi mai
te de copii". j Dacă -ceva pare sim —. Pentru un monu -dotată de natură, pe nu- predisp-un la obezitate,
plu,. atunci- e -câmpii-, ment istoric nu, pentru mels eî, să zicem Tina, scroafa noastră, isteaţă în
dialog fertil cu aderenţi din
Aritoine de Saint Exupery ţ cat. ' o femeie da ! figură de altfel mai puţin lumea ei, se opune vehe
Dacă ceva pare compli telegenică, dintr-o fermă
cat, atentei e practic im oarecare, luîndu-şi nasul ment ridicării . standardu
— Clnd s-a însurat, lui din coteţe. Ca şi clnd
posibil. la purtare, fără a avea
• <Gidă spunea că îi rine , ea ar deţine mottopotaj
să-şj aănlnoe nevastă, vreun aviz sau măcar importului, nu concepe stlb
Legea ini Iiow e <prd) aviz, a făcut «a «e-a .
• „P e eînd paraziţii so a coborât raiul pe pă- aşa de mult ţinea .la ea. nici un motiv să se îmbu
cietăţii ar fi în stare să-şi mînt”. Oricine poate avea idei — Şi as*mt c e ’ifc e ? făcut şl, după fătase, şâ~a nătăţească raţia zilnică,
numească şi respiraţia o S. Mched inţi inutilizatoife. — Că-i pate tău că trimis progeniturile fa altă admonestindu-i în limbajul
„muncă”, celor aleşi chiar •. ,.Numai munca *cu Prima lege de dinamică »-a mîncat-o. fermă, unde, dtqşă infor ei specific şi ales pe îngri
mtinca cea mai grea li se toate form ele ei, de la se- sistemică a lui maţiile ee le deţinea, arau jitori, că ea, Tina, nu .$p-
pare tot atât de" pu$m o e ra r^ grM iiă Si pînă la Zymurjy C lientul: un confort şl şondiţii su
„aruncă", ca respiraţia recolta marilor idei, con 'Nu vatorează ..«Ine perioare de futajare. Pînă ceptă suplim entari taiatl-
lui, erijîadu-se în purtătoa-
sau bătaia inim ii”. Dacă ai despachetat ce ş t » ce vinul vostru.
feră drepturi omului €9iel»enulî | aici, toate bnşae şi la lo re de cuvfat de parcă
va dintr-o cutie, n-o mai
Lucian Blaga G. Călinescu; poţi împacheta la loc —• Domnul © să vadă ( cul Jar. Dumnezeu i-ar fi pus mîiia
• „întăriţi trupul vos • „întîi începe să să- decît într-o cutie măi iă socoteală! / Acum, cînd s-a lărgit în cap, a tuturor e x e r s a
tru prin mancă «să min vîrşeşti lucrul, şi apoi mare. * V democraţia în toate fer re lor din speria sa. Fă-
tea voastră prin studiu". cheamă zeii: în ajutor. Legea cobitului — Acuzat, fii -scurt, cînd pe incoruptibila". să
Socrate Căci zeul se pune la Dacă prezici ceva, a- •concis şi spune numai mele, iar ea, considerată nu zicem şi pe naiva, Tină
• „Pot dovedi oricui #u c fu împreună cu cel funci : adevărul. un g e n » în materie por-. ar fi Is sfere, dacă a »
că cine munceşte bine şi: ce munceşte". — dacă-i de bine, te Restul lasâ-1 pe sea cină, nemaiteeăpîndu-şi putea, să oprească pînă _şi
cu demnitate poate, prin Euripide ocoleşte, ma avocatului dumilale. în piele şi nemuifiind apa de iacobin ete, ~
înseşi aceste -două însu • „Mai bine să te con — dacă-i de râu, te bună de reproducţie, face j igneşte , dar eu accepţi
şiri, să îndure nenoro sumi decât să rugineşti". găseşte. Cuietede să fie jignită. S-a cam ur
cirea”, Diderol IL4E 1EAHRI gălăgie mare, manifestată cat deci, cum se spune în
Beethoven • M unceşte şi în man ' Traducere de prin gifiţături şi grohăi-'
• „După gradul în care că vei găsi mulţumire, GREORGHE GRUN ţuri pe toate canalele J — popor, scroafa fa copac,
este preţuită munca se Omule, Fiu al Pămîntuloi avîad în -vedere că ea n-a
poate cunoaşte gradul d e' şi al Cerului". prea rimat jw m aaen t, şl
civilizaţie al unui popor” sistematic încoace şi-neoi<\
N. A. Dobroliubov Th. Carlylc 0 ^ 3 , în rînd .cu ceilaiţi semeuL
S-a zvonit Insă eă pcitf
•. „Cine a înălţat 'mun
ca pînă la iafeiţe, acela Selecţie de JUE 1EAHU fermă este acum mare agi
taţie, bate alt vînt, ceilalţi
purceluşi şi pureeluşe,
porci şi scroafe protestfaâ
energic împotriva „trata
mentului" inadecvat la
C e ştim despre muncitorii care sînt supaşi din parte»
distinsei scroafe <fin po
japonezi ? veste, Şi, cum fiecare fa
bulă are şi o morală, fa
cazul de faţă această fea#
Despre Japonia şi „m i poneze sînt preocupate de putea exprima, prin gşgte»-
racolul japonez", circulă formarea, muncitorilor ca polare, prin aceea-că -Se
o imensitate de informaţii specialişti Spre deose care scroafe pe limba ef
şi se fabulează în cele bire de S.U.A. şi Europă
mai surprinzătoare feluri. occidentală, unde impor piere".
Unele lucruri au ajuns şi tanţa calificării muncito Pentru conformbaie
Ia noi. Altele ne-au fost rilor s-a redus ca urma - Taţi, cum se numeşte păsărică aceea Desen de AL. RUGESCU UN SUS SCROFA
ascunse sau interzise. în re a automatizării, în Ja
tre acestea şi eede refe ponia, fa schimb, lingă
ritoare la muncitorii ja utilajele ultramoderne
ponezi. Ştim ceva despre stau muncitori de înaltă
ei ? Iată cîteva repere calificare., dapoaezif con Prelungirea agoniei î De ce ? Cum ? C ît timp ?
preluate după publicaţia sideră — şi pe bună drep
„Harward manager": tate — că utilajele îm In finalul vieţii, Tito a- plot în vederea preluării
în Japonia se practică preună cu muncitorii au vea să devină o victimă a cererea sporită de oxigen, te cu un antibiotic ameri puterii! :
pe scară largă sistemul de o valoare mult mai mare ateroseterozei, consecinţa deci de ringe, fa condiţiile can de uitirnă oră). Bolna- Dar, după fericita expren
angajare pe viaţă în în decît muncitorii sau uti faptului că «ra un gur efortului de mers şî ofţs-ta vul era te stadiu d e „comă Sie a unui ziarist iugoâav,
treprinderi. Muncitorii an lajele luate fiecare se- mand de prim ă mînă, iu scăzută printr-o arteră depăşită" (noţiune elabo „Tito a ales an mcmwnţ
gajaţi în acest fe l consti : parat. bea vipuriie şi tutunul. în strîmtată are ca rezultat rată în anul 1680 de reătre fierbinte pentru a-şi des-i
tuie un „capital uman" de în Japonia nimeni nu anul W5J î se extirpase chi durerea). Au venit în con Storre Mo-lfaret şi Mâurice-4. chide succesiunea*: sovieti-i
mare ««doare. Ia întrea acceptă, .principiul lui rurgical colecte tui pentru sult chirurgi sovietici, a Goulon, defihiad o situaţie cii invadaseră Afgan* da«»
ga perioadă de iadivitate, Murphy care spune că litiază. în anul 1970 a iost venit celebrul Michaeî De în care creierul este mort, nul, ambasada S.Bt.A. d f
un muncitor japonez pri „dacă ceva poate să mear tratat pentru un infarct Bakey de la Houston, s-a deci îîpşeşte orice undă la Teheran era u m iliţii
meşte sub formă de sa gă prost, va merge prost miocardic, după care corte hotărît efectuarea unui pe electroencefalogramă, în Exista teama cumplită c i
lariu şi alte sporuri o su cu siguranţă". Probleme giul prezidenţial a inclus dispariţia lui Tito le-SUţ
mă care echivalează cu le se rezolvă înainte de a în el (m asată desigur) o oferi — prin vidul creat —*
circa 1 milion mărci -vest-- se amplifica iii .-perma salvare antişoe dotată după BOALA PUTERII sovieticilor prilejul s ă ' se
germane, la care se mai nentiza. Fiecare munci modelul american, cu un • PUTEREA SI BOALA „revanşeze" după 35 de ani
adaugă 500 000 DM alo tor este pregătit să rezol cardiolog la b o rd ; de • PUTEREA BOI1I ocupînd Iugoslavia.™ In
caţii sodate. ve singur problemele mă menţionat că medicii care campania sa electorală,
Angajarea .pe viaţă este runte care apar, sâ elimine l-au îngrijit pentru in ■— — — Jimmy Carter ţinea sa
considerată ea o investi singur sursele de pertur farctul miocardic n-au pontaj arterial, adică pla timp ce circulaţia şi respi precizeze că „el nu va miş
ţie costisitoare. De aceea, baţii, să crească eficienţa avut voie, prin angajament sarea unei proteze vascu raţia sînt menţinute arti ca un deget dacă Iugosla
ea este bine fundamen muncii. scris, să iasă timp de 5 lare din plastic, ocolitoare a ficial). Oprirea activităţii via ar fi: invadată după
tată pe ideea că va Despre muncitorii japo ani din Iugoslavia, să obstacolului, operaţie efec creierului s-a consemnat în moartea lui Tito”. Ar f|
loarea muncitorilor tre nezi a apărut în lume o deconspire unor colegi tuată în 12 ianuarie 1980, 25 aprilie 19801 113 zile nedrept să ignorăm că T ito
buie să crească perma întreagă literatură. Şi străini boala ilustrului pa fără succes ! A urmat gan de agonie ! Care este expli- la vîrsta sa, după reali
nent prin programe de nouă, sinceri să fim, ei cient! grena de gambă neeesitînd • caţia ? zările sale istorice, era în
perfecţionare, de dezvol ne stîrnesc admiraţia. Câş Acordînd în amil 1979 Un amputaţia, refuzate în pri Nu e un secret pentru conjurat de aura unui'
tare a unor noi aptitu tigurile lor, faţă de ale interviu televiziunii fran mul moment de Tito, altfel nimeni că în condiţiile u- părinte... .
dini, atribuirea de sar noastre, sînt enorme. ceze, plimbîndu,-se în timp un om viguros la cei 87 nci dictaturi libertatea de Oricum medicii au tre
cini noi, ete. Să spunem însă că, în ce vorbea, privitorul mai de ani ai săi. Dar ampu- acţiune a medicului în faţa buit să aibă în vedere -O
Conducătorii japonezi comparaţie cu noi, pro versat remarca o şchio- taţia efectuată în 20 ia unui demnitar este extrem decizie politică mai mult
se consultă permanent cu ductivitatea japonezilor pătare, iniţial considerată nuarie avea să fie urmată de limitată ; dacă, în mod decît una medicală; oare
muncitorii pentru a ob este de 3—6 ori mai mare de iBedicii iugoslavi ca se de obişnuitele complicaţii . corect, s-ar fi dispus sus- va trebui să-şi însuşească
ţine de la ei informaţii in ramurile industriale cundară unei sciatici, dar renale (impunînd folosirea ' pendarea inutilei reanimări, studenţii la medicină şî
şi opinii competente, de clasice şi fără termen d e , ţinînd de fapt de o tulbu rinichiului artificial), car medicii saii demnitarii care subtilităţile acestor decizii
specialişti. Aceasta nu comparaţie în ramurile de rare gravă a circulaţiei ar diace (nevoia de stimulator ar fi făcut aceasta puteau politice?
este o exagerare. -Condu vîrf. Aceasta spune totul. teriale („conflictul" dintre cardiac), pulmonare (trata fi ulterior acuzaţi de com Dr. CORNEL STOICA
cerile întreprinderilor ja L. VISCHI