Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_167

t»A G 3
— DUMINICA, 29 HJUE 1990

| Previ/.ittBHe negative I I
» dac ia lucrări negative. * I
I Previziunile pozitive | le prin teza şi sxl anwal I
. (faic la rezultate nega- * I
I tive. 4 Baladele cu haiduci sînt foarte vitc'.c. in ele ha- |
* MU KPIIY î I* ier» sînt lăsaţi spectaculos fără bani in buzunare, m
Scriitorul e auzit legenda fie de la bătrini, fie în f
V timpul cit o trăit... ■
■Şcoala ardeleană este un important centru de cui- p
1 £ M E M I E R I* ture in Transilvania, care luptă pentru o viaţă •
mai bună |
Sistemul de digestie este compus din laringe, fa- •
BR A N C U Ş 1 ringe, esofag şi alţii. |
Cărbunele încălzit pînă la roşu devine indecent. |
Finul lăsat în aer liber prinde o pojghiţă de mici |
• Faimosul este eefti ta- de văr ultim. flori, albe. Acesta este buchetul vinului. _ |
ten absolută. • CCege sau ersrşeter — Dunărea se varsă în Marea Neagră cu ajutorul 9
• Cînd pu mai sîntem este tot una, în faţa unei delte. ^ ft
copii, smtem deja Eternităţii. Sportacus a fost un om cu multă tragere de inimă m
marţi. • N u vom ti» niciodată. pentru cei de jos. Cînd n-a mai aplecat urechea ■
• A „vedea* în ddpărta- îndeajuns d e reeunes- la aceştia, duşmanii otita aştepta şi gata CU el. |
li­ re este ceva, însă a a- cători iată de pămîn- Menii se hrănesc eu nichel. j|
n­ jitnge acolo este eu tui care ne-a dat totul, Vastle Alecsandri a fost numit şi Barbu d e Ut p
şi toţtul altc.eva. » O sculptură desăvîr- Mirceşti. .•
• Nimic nu se înalţă la şită trebuie să aibă Bălceseu a murit în cca mai mafiotă regiune iţea-1
umbra măreţilor ar- darul de a-1 vindeca liană: Palermo. 1
bori. pe acela care a p ri- hm Barbu cuplează matematica şi poezia, ieşind I
• A rta nu este ,o întîm- veşte. unele producfU atractive prin implicarea gasterc- R
plare. • Ortoajia - fără sfîrşit podelor şi unor ciuperci superioare. I
• Există în ţoale lucru- este negarea I^abyrin- Domnul Gae bătea disperat în uşa cabinei unde §
rile o măsură, un a- tutui. nu intră decît o singură persoană. Şi ăla cu greu. I
Desen de CONSTANTIN G A V «U
Poeziile noastre populare eu fost scrise de j&mni, f
oameni simpli care nu ştiu carte. R
Literatura este atunci cţtid unii scriu, alţii citesc §.
F L A $ H R I D E N D O şi alţii critică, 1
*6
• „Măiastră" lui Brâncuşi — zborul milenar al ro­ Constantin Brincoveanu în operele sale foloseşte |
mânilor spre libertate. La mare : pare portretul meu ? stihii brincouenesc. ■
a • Aspiraţiile Jiecăruia sînt pe măsura înălţimii sale E l : — V-ezi dragă — A ş a .frumoasă' n-ai Prin canalul medular al oaselor trece măduva spi- f
■
nării şi alte organe, Mnemţeles la om...
spirituale. » cum mă îmbrăţişează fost niciodată.
• N u ajunge să regreţi răul tăcut pentru a primi valurile m ării? 4 yaseîe de cupru se cositoresc cu platină.
iertarea. Ea : — Da, ştiam cu Prişi vasele comunicările apa circulă ca zgomo~ R
• Fiecare om vede lumea doar în măsura în care că apa de mare are Intre prietene : tele dîntr-un apartament în altul la bloc. 1
ea există întăuntrel său. gust prost. — Nu te măriţi tu ? Triunghiul Barnmdelor s-a formai în urma dispa- I
• O divinitate există atît timp cit credem în ea. ■ c * — Nu ştiu pe cine să riţiilor inexplicabile ale unor nave şi avioane, 1
• „Ce largă e lumea" — şi-a spus omul ..cînd s-a ri­ ia u : pe Gigi care e r Ilfizboi rece înseamnă că nu se fac schimburi de 1
dicat prima oară pe verticală... Apoi, girului că ar Soţia arătînd un por­ prost dar are valută sau focuri, iar oamenii se bat cu manevrele. ■
vrea să zboare. tret proaspăt; pe Ion care are diplo­ i
«NA DEIEANU — Jane, cum ţj se mă dar e sărac lipit... DUMITRU VASl-ŞOIMOŞANU 1
ra
• — Form idabil! Cum u m m t — In orice caz, araţi
aţi reuşit să împăcaţi lu­ m ult mai linăvă — răspun­
pul cu oaia ? de ,cealaltă,
— N im ic mai simplu, Pastorul se apropie de ’
tnlocuîm oaia de trei ori m Femeia suportă mai beţivul satului :
pe zi. • — Ghici ce am în uşor durerea decît bărba­ — Mă? bucur . Bobby,
pumn ? tul. că vrei să începi o via­
• Dintr-o circulară — Un pian. ■ ţă nouă. Am fost tare
„...iar pompierii vor locui — Stnteţi medic ? bucuros să te văd ieri
cit viai aproape de incen­ — Te-ai uitat, escrocule ! — Nu. Vinzălor de în­ la slujbă.
dii*. călţăminte. — Aha, deci acolo am
m — Cum se face că nu
fost ! '
• — Bineînţeles, conchi­ te mai văd cu domnişoara • — Draga mea, aş vrea
se directorul, accept cu aceea frumoasă, blondă, cu să-mi povesteşti despre ad­
plăcere orice critică; e su­ care ieşeai mereu ? m iratorii pe care i-ai avut
ficient ca acela care nu — Păi s-a măritat, înaintea mea..
e de acord cu mine să ri­ — O, altă dală, iubitu­ învăţătorul se adre­
— Cu cine ? sează unui elev :
dice mina şi să spună : le, în seara asta i-am pro­ — Ce se înţelege
„Demisionez": — Cu mine. mis mamei să fiu devreme printr-un „ipocrit" ? -
acasă ! ■ -
• La coafor s-au cunos­ — Un băiat care vine
• ’ — Aş vrea să cum­
păr o cursă de şoareci; cut două femei şi s-au la şcoală cu faţa zîmbi-
Culese şi prelucrate toare.
dar repede: trebuie să împrietenit. Una întreabă:
prind tramvaiul. — Cîţi ani crezi că am ? de ILIE LEAHU
■»-
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
e
A fost maniac ? A fost *** li administra frecvent sţro-
-isteric ? Elementele de Un maniac al asistenţei medicale. Sinucidere fantină pentru a-i tonifica,
patologie vizînd psihiatria vezi Doamne, inima...
e" au fost prezente în com­
i portamentul său zilnic: Iubitor nebănuit ide me­
a- în locul unui imperiu de 1000 de ani dicamente, Hitler lua co-
monologuri prelungite, fa­ rent laxative pentru a pre­
natism, interdicţia de a fi veni îngrăşarea, lua sont-
contrazis, ideea ODsedantă dorinţa unui amant nou" că autorul dementei doc­ camente cu efect tonic, ţionale, impulsive, a deci­ nifere, stimulante ale sis­
că va fi asasinat prin stre­ (De Gaulle). Orfan de am­ trine a neglijat consecin­ sedativ, hormoni etc. In ziilor neaşteptate, a tendin­ temului nervos, antidepre-
in bii părinţi la 15 ani, dor­ ţele pornirilor sale Fasis- urma lecturilor de popu­ ţei de a se ocupa de de­
curarea ui aşternut de o- talii, a stereotipiei, lento- sive, vitamine, Doc torid
trăvuri sub formă de praf ! nic — în van ■— să devină te, antisemite: exilul sa­ larizare ştiinţifică a tre­ Morell îi administra lui
Dar ce se mai poate spune un mare artist, Hitler a vanţilor evrei, atitudinea cut la un regim strict lac- rii psihice ; mareşalul von Hitler produsul „Vită-
în plus despre un geniu avut parte de o tinereţe ostilă faţă de cel de al to-vegetarian în speranţa Rundstedt remarca: „sin­ m ultin-CA“, un mod de a
al răului care a influenţat m i z e r ă zbuciumată ; Ill-lea Reich a S.U.A. şi a perpetuării unei sănătăţi gurele trupe pe care eram masca amfetaminele, sub­
surprinzător, „mizeria în altor ţări. depline şi a dobîndirii lon- autorizat să le deplasez
nefavorabil istoria planetei stanţe excitante de tip
pentru un timp îndelun­ care a trăit nu l-a condus In fond, Hitler a fost în gevitaţn. L -a acceptat cu fără aprobarea Fuhrerului pervitină, benzedrlnă. N u
gat ? Autori americ mi j-au spre comunism" (Winston erau sentinelele din faţa e lipsit de interes să ară­
sintetizat (retroactiv) diag­ Churchill). Eşecul personal uşii m e l e ! n unele fil­ tăm că atunci cînd, conse­
nosticele : suferinţă cere­ la scară mică, eşecul G er­ b o a l a m m m u mări făcute de Eva Braun cutiv perforării timpane­
brală determinată de abuz maniei în război, acesta se remarcă mersul lent, .cu lor în urma atentatului din
din urmă inexplicabil, ce­ • PU TEREA ŞI BO ALA nesiguranţa gambei drep­
de amfetamine (intoxicaţie 20 iulie 1944, s-a folosit
medicamentoasă), infarct reau o explicaţie plauzibi­ • PU TEREA B O LII te, ajutat de un baston, cocaina pentru anestezie
miocardic {?), boala Par- lă totuşi, poate existenţa mersul sacadat Şi nesigur locală, Hitler a fost deo­
kinson, litiază biliară, po­ unei... trădări la origine. ceea ce-1 determina pe sebit de încântat! Se apre­
i- lipi benigni ai corzilor vo­ Căutările au fost sistema­ permanenţă chinuit de tea­ uşurinţă pe lingă el pe un colaborator să-i întin­ ciază că de fapt semnele
;n cale, perforaţie bilaterală tizate în cartea de căpătîi, ma de boii şi moarte. M a­ medicul Theo MoreU, slab dă un scaun în Intîmpina- neurologice pe care le pre­
a- post-traumatieă de timpa­ Mein ţtaţnpf, care începe ma sa murind de cancer pregătit profesional, cu re. Cînd tremuratul mîinii zenta erau consecutive fo­
de la premisa că omul este de sin, o îndelungată su­ preocupări de medicină drepte s-a accentuat, în lo­
»t ne- Minuţioasa autopsie e- losirii medicamentelor şi
>8 fectuată de sovieticul Be- un animal războinic, so­ ferinţă gastrică l-a făcut alternativă, destul de isteţ cul semnăturii a folosit o nu, în totalitate cel puţin,
;a zimenski a relevat o crip- cietatea omenească este în iniţial să se teamă de un să ceară consultul unui parafă de cauciuc. bolii Parkinson.
fond o unitate combatan­ cancer de stomac, retro­ specialist cînd nu se des­ Doctorul Morell i-a efec­
a, torhidie (absenţa unui tes­ Obsedat permanent de
a ticul din scrot). tă, orioe vietate care nu se activ se crede că erau curca singur. I-a adminis­ tuat pacientului său o e- nevoia asistenţei medica­
i- înainte de orice, Adolf bate tot timpul pentru e- semnele unei pancreatite, trat astfel pacientului său lectrocardiogramă săptă- le, a consumului exagerat
r- xistenţă e condamnată să n-a acceptat nici măcar un timp un vaccin pe ba­ mînal, colecţia ajungînd la
Hitler a fost produsul u- se stingă; valoarea răz­ dispoziţia părţii america­ de medicamente, Hitler n-a
)f un examen radiologie al ză de bacili coli după ca­
ie nei Europe temătoare de boinică ar depinde de pu­ stomacului de groaza unui re Hiţier se simţea bine ne, neconfirmînd „sclero­ putut supravieţui căderii,
r fascism şi comunism, ener­ ritatea rasială şi aşa mai Jauţosugeştia ? Poate...). za coronariană" diagnosti­ după numai 12 ani, unui
vată de democraţie, para­ rezultat nefavorabil. Lua cată cu ani în urmă ci imperiu pe care-1 dorea
lizată In perspectivă ; «H it­ departe, idei care au con­ tot timpul calmante şi a- N u l-a ocolit boala Par- nişte consecinţe ale creş­ pentru 1000 de ani...
ler s-a oferit Germaniei în dus la dezastrul ultimului vea permanent la dispozi­ kinson aflată Ia originea terii tensiunii arteriale;
momentul cînd ea încerca război mondial. Atît doar ţie o mulţime de medi­ manifestărilor sale ira- oricum, „ilustrul" medic Dr. CORNEL STOICA