Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_167

pag 2 CUVÎNTUL LIBER N t. 1 6 7 * SÎMBĂ1

Bocet

De-ar fi să mă auzi cum plîng
cu laerimice nu cad afară —
pe cerul umărului s«ng Ij
o pasăre din mine zboară...
Au, rabdă, inimă şi taci,
nu zgîndări lunii îfl noapte!
N a frunze susură-n copaci,
'd ţipete foşnind ca şoapte...
Femeie, ia
Seriam săpiămina tre­ dicta, se executa şt se curat ca rouă 9,00 1
cută că-mi voi îngădui ovaţiona. O rice şăM 9J0 1
să revin asupra unor e- tariu altul dedt cel ofi­ cum se pogoară în cuvinte.
misiuni aflate în suferin­ cial, prefabricat şi dtm iU-
ţă. Dna dintre acestea e te ştiut, era exclus. A - izvorul meu rănit cu tină, I
fără îndoială cea care pî- tunci de unde comenta­ smulge m i din um ăr aripa,
nă în decembrie se nu­ ni le serveşte amputate, lumea civilizată ştirile se tori pretfetfemişti, oşnp & laşă-mă goi şi tă ci vină... I
mea „Telejurnal", Iar de Intreţtnîmdn-ne impresia transmit câmpiei, exact şi trăiască din profesiunea Eu dac-am fost murit demult 9 & 1
atunci e intitulată „Ac­ penibilă că, precum in sec, fără « se adresa lo r ? Să sperăm ca se şi-am renăscut— a dtp urnii ? s
tu a lită ţiIm p re s ia ge­ vremea ocheade com plice tele­ vor forma de acum ina- cu-aoeste ape in tumult,
nerală e că s-a schimbat trataţi ca trişte subdez­ spectatorului. Pornind inie fiindcă le simţim cu-această răstignită ţară... 1
doar pălăria. Căci — cu voltaţi cărora m t trebuie de la pretate®, că telespec­ lipsa aşo cum ne lipsesc N -a » inimă de tras ia *urţ» 1
excepţiile de rigoare — să li se spună c&ter to­ tatorul are un cap pro­ detergenţii sau becuri­ nici paşaport spre veşnicie... 10,55 j I
în acelaşi lim baj de ferim, tul ? în schiuri» <*— şi ceda priu, el e lăsat să-şi' for­ le , Căci un comentariu Iubirea*.! teată-averea mea i
ni se arată aceleaşi sce­ e o noutate î — « i st se o- meze singur opinia. Qem inform at, inteligent, spi­ fi mă zidesc in Poezie I 1M5 l
ne „de producţie'" ydin feră Ştiri comentate. Du­ ee nu înseamnă că o a- ritual e capabil să eure- 12J5
„puncte fierbinţi", unde că Înainte crainicii nu tare emisiune nsu trebuie ţe sufletele de zgura lim­
pareS aceiaşi purtători de îndrăzneau să se abată Să aibă o rubrică dedi­ bajului de lem n şi bă le
cuvint îşi km angajamen­ irici cu o virgulă de la cată com en ta ră ţi poli­ lumineze . eu speranţa 18,20
te travestite acum în .de­ text, acum î îngăduie tie. Dor comentariul a un gkid irii novatoare. A r
claraţii de bum intenţii. să ne influenţeze opi­ gen pubHeistic distinct, med fi m iţe de spus dar 18J5
N-au interesat niciodată nia prin comentară di­ una cum romanul « un ini se isprăvesc cuadro- Creşte băiatul meu.
asemenea „reportaje". recte sau măcar prin in- gen literar. M m poate Pd, V oi încheia de aceea Ieri avea timpla de-o şchioapă 19J0
Ceea « r interesează e d u ­ tonaţie şi mimică. Exce­ f i încredinţat dedă tem i într-o notă optimistă, deasupra firului ierbii. Acum
că şi cînd vom găsi lu ­ lează f » acest gen de per­ om competent, onest, in­ salntînd ideea de a acor­ e mai Înalt decît umbră mea *9JQ
20,15
crurile de care avem ne­ suasiune îndeosebi dom­ format, co lt şi indepen­ da in „Actualităţi" un proiectată p e aâd in amiază.
voie. Restul nu e ăeeît nii CorneBus RoşManu dent, capabil Uâieă să-şi spaţiu adecvat tutei ru ­ Scrip poemul acesta şi 21 jO
o retorică de tristă amin­ 4 George Marineseu, pre­ păstreze obiectivitatea. brici judiciare, A şfe in­ cuvintele mă străbat ca © freatică lacrimă.
tire. Dar întrebarea care zenţe, altfel, agreabile, Aşa cum e Cristian Ţo- teresează întotdeauna şi, Creşte băiatul meu. Tot mai adine
se impune cel mai insis­ dar cene s-ar putea in­ peşcu fn domeniul spor­ în îm prejurările ţ# fotă, mă priveşte tu ochi şi întreabă de ce.
tent e alta: de ce la ra­ spira din sobrietatea co­ tului. Dar, din păcate, , ne susţine speranţa <8 Azi l-am surprins silabisind
dio .{Bucureşti, desigurj legilor lor Meleşcanu, Ta- profesionişti ai comenta­ nu pom ajunge toăsţşi înfrigurat primele raze. 23,30
aflăm ştiri mai multe şi tonrir, Şotoe, Mitu. {Nu riului politie nu avem vem aţi ■ de monstruoasa Creşte băiatul meu, creşte.
mai complete decit la e- şi din locvacitatea mereu sau încă n-au pătruns la coaliţie dintre bişniţari Umbra mea blondă 23jr
mistunile „Actualităţi* ? patetică sau dferat-festi- televiziune, Dar la drept Şi bandiţi. se întunecă p e ziduri.
De ce televiziunea elu­ vistă a domnului Vietar vorbind, cind să se i i
dează anumite ştiri sau Teodoruj. Peste tot în format ? tn dictatură se RADU CIOBANU tOAN EVU

Note de lectură în librării D
G. CĂLINESCU, „PAGINI DE ESTETICĂ" Tiberiu Rudică, „Matu­ 9,00
rizarea personalităţii", E-
Ca să mă folosesc de 15 ani de la moartea lui ditura Junimea. Dialogul 9,10
o expresie de multă vre­ G. Călineseu, Editura A l­ eu şine Insusir descinde­
me consacrată, voi subli- . batros îşi face o datorie rea de propriile scopuri 10,25
nia doar că G. Călineseu de onoare publicând vo­ egoiste, lărgirea continuă
a cochetat cu toate genu­ lumul menţionat în capul a ariei intereselor şi pre­
rile literare, râmînînd pî- rîndurilor de faţă. Este. ocupărilor — iată cîteva 10,50
nă la urmă în sufletul iu­ bine şi necesar ca, din aspecte implicate în pro­ 11,00
bitorilor de literatură ca cînd în cînd, să ne lăsăm cesul maturizării sociale 12,00
unul dintre cei mai stră­ seduşi — cu mare plăce­ şi afectiv morale a persoa­ 13,00
luciţi reprezentanţi -ai cri­ re, desigur — de super­ nei, pe care ni le propune 13,30
ticii literare româneşti, însă bele consideraţii estetice această cârţe — stimul al 17,25
e nedrept să trecem peste ale eminentului autor; conştiinţei civice şi morale
celelalte genuri literare In este de-a dreptul recon­ pentru fiecare dintre noi.
care — cel puţin ca ro­ fortant pentru, minte şi Petre Gîştescu, „Fluvii­ 17,55
mancier şi poet —, dacă suflet să se implice în jo­ le Ton ei", Editura Sport-
nu a. excelat, a rămas to­ cul strălucitor de idei, să Turişm. Prezenta incur­
tuşi în istoria literară. Să devină pentru un timp — siune în lumea fluviilor şi
ne amintim de Enigma o oră, două... — co-parti- rî.urilor Ţerrei se adresea­ 18,40
Otiliei, Scrinul negru, Bie­ cipant la un proces mira­ ză — prin amplul evantai
tul Ioanide, precum şi de culos de analiză profun­ de informaţii oferite — 19,10,
volumele de poezii Laudă dă a textului literar, in­ unei largi categorii de ci­ 19, to
lucrurilor şi Poezii, şi Şun. diferent de genul intrat Aspect din expoziţia de artă chinexa, deschisă ia Galeriile de artă din Deva. titori şi cuprinde în pri­ 20,15
mit mongol — teatru. pe... masa de operaţie a Foto NICOLAE GHEORGHIU ma parte problematica glo­
Insă, fără îndoială, Con­ autorului. Pentru că lec­ bală a resurselor de apă,
sacrarea şi fixarea^ sa în tura cărţii obligă Ia aceas­ formarea şi repartiţia lor
pantheomd literaturii noas­ ta. Ne obligă marele Că- pe continente, iar în a
tre, asemenea unei caria­ linescu să-i fim alături IHtdoarft pentru un muzeu ai satului doua parte ordonarea al­
tide, i-a adus-o monumen­ pentru a-1 înţelege, pen­ fabetică a celor mai im­
tala lucrare Istoria litera­ tru a-i înţelege exact, cit portante artere hidrogra­
turii române de la origini mai exact, metoda apli­ fice.
pînă iu prezent (1940), câ­ cată — variind de la text GeoFge M. Gheorghe, „Ca­
rd, singură, i-a* fî asigu­ la text — şi astfel clşti- Ideea unui muzeu al sa­ lementete de port, priooi- la ieşirea dinspre Orăştie leidoscop instruetiv-edu-
rat oricum locul în loja gindu-te, sau, m ai corect tului hunedoreSn este mai ţele, covoarele etc„ sînt a capitalei de judeţ. Ou cativ", Editura Ceres —
de onepre a culturii noas­ spus: copleşindu-te cu di- veche. Ea a n ^ i tost a - de o mane speeNieitote, in- ^ rijin td primăriiloa: de colecţia Caleidoscop. Ta­
tre naţionala* Avînd. In mensiunea Unei logici per­ bondată şl în perioada dic­ genteaitate şl irm m d ţe la comune, a l meşterilor blete de terapeutică natu­
vedere că doar cu puţin fecte. E o delectare 1 taturii. S-a oferit şi o so­ artistică. Eeuni tie Inte-un care există Mti, cu asis- ristă, semnale din orga­
timp în urmă — la 12 mar­ luţie de materializare a d , muzeu A «fadul, atîta femţa specialiştilor de la nism şi interpretarea lor
tie a.c. — , s-au împlinit DUMITRU HURUiA dar totoşi nu s-a găsit de timp cît ele fhaî există — Muzeul Judeţean, tot ceea medicală, noţiuni de prim -
cuviinţă să se pună In ne gîndim In primul rînd ce se crede reprezentativ ajutca* şi... rfcoterapie, ia -
, i v t « i , w i im ... fittittiH u m ■ practică de către eei I a la ea-se şi unelte care sînt penţru localităţile respec­ fuzie sănătoasă ţ m ia 22,35
drept. Ideea a fost mai greu de conservat, tive ar putea fi «dus, al- bună şi x^B aism , eu aju -
stimată reducţie, cu toată stima ce o part venerabi­ în atenţip şi Jşi unul nefiind ţg Şdenţla cătuindu-şe, o u cheltutoli
lei vîrste de 91 de ani menţionată de demnul 4*. Vic­ tse fostele congrese liştiior, aceste obiecte ar minime, up atît de mult videşcu, „Fîntlna
tor I. Şuiaga, în articoM" deosebit de interesant din nr. culturii, dureroase moda­ putea constitui pentru cu itora .^Scri­
dv. din 17.07.1990, sttb titiuî ..La Arhivele Statului şi lităţi de înregimentare spi­ generaţiile viitoare «K ta- dot& muzen. jSpecisâg^i sul Domânese^. N . Davi-
4 e I a Inspectoratul Jude­
Notariatului de Stat Deva se află acte doveditoare de­ rituală, în care tot ce se ordinare argumente ale ţean de Cultură avansează descu — poet, romancier,
spre destinaţia ctAturală a elădirii-monument, actual­
«scotea pe gură* era ve­ j ^ t u i r U noasţre pe aees- ideea anwnajărti «a id ast­ dcamatugg, «seirt Şi jmRic
mente restaurantul „Bachus", doresc să adaug urmă­ rificat şl parafat dinainte. te mele Ale fe l J e muzeu în zona 43- — s-a am m sl în viaţa li­
toarele : # această clădire, pînă la naţionalizare, a Iest Urm area — nu s-a rezol­ cului materuile şi răştici, spre Coşteşti. terară mmâaească inter­ Fui
intr-adevăr o „casină" municipală, în s ă p a r ţ e a d e res­ vat pimic. spirituale aid. Credem că deschiderea belică. prezent neret
taurant era cunoscută sub numele de JLn Doda"; * p ar­ Creaţia populară a sa­ Muzeul leţean, secţii­ necesară există acum, du­ cuprinde*, zmnanid # ln t î- cofcib
tea de restaurant, după naţionalizare, a purtat numele le şale etnografică _de la
merită
tului hunedorean
na cu chipM ir, lucmrt In
de restaurantul „Mureşul", iar din anS 1970, I s-a atri­ însă cu prisosinţă un m u­ Orăştie, de la Brad. Tebea- pă .©evoimie, din |*«*tea proză, eu evidenM atmo­ f e u .
care
factorilor
tuturor
buit numele de „Badhus"î • partea de la etaj, I n ,anii zeu al ei, pentru că Baia de Griş, Castelul Cor- o m ină de aiutor. sferă peetică, cum jjg fii Iulie,
de tristă amintire ai luptei pentru putere (1945-—1948), extrem de diversă, de ., vineştjlor de la Hunedoa­ >ci momentul ca un Poveste de demute', de C
a fost sediul unui cerc eultural-artistic, cunoscut sub >gată, de p frumuseţe de-a ra, Muzeul Mineritului astfel de muzeu să ia «Trandafirii", din
numele de „Tineretul Progresist", la * d in . 1956 a fost E S
dreptul cutremurătoare. fiinţă şi în jud eţ»! nas. fundul lacului" şi pomii
sediul noului înfiinţat „Teatru de Estradă Deva’', unul Există vetre folclorice Jn teu, spre satisfacţia noas­ ftn maniceB simbolistă re­
din puţinele teatre de acest gen din ţara noastră. care arhitectura populară, pentru .bpgăţia jşmşfâei te i 8 tuturor, « u m m âe unite în volumul „Crini O î
Fac cuvenitele adăugiri, avînd în vedere că «dreptul obiectele din gospodăria populare hunedorene. turişti care anual ţrec pe aiki" p * *
Ia replică" permite şi unui „tînâr" devean, păstrător a l Un loc bus de acest traseu naţional şi w » ■ • dăse
istoriei locului de peste trei generaţii să aibă dreptul ţărănească, inclusiv unel­ sare a viitoruiul muma internaţional extrem de
U minimum de cuvint. - ' . tele. ceramica, sculptura
-------- - - - TIBERIU BORDAN, Deva în lemn, os, ţesăturile, e- al satului £§»**»gR p:4r important m M H M > M i
putea îi pe