Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_164
P. 2
CUVÎNTUL
P A G 2
bun, ne-am zis. Pe uşa
Nu lăsaţi să se piardă N u ştim dc ce; dar In perioada aceasta se cămin cultural se afla
încearcă organizarea de biroului
directorului de
dorind să
cunoşti
discoteci pentru
tineri,
activitatea unui că
min cultural în această pentru petrecerea plăcu afişat un program de
perioadă, ■ ai o anumită tă a timpului liber, că lucru al acestuia. Dimi
experienţa bună ! reţinere. După Revo har domnului, acest timp neaţa se „lucra" pînă la 10,
ora 11. Nu l-am întîlnit
abun
există acum din
luţie, cei în drept au ho-
10,
tărît câ la
conducerea
tor. Dacă vreun
tînăr
acestor instituţii să vină denţă. Din toamnă se însă niciunde pe direc 11,
Bolile de: uzură, cum „posesori" ai unor coxar- miei corpului omenesc, p directori oameni care să ar fi dorit să se înscrie,
să zicem, în formaţia de
sînt coxartrozele, gonar- troze, discopatii lombare experienţă care, dacă s-ar se ocupe anume de via dansuri ? ! Probabil era
trozele sau alte.......roze" sau spondiloze — cărora pierde, ar fi un păcat de ţa spirituală a satului, Poate o şansă să-şi împlineas 12,
se tratează de regulă fi- masajul de recuperare a- neiertat. Şi există perico înlăturîndu-se o moşte că această dorinţă seara, 13,
zioterapeutie sau medica plicat de Romuius David lul să se piardă pentru nire tristă, cînd foştii 15;
mentos. Care este proce le-a înlăturat cauzele- du c ă . R.D. nu duce lipsă de secretaţi cu propaganda altădată la discotecă, care era a- 15,
nunţată
tot
printr-uti
deul mai indicat, asta ho rerilor sau spectrul im angajamente în străină ştiau să facă de toate, afiş !
ocupîndurse
implicit de
tărăşte medicul, . în func plantării unei coapse ar tate. Ce-ar fi, spunem noi, La Căminul Cultural 15,
ţie dc evoluţia bolii şi tificiale. De un asemenea dacă Spitalul Judeţean acest domeniu , delicat.
starea generală a bolna tratament a beneficiat Deva, Direcţia Sanitară Iată. ce am întîlnit con Brîznic, ce, ţine de Ilia,
unul dintre geamuri era
vului. Există' însă în fi- chiar şi semnatarul rîn- Judeţeană, in colaborare cret cu prilejul unui va trece la o activitate
zioterapeutieă oameni ca durilor de faţă. cu Sindicatul...... „Sanitas" raid întreprins pe Valea normală. Ne bucură deschis. Era. folosit, pro 16,
babil, în loc de
uşă !
re au ajuns la perfecţiu Nu am scris aceste rîn- al cadrelor medii sanita Mureşului. La Căminul faptul că noul director
nea meseriei lor — l-am durî pentru a-i face clien re ar organiza, sub con Cultural Gurasada stăm se gîndeşte să pună în La intrarea din spate, 16,
cu
numit pe masor — incit telă lui Romuius David. ducerea şi instrucţia aces de vorbă cu domnul Mir- evidenţă bogatele tradi de lingă magazinul mai
lămpaşe în vitrină,
pot să soluţioneze pe. cont Are pînă peste cap şi me tui orrtţ o şcoală de ma cea Sergiu Bucăţea, di ţii folclorice locale, al precis în holul de la in
propriu, fără asocierea dicii de la Baia Sărată sori în sistem de perfec rectorul aşezămîntului de căror fond, la nivelul co trare, se aflau nămeţi 17,
tratamentului medicamen Deva au „grijă" să-l în ţionare pentru propriii sa cultură. Un om cu mult munei, este extraordinar
tos, multiple cazuri de carce într-atît îneît nu mai lariaţi, sau, de iniţiere bun-simţ, care încă de de bogat. de sare aruncată în vrac.
artroză a articulaţiilor. poate face decît masaj, de pentru terţe persoane, ca Ia numirea sa în această La Ilia am ajuns la Putea lua oricine. Cre
dem că mai multă grijă
Un asemenea specialist liniştire, tcel de recupera re ar fi dispuse să-şi plă funcţie s-a apucat serios ora unsprezece fără un 17,
desfăşoară de mulţi ani re, care 'necesită un timp tească şcolarizarea ? Per de lucru, A început, în sfert. Pe panoul de afi- pentru gospodărirea că
activitate, la secţia de bal- mai îndelungat la o şedin sonal vedem în aceasta o mod firesc, cu inventa şaj de la intrare. — un minului cultural nu stri
neofizioterapie a Spitalului ţă, aproape că a fost iz iniţiativă în folosul oa rierea bunurilor. Ce s-a îndemn: „Tineri, băieţi că. Sînt doar cîteva con
Judeţean Deva, domnul gonit de aici. Cu ce scop ? menilor. 'Experienţa valo constatat: multe • instru şi fete, între 16—25 ani,
Romuius David. Ar fi interesant de ştiut. roasă, cunoaşterea comple mente $i aparatură de care doresc să facă par statări. Unele sînt la o
Pe „cartea de vizită" a Aţn scris nndurile de xă nu trebuie lăsate să se fectă, mobilier distrus. te din formaţia de dan primă privire, datorită
competenţei profesionale a faţă deoarece masorul piardă, mai cu seamă cînd Pentru repararea lor, suri a căminului cultu faptului că nu am putut 18
acestui om pot pune sem Romuius David a acumu este vorba de sănătatea dacă mai e posibil acest ral să se prezinte între dialoga cu cei în drept. 18,
nătură de garanţie sute lat, pe baza unei temei oamenilor. lucru, trebuie bani ! De orele 8— 11 şi 17—20 Poate altădată...
de oameni — nefericiţi, nice cunoaşteri a anato ION CiOCLEI unde vor fi obţinuţi ? ! pentru... „Iată un lucru MMEL RODEA
19,
| PRIMIM LA REDACŢIE pentru unitate, lucru ce
Accentul pe se poate face azi fără nici ■ 19
Ne exprimăm regretul o cifră de plan sau apro SA FIE DOAR 19
pentru apariţia articolu bări de la alte fpruri.; Din UN ZVO N ? 20
stringerea lui cu iz denigrator „O li acest motiv, de aproxima (Urmare din pag. 1)
citaţie care n-a mai avut tiv o lună, a fost demon
tirajelor Ioc" în ziarul dumneavoas tat din vechiul loc şi a- te documentele de ini
tră nr. 156, din 13 iulie
ţiativă privată ale ac
dus în incinta unităţii.
1990, numai pe baza afir ' Precizînd că nu dorim tualului şef de la Flo
{Urmare, din pag. 1) maţiilor »unei persoane, să dialogăm cu numitul ra, domnul Popescu (fi
care, deşi i s-a explicat, Pădurean Ieronim, In vir del apărător al „meri-
suprafeţelor, unitatea a a- nu a avut capacitatea să tutea dreptului la replică, . telor" fostului prim-se-
juns să creeze un însem înţeleagă un lucru elemen vă rugăm a publica pre cretar) vizează tocmai
nat disponibil de nutreţuri tar: acela că interesele zenta, pentru a da posibi acest obiectiv ? Iată
— în special fînuri —, » unităţii primează asupra litate cititorilor ziarului cum, industria mică
ce pot fi vîndute altor u- unor interese particula să-şi formeze o părere cit face agrement, birta-
nităţi sau gospodării par re, oricare ar fi acestea. mai reală asupra proble şii devin medici, iar
ticulare. Asemenea dis Utilajul în discuţie nu mei în discuţie. bolnavii n-au decît să
ponibilităţi există şi în
a fost licitat (ca de altfel Ing. DRAGAN VIOREL, meargă- la babe. _ Bi- 23,
privinţa păşunilor. In pre încă două utilaje), în urma preşedintele Consiliului ne-ar fi să fie doar un
zent, fermele unităţii au hotărîrîi conducerii ' de de Administraţie zvon !
în stoc peste 1 100 tone a-1 recondiţiona şi monta al I.G.C.L. Oră ştie
siloz şi 1 700 tone . fînuri. 23
In noul cadru organiza
toric, cu o autonomie cres
cută, unitatea a livrat şi
livrează prin magazinele
din reţeaua „Prodas" can Marşuri şi lozinci
tităţi însemnate de caş
de oaie, carne de miel (a- da
vînd un microabator pro (Urmare din pag. 1) tru a-şi arunca veninul deschis părerea, de a tri
priu — n.n.), cartofi de tocmai asupra cucerii'i- face opoziţie, de a nega Sc
vară şi alte produse. lor Revoluţiei noastre, opiniile celuilalt. Este A)
In paralel cu grija pen pe care, intr-adevăr^ în chiar necesar să exis ra
tru stringerea şi depozita Făcînd abstracţie . de cea mai mare parte, ti te puncte de vedere, con (S
rea furajelor, consiliul faptul i că datele marşu nerii au făcut-o, şi între trarii, dialog, dar aces TI
de administraţie, şefii fer rilor de protest nu au ei, desigur, mulţi stu tea nu în dauna progre st<
melor şi salariaţii acordă fost alese la întîmplare denţi. Dar ei, tinerii, stu sului, ci în susţinerea sa, tu
toată, atenţia pregătirii te — 13 iulie (exact o lună denţii, prin puternica lor nu în desconsiderarea u- (V
meinice a producţiei anu
de la evenimentele din reprezentare numerică şi nor oameni, ci în ajuto lej
lui viitor, pe terenurile iunie a.c.) şi 20 iulie ţinută intelectuală, au rarea lor, nu în desta Noi şi oraşul <U
eliberate de unele culturi (şapte luni de la sfînta obligaţia. să .apere liber bilizarea democraţiei, ci Lc
organ izîndu-se fertilizarea Revoluţie din decembrie tatea şi democraţia, să în consolidarea ei. (C
Cu ani în. urmă, arhi gă . la adevărate scamato
şi efectuarea arăturilor de 1989) — surprinde modul le asaneze de vicii şi Şi ar m ai. trebui sub tecţii au primit ordinul rii financiare pentru In
vară. Asemenea lucrări de interpretare şi mani destabilizare. liniat, poate, necesita a ru
vor fi realizate şi pe cele festare a scopului celor Ei, studenţii, viitorul tea de a avea încrede de a proiecta cu zgîrce- putea permite finaliza un
nie blocurile ce urmau a rea unor ansambluri arhi
150 ha ocupate acum cu două acţiuni. Denumite foarte apropiat al con re în cei pe care i-am pă
grîu, la recoltatul căruia organizaţii apolitice, a- solidării societăţii noas ales să ne conducă — fi construite de-a lungul tectonice de care să nu ne
mar
bulevardelor care
se va trece peste puţină sociaţiiie studenţeşti pre tre democratice, nu tre cel puţin pentru perioa trebuiască să roşim, aşa St
vreme. Legat de - seceriş, chează inima şi arterele cum .se înîtmplă în ca
zente şi-au exprimat — buie sub nici un motiv da legal desemnată —, oraşului nostru. Prin tot zul cartierelor Dacia sau cil
interlocutorul ne-a spus nu doar protestul faţă să se lase impresionaţi felul de artificii, uneori Bejan. SJ
că performanţe deosebi de arestarea lui Marian şi conduşi din umbră de iar dacă ne vor înşela riseîndu-şi chiar şi slujba
te s-au înregistrat la se Munteanu, care, după o- falşi intelectuali, să se aşteptările îi putem re In această situaţie, ar j al
cerişul orzului din lanu pinia noastră, nu este şi alăture lozincilor vitrio cuza şi numi alţii în lo aceşti artişti ai construc f i păcat să na batem joc i toi
ţiilor, au reuşit să proiec
rile I.A.S: Călan eu o com nu poate fi reţinut fără lante ale unor indivizi cul lor. de aspectul frumos al In
bină nouă, primită din motive temeinic justifi precum fostul deţinut teze construcţii care prin bulevardelor ce constituie efc
R.D. Germană în dotarea cate (ca de altfel nici politic Ticu Dumitrescu, Cu aceste gînduri şi jocul de linii, de goluri vitrina oraşului. Mă refer Bl
şi plinuri
au reuşit
să la persoanele care au în
I.A.S. Haţeg. Cu o aseme Nica Leon, Dumitru Din- să răspundă îndemnu cu părerea că studenţii creeze un ansamblu ar na
au de făcut la această
nea combină este o mare că şi alţii) — dar au rilor veninoase ale fos oră lucruri mai frumoa ceput să-şi închidă bal TI
plăcere să lucrezi, neînre- strigat şi sloganuri de tului ministru al învăţă- monios, care a stîrnit ad coanele din proprie ini tri
gistrîndu-se nici un fel tipul „Jos comunismul", mîntului Mihai Şora, ca se, mai necesare şi mai miraţia, ba chiar şi invi ţiativă ; mai ales că în I-i
de pierdere din produc „Jos Ilieseu", „Ole, ole, re a lăsat în urmă nu utile — după Un an greu dia unor turişti din ţa chiderea balcoanelor nu Gi
ră şi din alte ţări cu tra
ţie. De ce oare nu se pot Frontul ăsta ce mai e ?" mai disensiuni şi - iţe de studiu şi de luptă — se mai justifică prin lip- ] Yt
fabrica şi la noi aseme — cu evidentă tentă po încurcate, să repete — să menţionăm şi reflec diţie în acest domeniu. sa de căldură.
Desigur,
aceste jocuri
Facem un apel la toţi
nea utilaje ? întrebarea litică. Sigur, poate au după indivizi furioşi şi ţia compatriotului nos ale fanteziei, pentru a fi cei care iubesc oraşul in ră
rii
este valabilă şi pentru fost puţini studenţi care iresponsabili — sloga- tru Angliei Rugină, eco- ci;
combinele de recoltat fu au strigat asemenea slo ne şi lozinci denigratoa nomist de talie interna concretizate în ambianţa care locuim să nu per un
raje, cele primite * din , ganuri şi altele binecu re la adresa scumpei ţională, cum că foţi trăim citadină, au avut nevoie mită închiderea balcoa L J
de efortul constructorilor. nelor din clădirile ce se
R.D.G. constituind ’ un a^- noscute din Piaţa Uni noastre democraţii, a sub imperiul imperfec fa
devărat punct de referin versităţii, însă marşu conducerii statului şi ţiunii umane. Dar să Efortul s-a manifestat nu înşiră de-a lungul prin sa
ţă. Poate în noile condiţii rile lor au fost folosite guvernului, întinîndu-şi adăugăm şi faptul . că numai pe plan fizic, ci şi cipalelor artera ale De
se va alinia şi industria de indivizi perfizi, de astfel caracterul lor în avem cu toţii . datoria financiar, deoarece faţa vei. Să facem astfel in m :
noastră -constructoare de adversari înrăiţi ai re general civilizat, decent, sfîntă de a limita cît dele deosebite erau con cit noi, locuitorii, să ne şi
maşini la cele mai bune gimului.'.--- , îărâ_ justifi ordonat, ferm. mai mult cuantumul im siderate un lux, iar ba mîndrim cu oraşul nostru. re;
reaiizări în materie pe care morală, patriotică Desigur, este dreptul perfecţiunii din noi. In nii erau picuraţi cu zgîr- Arh. EMILIA HAMOŞ, uş
plan mondial. Este o do în aeţiunije Ip r''— pen fiecăruia de a-şi spune tru mai binele tuturor. cenie. Astfel, constructorii Primăria municipiului m.
rinţă arzătoare a tuturor au fost obligaţi să recur Deva
agricultorilor români. •