Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_163
P. 2
PA C. 2 CUVÎNTUI
TURISM Şf AGREMENT IN DECORUL DEVEAN priu-zisc, stejarul pufos, Noi soiuri de viţă-de-vie pentru
stejărete xerofite. De ase
Decorul frumuseţilor na ţifică prin modul curios menea, existenţa, în acelaşi
turale şi urbane devcne de stratificare a acestora Ioc, a unor specii Variate de ii
este întregit de frumoasa pe nivelul colinar. Dispozi de stejar a favorizat a-
Pădure Bejan, rezervaţie de ţia altitudională a tipurilor pariţia a numeroşi hibrizi In zona noastră, carac Perla de Zala este un tori. S-a obţinut astfel un
interes ştiinţific, cunoscută de stejărete ce se succed rar întîlniţi aici. Quercus terizată printr-un climat soi creat în Ungaria, răs- soi nou, denumit Rubiniu,
mai mult prin momentele Dacica a fost semnalat ,1a mai deosebit faţă de cel pîndit recent în ţara rezultat din încrucişarea
de recreere şi reconfortare noi în ţară numai, la Pîn- din sudul ţării, s-au răs- noastră. Are vigoare mij soiului Saint Vallier cu
ce le oferă. Aflată în ime cota — Arad, iar hibridul pîndit mult în grădinile locie, trebuie deci cultivat soiul cultivat demult la
diata apropiere a oraşului, Quercus Hâinalidina este. de lingă case soiuri de vi- pe şpalier cu maximum noi Chasşelas D’Ore.
cu unele înzestrări comer III.PADUREA cunoscut doar în cîteva ţă-de-vie atît pentru stru trei' sîrme. Soiul Rubiniu prezintă
ciale alături şi un cadru localităţi din Banat. . A- guri de masă cît şi pen Se înmulţeşte uşor prin, următoarele caracteristici:
natural plăcut, zona în ceste forme dendrologice*, tru vin, cu totul necores butaşi, este imun Ia boli este de o mare vigoare şi
unice în felul lor, consti punzătoare. Multe dintre şi dăunători. Strugurii la . se înmulţeşte foarte uşor
ansamblul ei lărgeşte posi tuie teme de interes Şti in-’
bilităţile de' turism periur- ţific şi ca dovadă, nu de ele sînt sensibile la mană, maturitate au o culoare a prin butaşi şi marcotaj.
ban şi agrement cu toată puţine ori, oameni de ştiin nu ajung la maturitate,, bobi ţel or alb-gălbuie-au- Strugurii la maturitate
vinul rezultat' este de sla
rie. Se coc pe la sfîrşit de
gama insuficientă de do ţă din ţară şi străinătate bă calitate, necesită a- ■" august. Se aseamănă mult au culoarea albă-aurie,
maturitatea avînd loc
la
tări de care dispune în pe o suprafaţă relativ re au vizitat Pădurea Bejan. dăugiri de zahăr şi ;ntJ cu soiul Perla de Csaba, sfîrşit de august şi înce
prezent, referindu-ne la dusă — 500 ha — indică Frumuseţea pădurii este poate fi păstrat mai mult din care a provenit. Se put de septembrie. Se pre
cele de joacă pentru copii, ordinea de succesiune pe completată de numeroase de un an. . pretează ca. struguri de tează ca struguri pentru
sport, plajă etc. mari suprafeţe de extin poieni cu o variată vege Pentru a ameliora aceas masă şi pentru vin. Con consum în stare proaspă
Pădurea Bejan face parte dere a speciilor de stejar taţie de plante, ca de alt tă situaţie, am încercat, ţinutul , de zahăr poate a- tă, dar şi pentru a fi vi-
din rîndul monumentelor (Quercus) din zonele înalte fel de întreaga zonă pre în decursul a peste 10 ani, junge la 200—210 grame nifieaţi, ajungînd în con
naturii printr-un mare nu pînă la pădurile înaintate lungită cu Dealul Paiului, să introducem în culturi la litru, ceea ce poate du centraţie de zaharuri pînă
măr de specii de stejari şi din eîmpie. Astfel, se suc Dealul Coziei, Dealul Âr- cîteva soiuri de ' struguri, ce la obţinerea unui vin la 180— 190 grame la litrul
hibrizi prezentînd particu ced de jos în sus, gorunul, chiei. atît pentru consum in sta de peste 12—13 grade al de must.
larităţi de importanţă ştiin gîrniţele, stejăretele pro- Prof. CORNEL STOICA re proaspătă, cît şi pen cool. In prezent s-a trecut la
tru vin. Algeriană este un soi înmulţirea acestor soiuri.
Sevillard este un soi introdus mai de mult în Informăm pe cei intere
ZILE DE VACANTA creat în .Franţa, c/j imu zona noastră. Soiul este saţi că, începîftd din pri
nitate perfectă Ia boli şi imun la boii şi daună-, măvara anului viitor, se
ev Pe peronul gării din păianjeni, riguros recoman tori şi şe înmulţeşte uşor poate trece la înmulţire,
prin butaşi: ori marcotaj.
I » tabără la Lăpuşnie Simeria poate fi văzută dat pentru pergole (bolţi). Se pretează pentru con deoarece dispunem de o
o femeie ce stă în spa
la
Strugurii sînt
anume cantitate de ebarde
negri
tele unei mese şi vinde maturitate, dc mărime sum şi vinificaţie. Prin e- de vjte-de-vfe.
Un spaţiu retras, discret, Căprioara (Deva), nu e o ziare şi reviste. Se nu mijlocie, foarte suculenţi: fectuarea unor lucrări de
situat pe un tăpşan dea problemă. Zilnic se pot meşte Florica Boldea Coacerea lor se produce hibridare s-a urmărit ob Or. Mg. STELIAN CASAVELA,
supra satului Lăpuşnie. în face duşuri calde. ' Actua şi are autorizaţie pen în a doua jumătate a lu ţinerea unui soi ce se pre ŞTEFAN COREL,
conjurată de verdeaţă, e la administraţie intenţio tru această activitate. nii august. Este un soi tează a fi cultivat pentru * cercetator
greu Să bănuieşti că aco nează chiar amenajarea Intrăm în vorbă. recomandat pentru vin. Nu pergole, avînd struguri de la Staţiunea de Cercetare
lo s-ar afla o tabără de unui mic ştrand în in — Sînţ pensionară, necesită adăugiri de zahăr culoare albă şi complet 4 şi Producţie Pomicolă
şcolari. E destul insă să cintă. dar n-am o pensie cine la vinificaţie. imuni la boli şi dăună Geoagiu
treci de poartă (pe care Deşi este izolată, tabă ştie cît de mare.- In
n-ar fi rău să fie prinsă ra îşi m re viaţa ei. Celor •plus, am de plătit rate
inscripţia — „Tabăra de veniţi, aici M se oferă po
şcolari" — n.n.), să urci sibilitatea să facă dru ÎNTREPRIN- sănătatea V
panta ce dă spre mai „ve meţii în zonă, excursii la
chea* şcoală a satului pen Deva — Sţmeria — Orăş- ZĂTOAREA Ştim bine că dictatura traumatisme cu urmări ne terială care să ne permi
tru a lua cunoştinţă de tie — Aurel Vlaicu (casa comunistă a intrat cu „bo faste pentru femeie, se re tă trecerea la un trata
tumultul zgomotos al unui memoriale); apoi la Hune la casă. Aşa că am zis cancii*' pînă şi în cel mai comandă prevenirea şi e- ment de masă desfăşurat
masiv grup de copii care doara — lacul Cinciş şi în să fac un ban prin vân delicat domeniu — acela' vitarea acestora. corespunzător.
iubesc mai cu seamă şi, zona Brad, pînă la Ţebea zarea de ziare şi re al vieţii intime de fami Pentru, precizări, ne-am — Ce ne puteţi spune
mai ales în vacanţă, mu viste. ' lie, fixînd pînă şi cîţi co adresat medicului princi despre contraindicaţii în
zica modernă. în curte, la şi Vaţa-Băi. In tabără se —- Este rentabilă trea pii ,să aibă tinerele cu pal de specialitate obste- administrarea preparate
se
joacă tenis de masă,
o masă de tenis, directo iniţiază întreceri de fot ba ? pluri. Politica-- demogra- trică-ginccologie, dr. Virgil lor anticoncepţionale ?
rul taberei, Ioan Pavel, bal, au loc discoteci, reci — Sînt mulţumită. fică era suportul celor mai,i, Bretoi. de la Spitalul Ju — Contracepţia nu este
susţine o partidă de tenis taluri spontane de poezie, Eu vînd publicaţiile la caraghioase dezbateri. Se deţean Deva, rugîndu-1 lipsită ele riscuri. secun
cu unul dintre tinerii ju se proiectează filme. Toa preţui care este seris plineau întrebări de ge- ca prin intermediul ziaru dare care pot duce .. la
cători, asistat de mulţi pe' ele, revenindu-mi nul: „Ce-ai făcut dum lui să adreseze cîteva în complicaţii. ,Cea mai bu
alţii. tă lumea e de acord că 20 la sută din totalul neata, tovarăşe, .pentru, drumări pentru femeile nă metodă este aceea o-
programul de tabără este vînzărilor. Stau aici care apelează la serviciile ralâ, adică pe bază de ta
De la dînsul aflăm că plăcut, lejer, nu unul care creşterea indicelui de na- ;
toată ziua, de diminea
aici în tabără se află 80 să-i încorseteze pe copii. ţa pînă seara, inclusiv taîitate a populaţiei în zo cabinetului de ginecolo blete. Este însă contrain
de copii din Halmeu şi _ Cele zece zile ale unei se sîmbăta şi duminica. Mă na de care răspunzi?". gie. dicată la femeile cu an
Horezu (Satu Mase). Ta rii trec foarte repede. Cîş- bucur că sînt oameni Întrebare’ urmată de ru — Aşadar, domnule doc tecedente de diabet, obe
băra _ s-a schimbat mult tigul este odihna activă, care cumpără zilnic de moare, de zîmbete, dar tor, în urma aprobării de zitate, hepatită epidemi
tromboflebită,
că, vari.ee,
către Ministerul Sănătăţii
faţă de anul trecut. Chiar binemeritată pentru copii la mine, fiind clienţi luată în serios de Conştiin a normelor tehnice privind hipertensiune arterială, fi-
radicale sînt schimbările. şi cei carC îi iubesc pe permanenţi. ciosul activist âl p.c.r. utilizarea contraeepţiei bromatoză uterină, precum
Clădirea a devenit mai copiil Gînduri frumoase Am scris aceste rîn- Revoluţia a adus şi fa hormonale şi dispozitivelor şi. la gravide sau la fe
primitoare. Cantina este a- tuturor 7 La revedere şi, duri pentru ea faptă miliei libertatea de a de intrauterine, numeroase meile care alăptează. îna
provizionată foarte bine. poate, în anii. următori, Floricăi Boldea să fie cide singură cîţ'i urmaşi femei apelează la servicii inte de începerea trata
Toată lumea e de acord din nou în Hunedoara. îndemn şi pentru alţii, şi cînd s&-i aducă în via le cabinetului de specia mentului cu pilula con
cu acest lucru. Apa, spre (Tr. Bondar) ţă. Dar, fiindcă .repetatele litate. Ce este important traceptivă, trebuie efec
deosebire de tabăra de la MINEI SODEA chiuretaje ' pot constitui să cunoască populaţia fe tuate numeroase ' investi
minină ? gaţii, examene clinice ge
— Prescrierea prepara nerale şi ginecologice, iar
Acum, în plin sezon respectarea normelor de telor hormonale o facem după 12 luni de la trata
de seceriş, se cuvine să Să nu irităm de normele p.s.i.! p.s.i)-. ' pe o perioadă care să nu ment trebuie, să se facă o-
aducem te atenţie, por • Postul de incendiu de depăşească trei luni, timp bligatoriu examen citolo-
nind de la premisa că nele sînt dotate- eu mij perativei Agricole din la Cooperativa Agricolă în care continuă supra- gic şi eolposeopie.
o „pază bună trece pri loace iniţiale de stinge Peştişu Mic, unde se se din Peştişu Mare (pre . vegherea persoanei care Profit de ocazie să a-
mejdia rea", unele as re şi are organizată asis cera griul (0, De aseme- şedinte, di. ing. Ioan foloseşte anticoncepţiona tenţionez că întreruperile
pecte privind preocupa tenţa tehnică. Ca nega măa, postul de incendiu Furca), nu era dotat co lele. Vreau să subliniez că de sarcină uterine sînt a-
rea sau lipsa de preocu tiv consemnăm faptul că nu era adus la locul de respunzător normelor în medicii care nu desfăşoa probate pînă la 12 săptă-
pare, după caz, pentru postul de incendiu nu recoltare. vigoare, ră activitatea în cadrul mîni. Peste trei luni aces
a feri lanurile de grîu era mutat din tarlaua • Comisiile, tehnice de serviciului de . contracep- tea nu sînt aprobate. Pen
de pericolul focului. Din unde se lucrase anterior • Una din cele trei p.s.i. din localităţi şi u- ţie, precum şi medicii din tru nerecurgerea la avor
controalele efectuate de şi no este asigurată per combine - aflate în lan la nităţile agricole sînt dispensarele policlinicii cu turi provocate, care pun
Mesteacăn (mecanic
de'
organele de pompieri, manent paza cîmpului, chemate să-şi îndepli plată nu au dreptul să în pericol viaţa femeii,
redăm, pe scurt, cîteva în special a lanurilor. întreţinere Marin Sim) nească ireproşabil atri prescrie medicamente con*< este bine ea gravidele să
constatări făcute în ulti • Contrar oricăror aş nu era dotată cu mate buţiile ee ie revin, ast traceptive. De asemenea, se adreseze medicului spe
ma perioadă. teptări, mecanizatorul rialele de irStervenţie în fel îneît nici uh bob din aduc la cunoştinţa popu cialist de la primele sem
• La Cooperativa A- Ioan Gîşleanu a fost gă caz de incendiu (nicipri noua recoltă să nu cadă laţiei că noi nu dispunem ne ale sarcinii.
gricolă din Deva combi- sit fumînd în lanul Coo măria nu se implică în pradă flăcărilor. deocamdată de baza ma ESTERA ŞINA
(Urmare din pag. 1) tru noi, pentru bucuria „Avocat din oficiu" în săiiie de
C A I IT A T E A - vieţii de zi cu zi. Aşa Că
rea largă a presei scrise imperativul zilelor noastre judecată
şi vorbite, a televiziunii. emblema muncii noastre se cheamă SUPREMAŢIA
— La noi în judeţ, cu CALITĂŢII... (Urmare din pag. 1} bănească a drepturilor lui.
ce aspecte vă confruntaţi ? Nota Redacţiei: Con De unde să ia dînsa, o fe
Legat de calitate, bineîn de fiecare zi vorbirea cu domnul M I- meie bătrînă şi neajutora
ţeles. H AIL R U D E A N U este rut evacuarea lui din ca tă, peste 20 de mii de lei ?
— Mai sînt multe pro doar o primă punere In să: „pentru rele tratamen Fiul însă nu mai are răb
bleme şi grele: calitatea litate în fiecare domeniu, toată Europa, în întreaga temă asupra obiectivelor te" şi a obţinut-o. Judeca dare pînă Ia deznodămîn-
cărbunelui, a unor sorti cadre care- acţionează zil lume, firmele care nu pe care ţara şi le propune ta însă este judecată şi a tul trist, dar firesc, după
mente de oţeluri, piese nic pentru îndreptarea lu produc de calitate, indi în domeniul calităţii. In trebuit să ţină seama • şi care totul, şi casa şi curtea
turnate din fontă, calita crurilor pe făgaşul cel mai ferent de ramură, nu su clusiv, noi, hunedorenii, de drepturile legitime ale cu acareturi vor rămîne
tea în industria tricotaje bun, pentru ca toate pro pravieţuiesc în competiţia care vă invităm să ne fiului păcătos: a obligat-o ale lui. Va continua să
lor şi încălţămintei, ali dusele să poarte emblema competenţei. Concurenţa fiţi părtaşi Intr-o acţiune e ; mamă la compensarea
mentară, în construcţii şi celei mai bune calităţi. spre calitate îşi pune am mai lungă pa tărfm ul încă ănească a acestora. „Eu învenineze amărîtele de
producerea materialelor de — Să înţelegem, noi şi prenta asupra existenţei anevoios a l creşterii cali zile ale bătrînei sale ma
construcţii. în sfera servi cititorii ziarului, Că am a- noastre spre mai bine, lu tăţii produselor noastre. să-i dau lui bani după ce me cu „rele tratamen
ciilor către populaţie, în juns zilele tn care impe cru ce nu mal trebuie de Vă aşteptăm, stimaţi ci l- a » crescut?" — se re- te?". Doamne, cît de
protecţia mediului încon rativul C A U T ATS a de monstrat 11 vedem şi II titori, cu idei, propuneri, voltă mama, neînţelegînd trist este şi numai să te
jurător, în transporturi... venit cheia de boltă a e- trăim la flecare pas. Tot sugestii, îndemnuri. Să fa că legea e dură dar e lege, gîndeşti Ia asemenea dra
In ceea ee ne priveşte, atistenţei? ce facem frumos şi bine, cem împreună o treabă de că evacuarea din casă a me umanei Unde. eşti,
noi avem cadre de .specia — Aşa cum spuneţi. In folositor şi ieftin este pen CALITATE... ...... fiului âtrăge cbtopensanrfea omenie ? .
