Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_166

f**G 2 G U V fN TW .

Silviu Dragomir s-a născut la 13 martie 1888,
în comuna Gurasada, judeţul Hunedoara. Tatăl SCRISOARE ADRESATĂ DE ACADEMIA DECLARAŢIA ACAD. SILVIU DRAG OM IR
sîu era notar comunal, iar mama casnică, fiica I
unui muncitor din Roşia Montană. După termina­ ROM ÂNĂ PROFESORULUI PRIVIND ARBITRAJUL IM PUS ASUPRA
rea şcoUi primare, a urmat cursurile liceului ro­
mânesc de la Blaj şi apoi ale unui liceu sîrbesc SILVIU DRAGOMIR, «U N CARE TRANSILVANIEI IN ANUL 1940
din Novisad. Studiile universitare Ic-a Scut la Cer­ 10,
năuţi şi la Viena. în 1910 a fost numit profesor de SE CONFIRM Ă ALEGEREA SA
istorie sud-est europeană la Universitatea din Cluj, „Subsemnatul declar abţinere. Faptul este de 10,
unde a funcţionat pmă in ansi 1947, eînd a fost ; că misttnd tn ‘zorit zilei notorietate publică, du­ 10,
pensionat. A murit la 23 februarie 1962. Participă CA MEMBRU AL ACESTEI de 30 august 1940 în pă ce unul din cei pre­
tacă din tinereţe la lupta de eliberare a românilor consiliul de coroană din zenţi a publicat în zia­
transilvăneni de sub stăpînirea ungară. Şi-a consa­ ÎNALTE INSTITUT!! ŞTIINŢIFICE palatul regal (Bucureşti) rul „Curentul " din 8 sep­
crat o bună parte din activitate studiului istoriei am votat împotriva ■ ar­ tembrie 1940 (ediţia de
acestei lupte cu scopul de a contribui prin lucră­ bitrajului asupra Tran­ Capitală) numele - celor
rile publicate la triumful cauzei unităţii naţionale Academia Jtomâaă vot, vă rugăm să bine­ silvaniei, impus de pu­ care au votat împotriva
» poporului român. _ _________ ___ maiii 1928 voiţi a lua parte la lu­ terile fasciste, arbitrajului. 12,
Stimate Domnule Coleg, crările sesiunii genera­ tn acest consiliu au
le tn care Academia se luat parte 32 invitaţi, Cluj, 10 sept., 1948
găseşte întrunită. dintre care 21 s-au de­ 12,
Avem onoarea a vă a- clarai ptntru arbitraj, 19 SILVIU DRAGOMIR,
duce la cunoştinţă că Primiţi, ' rugăm, în oontra. A fost şi o ■ profesor pensionar 15,
Academia Română, apre­ Stimate Domnule Coleg,
distinsele
noastre salu­
ciind activitatea domniei
voastre în domeniul isto­ tări colegiale. PRECIZARE a fost fixată' abia la 31 15;
riei Românilor, v-a ales» decembrie 1988, de către
în şedinţa plenară de Preşedinte, In legătură cu nota sătenii Dumitru Iica, Ro­
ta 25 Maiu curent, mem­ B. RACOVIŢĂ, „Placă comemorativă" a- mul Qpriş, Petru Her:iu” 15
bru activ al ei in Sec­ Secretar general părută în nr. 164 din 25 ...şi nu 31 decembrie 1989,
ţiunea Istorici. ' itsjfie .19», al ziarului nos­ aşa cum s-a menţionat în 16
> Comunicîndu-vă acest 1. S I AMU tru, corect este: „Placa ziar.
17
19
0
19
19
29
In cimitirul din Gura­ dicată acum aproape 159 fesor la Universitatea lului proprietar. Dimpo­
In «cest birou, la aceasta «iasă a lucrat profesorul sada, străjuit de biseri- de ani şi - «sseşfcweaai din Cluj, scriitor, isto­ trivă, ajutindu-l să-şt re­ 20
universitar, membru al Academiei Române, Silviu Dra- ca-monument istorie din prim aspectul *âu, . mai ric, membru dl Acade­ pare cam, asigurîndu-i,
gemir. (Cluj Fota 1962}. secolul al XllI-lea, se ales privită din curte. miei Române, secretarul prin vizitare, un venit.
află o cruce aşezată la Pe ziduri, timpul <■ şi-a Marii Adunări Naţiona­ Credem că Muzeul Ju­
mormintul lui Simţea şi pus patina. Ferestrele le de la Alba lulha, din deţean, Inspectoratul Ju­ 22
al Regipei Dragomir, pă­ au răm as, aşa cum as Decembrie 1918, care s deţean de Cultură, Pri­
rinţii uneia dintre per- fost, scândura de deasu­ hotărât Unirea pe veci a măria Judeţeana ar pu­
„Gura Sudului. (Gurasada-n.n.) un sat sonalttăţUe de primă mă­ pra a început să se cra­ Transilvaniei cu Româ­
măricel, cu şcoala bună şi cu o biserică rime sie judeţului nos­ pe, scările do piatră, cu nia. tea da o mină de ajutor 22
în acest sens.
vrednică de toată luarea-aminfe" tru — academicianul Sil­ toate că au fost detaşa­ Ne-am gîndit atunci Microexpoziţia aflată 22
viu Dragomir. In sat, ta te de la locul lor, după dacă, avînd acceptul ac­
„Biserica a stat fără îndoială mult timp în ruină numărul 18, se află chiar necesităţile noului pro­ tualului proprietar, care într-o vitrină la c&mi-
pfnă s-au înlesnit a o drege sătenii din 1765, cari casa în care s-a născut prietar, amintesc că pe locuieşte în Deva, în ca­ nut cultural e mai mult
n-ar fi avut altfel mijlocul de a o clădi din pia­ marele istoric. Acum 68 ele a urcat, la vremea să afltndu-se doar mama decît modestă. Şi cînd
tră. Cînd ne întoarcem, noaptea, către casa nota- de am, acest imobil a copilăriei şi tinereţii sa­ sa, Leontina Dehel, nu te gîndeşti că bicornul
ruiui (îHmion Dragomir — tatăl viitorului mare Is­ fost cumpărat de Sabin le, viitorul mare om de s-ar putea face un pas academician purtate de I
şi celelalte însemne de
toric, Silviu Dragomir — n.n.) care ne-a ospătat, Dehel, care i-a lăsat-o cultură, o adevărată nun- înainte, casa să poată or
sătenii, cari şe întorc de la lucru, trec Un în ze- drie pentru noi toţi, : dăposti o expoziţie cu- Silviu Dragomir, unele
ghele plouate care-i acopăr. Un băieţaş aleargă fiului şi acesta fiului Oameni de bine au a- prenzîmd obiecte, volu­
câufînd ceva: său, Marin, om al mun­ şezat pe zidul de faţa­ me din, scrierile lui Sil­ din scrierile sale, docu­
mente xcrografiaie stau
— Un’te duci, băiete ? cii la C. S. Hunedoara, dă, între cele şase feres­ viu Dragomir, devenind
— Mă duc pe drum...*. şi este gospodărită de tre, o placă comemora­ cadă memortală. Aceasta acoperite de praful ne­
Nicolae Iorga, NEAMUL ROMÂNESC ÎN mama acestuia, Leonti- tivă care aminteşte de fără a ştirbi cu nimic putinţei şi, de ce nu, al... N
ARDEAL ŞI ŢARA UNGUREASCA na Dehel. Casa a fost ri- Silviu Dragomir — pro­ din drepturile actualu- nepăsării! pi
LA 1906 (Bucureşti, 1939) A
t " ..... -... ra
do
Şj
l’o
U n istpric,.. ai
to
h;
Prin întreaga activi­ nument de istorie naţio­ manie" (1944) ş.a. Par­ L
tate, prin opera sa, is­ nală.- ticipă la elaborarea tra­ ©
toricul Silviu Dragomir în opera sa sînt abor­ tatului In mai multe vo­ V
s-a dovedit un apărător date cu diseernămînt şi lume de „Istorie a Ro­ rt
tenace al drepturilor po­ spirit analitic lucid di­ mâniei". Un studiu ex­ ce
porului român. Amin­ verse momente ale isto­ trem de revelator se do­ U:
tim în acest sens ca un riei patriei. Edificatoa­ vedeşte cel privind „încă re
fapt extraordinar că Sil­ re sînt în acest sens ur­ ceva despre scrisoarea no
viu Dragomir a fost se­ mătoarele titluri, de lu­ apocrifă a lui Mihai Vi­ Ci
cretarul Marii Adunări crări: „Românii balca­ teazul" (Extras din „în­ (A
■ Populare de la Alba Iu- nici în evul mediu*'; mo­ chinăciunea lui N. Iorga N
. lia, din 1 Decembrie 1918. nografia dedicată ■ eroului cu prilejul împlinirii Vîr- bo
A contribuit direct la Revoluţiei de la 1848 din stei de 60 ani”) (1931). In U
alcătuirea documentelor Transilvania — Avram 1910, Silviu Dragomir a (I
■ acestei mari întruniri na­ Iancu (1924); „Istoria des- fost primit, printr-o e- tr
ţionale, care a hotărît, robiei religioase a româ­ moţionantă scrisoare sem­
in deplină cunoştinţă de nilor din Ardeal în se­ nată de preşedintele Oc- pl
O
: cauză Înfăptuirea statu- colul al XVIII-lea (1920); tavian C, Tăslăcanu, In th
.lui naţional unitar ro­ „Studiul privind istoria „Asoeîaţia pentru litera­ Pi
mân, un vis de veacuri Revoluţiei române de la tura română şl cultura G
al poporului nostru, în 1848"; „Revoluţia româ­ poporului român*. ce
care s-au regăsit reali­ nilor din Transilvania în Un om animat de un do
tatea dintru începuturi anii 1848—49“ (documen­ crez patriotic extraordi­ S1
a hotarelor apărate eu te din Arhiva Statului nar care poate servi b :
sîngele vărsat de dacii — Budapesta); „Tratati­ drept pildă istoricilor, se
liberi şi dorinţa lui Mi- vele româno-maghiare nouă tuturor. Revelatoare ta Mic ia, pe ruinele fermelor romane, istoricul Silviu Draggmir s-a aflat în P<
hai Viteazul. A fost ma­ din vara anului 1848“ este în acest sens propria Iulie 1931, împreună cu Alexandru lapedatu. Ion tupaş şi Con*tm»tin Daicovkiu. ce
terializarea firească a (1947), „Mormintul lui dedicaţie notată pe ţi­ Din aceeaşi mare dragoste pentru trecutul atît de bogat al pămîntuluî românesc. ră
unui vis şi izbăvirea u- Mihai Viteazul şi vechea nui din studiile sale :
nei dureri ancestrale. catedrală de la Alba Iu- gt
Prin acest fapt, Silviu lia" (1939); „La Transyl- „Memoriei scumpe a ta­ să
tălui meu Simian, care
II
Dragomir, alături de ce­ vanie avant et aprâs
lelalte mari personalităţi l’arbitrage de Vienne" m-a învăţat să-mi iubesc că
care au pus bazele în­ (1943); „Vingt-cinq ans biserica şi neamul mai <t
făptuirii marii Uniri, a aprâs la reunion de la presus de toate, închin
devenit el însuşi un mo­ Transylvanie â la - Rou- această carte*. Pagină reaRzafă de MINEI SO0EA
— --/■