Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_166
P. 1
CAP LIMPEDE Aurul spicelor...
Presa si cititorii ei copilărie lanurile cu spi pul. Acel chip., despre
M-au fascinat încă din desluşeam fiecăruia chi
• ce pîrguite şi boabe pli care părinţii ne spuneau
ne, aurul tivit la poală că-i chipul lui llrislos.
Citim frecvent în ziarele centrale de mare tiraj cu verdele ierbii. Cu alţi Binecuvintat bob de
din ţară despre modul tot mai defectuos în care se prunci de vîrsta mea, grîu t Pâinea noastră !
transportă şi distribuie presa către cititorii săi fideli, cînd eram doar cu ceva Cînd cei mari aşezau
despre îngrijorarea editorilor faţă de această situa mai înalţi deeît griul snopii „în. cruce“ pe mij
ţie. Cu asemenea probleme.se confruntă însă şl presa copt, intram desculţi in locul ogorului şi cîrtipuî
locală; inclusiv cea din judeţul nostru. Sigur, edl* lan, ascunzîndu-ne unii rămînca singuratic, mer
torii sînt azi extrem de numeroşi, numărul publica de alţii, cu grijă să w-i geam la adunat de spice,
culcăm spicele. Ne încăr Puneam spic lingă spic.
ţiilor care apar în fiecare judeţ şi în întreaga ţară
a crescut enorm, după cum şi interesul cititorilor căm braţele cu flori al Cu grijă, să nwl risipim.
bastre şi cu maci.
Ce
La asfinţit, cînd ulti
de presă s-a amplificat, după Revoluţia din decem îmbinare uimitoare intre mele raze' nc-nvăluiau in
brie 1989, dar cunoaşte un regres în ultima perioadă.
Este firesc. Densitatea subiectelor nu mai este culorile naturii şi nuan nuanţe de chihlimbar, a*,
ţa clocolatie a obrajilor veam mulţumirea
c-am
aceeaşi, preţul anumitor, gazete şi reviste este des şi mîinilor noastre ! Fă răsplătit şi noi truda pă
tul de piperat, în pofida faptului că tematica unora
este adesea străvezie, abordează, de cele mai multe râmiţam între palme cile rinţilor pentru plinea
ori, subiecte inspirate din publicaţii străine şi tra un spic de aur şi. boa- noastră. Şj tmda_ Pămîn-
duceri, au o grafică neatrăgătoăre, un limbaj greoi, bele-i grele curgeau prin tului. A sfîntului şi bi-
închistat, iar ortografia are... multe semne de între tre degete. Le p'iveam necuvlntatului p&mînt ro
cu bucurie şi mulţumire, mânesc.
bare, Alte publicaţii, realizate de nespecialişti, cri
tică în dreapta şi-n stingă, de dragul opoziţiei, tra le savuram dulceaţa, ii ESTERA ŞINA
tează teme minore din aria lor geografică, motive
pentru care nu-şi prea croiesc drum spre cititori.
Dovada cea mai concludentă: numărul extrem de
mare de reture, de publicaţii nevîndute — îndeosebi îmbogăţirea prin
săptămînale şi bilunare —, care sufocă chioşcurile de
ziare şi unele spaţii locale ale difuzării presei.
Şi totuşi, în ţară, în judeţe este nevoie de presă,
de publicaţii care să-i ţină la curent pe oameni cu muncă, nu prin speculă
evenimentele din preajma lor, din ţară şi din lume,
să le susţină opiniile şi să le apere interesele, să se
pună nemijlocit şi ferm in slujba lor cotidiană. A- In ultima vreme au luat rirea pazei la locurile de
. castor imperative se străduieşte să le facă faţă cit proporţii situaţiile de spe producţie şi depozitarea
poate mai bine şi colectivul ziarului „Cuvintul • li culă cu produse agrico produselor, la asigurarea
ber", acordînd importanţa necesară Şi respect ă l' tu-' le';- în multe cazuri aces imar persoane de bună
venit tuturor cititorilor săi, vieţii Iot diurne. Ştim tea fiind sustrase de la. credinţă oare să - răspun
că nu întotdeauna reuşim, mai avem şi noi greu unităţile agricole de stat dă de integritatea acestor
tăţi . şi neajunsuri, dar dorinţa unanimă este de a şi cooperatiste şi vîndute mărfuri pe tot fluxul cir
fi mereu alături de oameni, de "a-i înţelege şi ajuta. de către speculanţi în di culaţiei lor.
Ceea ce vrem să-i informăm însă pe cititorii noş verse locuri, inclusiv în De asemenea,. în afară
tri este situaţia deloc plăcută din ultima vreme pri pieţe. Constatînd aseme de livrarea produselor în
vind difuzarea ziarului, ajungerea lui la timp la a- nea . fenomene dăunătoa condiţiile prevăzute de
bonaţi sau la cei care-1 aşteaptă zilnic la chioşcuri. Ca Dacă pînă acum fîntînile arteziene din Deva (mai re, ce duc la îmbogăţirea ege, se stipulează posibi-
în întreaga ţară, şi la noi, problemele ţin exclusiv puţin cea de la „Udo") funcţionau numai la sărbători anumitor persoane, unele i ta tea desfacerii produc
de lucrătorii de la oficiile de difuzare a presei, care naţionale, atragem atenţia municipalităţii că la...; 1 De dintre ele descoperite. şi ţiei prin deschiderea de
efectuează, într-adevăr, un volum sporit de activi cembrie ar fi foarte puţin probabilă punerea lor în func sancţionate de organele în: magazine proprii, potrivit
tate, dar care nu sînt stimulaţi în mod corespunză ţiune... \ drept, Ministerul Agri art. 1 din Decretul nr.
tor. Tot de aici pleacă adesea dispoziţii contradic Din acest motiv, sugerăm să se facă unele excepţii ca culturii şi Alimentaţiei a 43/1990 şi hotărîrilor Gu-
torii, iar unii factori poştali acţibnează din proprie aceste dbtâri ale oraşuţui să-şi îndeplinească adevărata stabilit o serie de măsuri
menire. Ar mai'fi necesare şi unele lucrări de reparaţii ce vizează combaterea NICOLAE TIRCOB
DUMITRU GHEONEA şi întreţinere. aspectelor de această na
tură. Măsurile respective
{Continuare în pag. a 3-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU se referă, pe lingă în tă (Continuare în pag. a 3-a)
V . V / r r A 'A V A 'W . V r t Y . '. W . V . V - V . V . 'M W r . V . V .
Prea complicat ca să nu fie omenesc P onderea producţiei în ajunse la, greutate de pes lator în creşterea produc
fermele I.A1S. Călan
te 430 kg, să fie prelua
ţiei l-a constituit şi îmbu
o reprezintă zooteh te la tăiere pentru a de nătăţirea substanţială a
nia, sectorul respectiv cu- rula normal activitatea tarifelor de plată pentru
Au încercat pe rînd să rilor din vecinătatea con gic, că fîşia de 5 m lăţi prinzînd mai mult de din complex. Putem afir salariaţii din ferme.
„sondele" cam care ne strucţiilor. Aşa se face me din faţa casei sale îi 2100 bovine la îngrăşat, ma, de asemenea, câ s-a — Ce preocupări aveţi
este concluzia in conflic că accesul „cu piciorul aparţine ca proprietate, a peşte 400 vaci cu lapte şi în privinţa asigurării . ba
tul dumnealor. La repli său cu orice mijloc de blocat eu poartă metali aproape 3000 ovine. Ca zei furajere ?
ca „veţi lua cunoştinţă de transport" (cum se speci că intrarea din strada Că urmare, producţia vege * Din culturile pentru
spre aceasta din ziar", cei fică în acte) spre pămîn- lugăreni 10, către proprie tală estfe subordonată asi masă-verde,. ierburi, tri»
doi au rămas descumpă tul transmis spre folosin tăţile din Eminescu 34. gurării hranei întregului folier.e, la fermele din
niţi; „Adică veţi scrie de ţă odată cu cumpărarea Conflictul dintre cele efectiv de animale şi pu Bretea TI, Călan şi Băţă-
spre toate acestea la casei doamnei Olivia Pop două părţi perpetuează pe nerii în valoare a poten lari am însflozât aproape
ziar?”. „Evident.' Timpul din strada Eminescu se această temă de ani de zile ţialului productiv al aces 3 000 tone nutreţuri, iar
meu de documentare este făcea... pe lingă casa dom şi ameninţă să degenereze tora. sub ’ formă de fîn, îndeo
timpul ziarului care mă nului Cionca, din strada' în acte necugetate, deoa Despre preocuparea pen sebi de leguminoase, s-au
plăteşte. Şi mă plăteşte ca Călugăreni. Ăsta, în timp rece fiecare socoteşte că tru redresarea- creşterii depozitat mai mult . de
să scriu,- nu pentru acti ce accesul spre proprietă dreptatea e de partea sa. animalelor în ferme pe-a se redresează 200 tone rezultate din pri
vitate obştească şi efor ţile imobiliare din curtea Dar ea, dreptatea, nu poa vorbit dl. ing. Mihai Bu- ma coasă. Sub îudruma-
turi sterile de împăcare a de pe Eminescu 34 se te sta In acelaşi timp în larda, directorul unităţii, rea directă a . domnilor
unor părţi aflate în con face (adevăr desprins top două luntre. Personal, nu — De la început, doresc încet, Ştefan Ghioancă, Ion Ro
flict". din actele de proprietate) ne pronunţăm dacă ea se să precizez că mergem man şi a celorlalţi şefi
Despre ce este vorba ? prin strada Eminescu. Nu află în „luntrea" cu acte încet, dar sigur pe calea de ferme, acţiunea de
Familia domnului Ioan mai că accesul de aici de proprietate sau în cea redresării. Deşi saltul în strîngere şi depozitare a
Cionca a cumpărat o casă spre proprietăţile sau fo a logicii. Singurul sfat spectaculos, nu putem a- dar sigur furajelor s-a derulat în
este
registrat pînă acum
pe strada Călugăreni nr. losinţele funciare aflate în pe care-1 putem da în a- bune condiţii. La recoltat
10 din Deva. Tot o casă, continuarea curţii de la cest conflict complicat, firma că am ajuns la li s-au detaşat : . tractoriştii
în cote părţi cu alţi mem această adresă au fost blo atît de complicat ca să nu mita potenţialului exis Nicolae Sfinţeanu, Ilie Mi-
bri ai familiei sale, a cum cate de nu se ştie cine fîe omenesc, este: adre- tent. Sporul de creştere clăuş şi Ştefan Petroiu,
părat, pe strada Emineş- (in orice caz de la pro saţi-vă, oameni, buni, jus în greutate la animalele iar ,1a transport s-au re
cu, la nr. 34, şi doamna prietarii sau chiriaşii din tiţiei, fiecare cu actele pe din îngrăşătorie s-a du marcat Grigore Căldăru-
Olivia Pop. Şi o proprie curte noi nu am aflat), cu care le aveţi şi, în mod blat faţă de cel înregis dublat producţia medie de şe, Victor Enăşeseu, Pe-
tate şi cealaltă au avut tot felul de construcţii im sigur, aceasta va restabili trat îij anul precedent, dar lapte marfă pe cap de trică Pană şi . alţii. în pre
de-a lungul anilor mai provizate, despre a căror adevărul bazat pe lege. nu sîntem mulţumiţi, po vacă furajată, aceasta a- zent ne străduim să spo
mulţi stlpîni care le-au legalitate doar fostul con Iar acestuia, supuneţi-vă sibilitatea-şi cerinţele fiind jungînd în prezent la a- rim resursele de nutreţuri
vîndut altora, transmi- siliu popular municipal cu toţii, pentru că doar să ajungem de la 450— proape 91. Faptul se da- prin msămînţarea. cultu
ţînd totodată şi anumite ştia. lată o ..situaţie- foar legea poate guverna în 500 gr pe cap şi zi la cel toreşte suplimentării ra rilor duble pe suprafeţele
servituţi legate de pro te complicată. deplină dreptate toate ac puţin 800 gr. O dorinţă, ţiei animalelor din tabere ce sînt eliberate de orz.
prietate sau dreptul de Domnul Ioan Cionca so tele şi faptele noastre. consider îndreptăţită,- a <gi tain de tărîţe şi con
folosinţă asupra terenu cotind- aşa cum pare lo ■■■ ION CIOCLEI noastră, ar fi ca bovinele centrate. Un factor stimu NICOLAE TÎRCOB j
