Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_168
P. 1

L  I  B  S  B   T .A  7  .E,                      D  £            O  C  R  A  T  I  E,                    A  D  E  V  A



            CUVINTUL LI BER









                                                                                               Aatflfl, nr. 1<t   MARŢI,  31  IIAIE  1990    4  pagini  -  1  leu




                                                                                Domnul  inginer
           C U P  LIM PED E                                                                                                               la  Peştişu
                 Puterea e în nai                                          Bogdan Bujor  Mihai                                                  Mic,


             Vidifl  de patere  casat  de Revoluţia din Decembrie
           1989  a tqst acoperit  Alegerile de :1a 20  mal 1990, libe­  a  fost numit  prefect  ai judeţului
           re  şi democratice,  aşa  cum  a  putut   constat#  toată                                                                        vrednicia
           lumea de  bună .creţsniă,  de  la  odi  şi  din  afară,  ia
           pcdiâă  Unpr  erori  .şi  Inadvertenţe,  au  desemnat pre­                 Hunedoara
           şedintele ţării,  precum şi deputaţii şi senatorii —  deci                                                                      oamenilor
           Rariameatul,  ' Au  fost numite,  de  asemenea,  Guver-
           ju& şi,  mai  de  cujŢnd,  Curtea  Supremă  de  Justiţie,   în  temeiul  Legii  nr.  5  din  19  iufie  1990,  privind  administrarea  jude­
           pracurorui generai, prefecţii judeţelor. S-a legiferat se-   ţelor,  munidpîîlor,  ©naşelor  şi  comunelor» jjînă  la organizarea  de  alegeri
           pararea  puterilor In  stat  —  legislativă,  executivă, ju­  locale, prin  Hotârtre  a  Guvernului  României,  domnul  inginer Bogdan  Bu­  este  mare
           ridică.
              Avem,  aşadar,  un  cadru  democratic  adecvat  de  or­  jor Mihai a  fost  numit in  funcţia  de  prefect  al  judeţului  Hunedoara.  Ho-
           ganizare  şi  desfăşurare  a’ întregii   vieţi  econbmico-   îârîrea  este  semnată  de  primul  ministru  Petre Roman.  _     Deşi  se  numeşte  Peştişu
           s®eisfle.  dloate  csganismele Şi-au  intrat  în  atribuţii. Se                                                              Mic, comuna  ou acest nume
           depun eforturi  pentru  adoptarea  .de  legi  care  să  asi­                                                                 se  numără  printre  localită•
           gure  cadrul  propice  de  consolidare   a  democraţiei.                                                                     file  runde  mari  ale  jude­
           S-au  reuşit  unele  lucruri  bane,  însă  mai  sînt  multe,                                                                 ţului  nostru.   Acum,   în
           foarte  multe  de  făcut.  Sr.au  comis,  desigur,  şi  gre­                                                                 dricul  verii,  oamenii — din
           şeli,  chiar  la  nivelul  structurilor  puterii,  pentru  care                                                              cele  9  sate  ce  aparţin  co­
           acestea  trebuie  criticate,  Şi,  de  fapt,  nici  nu   sînt                                                                munei  — sînt angrenaţi in ­
           ferite  >de  critici,  nici  de  admonestări,  chiar  violente,                                                              tr-o   seamă   de  activităţi
           din  partea  unor  condeie  mai  vehemente,  a  anumitor                                                                     specifice  acestei  perioade
           personalităţi  politice,  intelectuali  sau  demnitari  străini.                                                             şi,  in  primul  rînd,  în  cele
           Este  sdlbta  ori cărei  puteri  noi,  a  oricărui  început.                                                                 ce  se cer implinite pe ogoa­
              Unii  invocă  necesitatea  stringentă  de  ajutoare  din                                                                  re.  Secerişul  orzului   s-a
           afară,  de  împrumuturi,, alţii,  mai  prudenţi,  consideră                                                                  încheiat la  unităţile  agrico­
           că  nu  este  bine  să  facem,  deocamdată,  împrumuturi                                                                     le  din  Peştişu  Mic  şi  Mîne-
           .prea  mari,  ci  să  ne  bazăm  mai  mult  pe  ceea  ce  avem,
           pe  forţa  noastră.  Sigur,  în  conlucrare  şi  bună  înţe­                                                                 rău,  obţinîndu-se  în  jur  de-
           legere  cu  ţările  vecine,  cu  prietenii,  cu  toţi  cei  de                                                               3 000  kg   la  hectar.   Din
           care  ne  leasă  tradiţii,   sentimente   de  întrajutorare                                                                  producţia  obţinută  s-au  re­
           reciprocă.  Şi  poate  că  aşa  este  bine,  deoarece  pute­                                                                 ţinut  cheltuielile   făcute,
           rea  si   în  fiecare  dintre  noi.  Trebuie  doar  să  ne-0                                                                 restul  impărţindu-se  mem­
           manifestăm  din  plin.                                                                                                       brilor  cooperatori.  Aidoma
                                                                                                                                        s-a  procedat  şi  la  Nandru,
              Dar  cum ?  în  nici  un  caz  exacerbînd  democraţia,
           înţelegînd-o  ca  apanaj  al  manifestărilor  de  dezordine                                                                  Valea  Nandrului  şi  Dum­
           şi  indisciplină,  de  anarhie  şi  acţiune  individuală  hao­                                                               brava,  unde  unităţile  agri­
           tică,  spre  satisfacerea  intereselor  proprii,  prin  muncă                                                                cole  s-au  desfiinţat,   pă-
           mai  puţină  şi  cîştiguri  mai  mari,  prin  nesupunere  în                                                                 mtntul  fiind  împărţit   la
           Serviciu  şi  eludarea  legilor,  prin  speculă  şi  degradare                                                               săteni.  A   început  seceri­
           morală.                                '                                                                                     şul  griului.  Şi  aici  treaba
                                     DUMITRU GHEONEA                         Sezon  de vîrl  şi la Geoagiu-Băi.
                                                                                                         Foto  NICOLAE  GHEORGHIU             TRAIAN  BONDOR
                                   {Continuare la pag, a 2-a)
                                                                                                                                         (Continuare In pag. a 2-a)
                                                                                                                  V  gîndul  la   timpul  istoria  altor  ţări  a  dove­
                                                                                                                                         Nu  încape-  îndoială  —,
                                                                                                                    rînd-nevrînd, ne duce
          I  Să  nu  uităm  Basarabia!  Să  nu  uităm  Bucovina!  j                                                  cînd  pretendenţii  Ia  dit-o  —  că  nu  prin  pro­
                                                                                                                preşedinţia  ţării  na  amă­ misiuni  şi  magii  se  poate
                                                                                                                geau  —  acesta  este  tei-  ieşi din  greutăţile  eeono-
         1                                                                                                      menul  corect  —■  ea,  pro­ mice   ale   momentului.
          I                                                                                                     misiuni  că  oi  deţin  cheia  Dacă  cineva  se  pretinde
                                                                                                                magică  a  banăsi irii,  că  că  întruchipează  chinte­
         I                                                                                                      dacă-i  vom  alege — ae-a  senţa  ştiinţei  şi  înţelep­
                                                                                                                fost  prezentat  spre  docil-  ciunii  ieşirii  din  impas,
                                                                                                                owntaie  ş i' un  film   la  dar  nu  este  dispus  să-şi
                                                                                                                TVR  eu  bogăţia  de  pro­ pună  în  valoare  compe­
                                                                                                                duse, xlin  unele  magazine  tenţa  şi  calităţile  numai
                                                                                                                occidentale  —,  va  coborî  cu  condiţia  dacă-i   iesş
                                                                                                                raiul  peste  noi.  S-a  în­ «jocul"  sau  i   se  satisfac
                                                                                                                tâmplat  ca,  In  duda   a- mofturile,  ce preţ  le  pu-
             I.  Fericiţi  cei  ce  cred!                                    rămas  sau.  pribegit  prin  lume  —  as­  Unde stat promisiunile
                                                                             cunde  o  dramă.  Tragedia  a  trăit-o
                                                                             fiecare  potrivit  cu  firea  şi  tu  felul
                                                                             de  a  fi.  Rădăcinile  ei  adinei  mu
                                                                             fost  însă  aceleaşi  pentru  to ţij spul­
              Ptivese  harta  ce  însoţeşte  apelul   gîndirc !  Noroc  doar  că  el  i-a  carac­                     şi soluţiile mape ?
           la  înfăptuirea  lanţului  uman.  din   terizat  pe alţii.        beraţi  de  la  rosturi   şi  împrăştiaţi
                                                                             ca  pleava-n  vint /  depărtaţi  de  nea­
           24  iunie  1990  şi, cu  greu,  îmi  reprim   Moldova-  de  peste  Prut  există !
                                                                             muri  şi  înstrăinaţi,  uneori,
           o   exclamaţie :   aproape  cât  Dacia   Şi  iată,  în  primăvara   popoarelor,   printre  seminţii  asiatice ş   chiar
                                                                                                         (te
           dinainte ide cucerire /  'levăd  apoi  te­  ne  cheamă,   ne  întinde  mina,   In   limba  din  bătrîni,   de  credinţă  şi   oester  promisiuni  deşarte,   tem  oferi,  cit  ar  cere  oa­
           ritoriile  rămase,  pentru  început,  in   „semn  blajin  de  regăsire”.  Şi  cum   datini.          celor  în  cauză  să  nu  le   re  să  ne  scoată  la  m-
           elf ara  ocupaţiei  romane;  în  gînd   să  nu  existe  acest   neam   latin                         iasă zarul  favorabil.  Drept   mină ?  Dacă  sînt. —  cel
                                                                               Mulţi şi-au  pus .capăt  zilelor.,  ne-
           imi  vin  „dacii  mari",  dacii  liberi.   şi   creştin   ca   noi  toţi,'  trăind   putînd  să  treacă  prăpastia  pe  care   „recompensă",  se  para  că   puţin  aşa  se  pretind   şi
           Dacii  liberi ?!                 unde  i-au  trăit  strămoşii  şi  vorbind   istoria   le-a  deschis«o  la  picioare.   acum  domnii  Raţiu   şi   au  vrut  să  ne  demonstre­
              Pe  aripa  imaginaţiei  străbat  dis­  limba  ce  i-au  vorbit-o  înaintaş%   Rănile sînt adinei şi se vindecă greu.  Cîmpeanu  —  căci  despre   ze,  fără  a  ne  convinge pe
           tanţe :  Cernăuţi,  Căpriana, -Chişinău   Este  adevărat  că,  asemenea  nbuă,   l-am  căuat  pe  cei  carermi  iv$-   ei  este  vorba  —  ne-au   deplin   capete foarte  lu­
           Deuştenî...  Văd  turnuri  dse  cetăţi  ri­  ardelenilor•  fin  veacuri   depărtate   iesc  in  preajmă;  îi  cunosc  pe  Unii   ascuns  „jucăriile", nu mai   minate,  ne  aşteptam,  nu
           dicate  de  Ştefan,  clopotniţe  de  bise­  sau  tn  decenii  apropiase),  şi  asupra   din  copilăria   mea,  pe  alţii   l-am   vor  să  colaboreze  cu  po­  lipsiţi  de  modestie,  ca  în
           rici, sate  aşezate...  Sînt vechi  pămîn-   lor  s-a  comis' un  sacrilegiu:  au  fost   aflat  acum.  Cerind  iertăciune  pen­  porul la  care,  vezi  Doam­  Parlament  să-şi  facă  pu­
           turi  româneşti  pe  care  nu   le-am   rupţi  de  trunchiul  de  limbă  şi  de   tru  cutezanţa  de  a  zgîndări   dure­  ne,  ţin ătît  de  mult,  doar   blice  opiniile,  să  ne  dea
                                            lege  al  neamului,  lată-i  insă  acum i                           în  declaraţii  sterile   de   un  semn  şi  nouă  din  mila
           străbătut  cu  pasul;  le-am   purtat   la  fel  de  tari  de  credinţă  cum  au   rea,  i-am  rugat  să-mi  spună  cum  a   intenţii,  evident,  din  mo­  măriilor  lor,  despre „m o ­
           însă  în  cuget  şi  în  inimă,  moşte­                           foşti  Nu  s-a  împotrivit  nici  unul  şi,   ment  ce  acum  nu  ne dez­  delele"  economiei  avansa­
           nire  ftindu-mi  lăsate  şi  mie,  aseme­  fost  dintotdeauna /  mai  doritori  ca   indiferent  de  fapte,  le-am  găsit   o   văluie  şi  nouă  „secretul"   te,  soluţiile  iluzorii   ale
           nea  tuturor  „urmaşilor  urmaşilor”,   aricind  să  se  thtoarcă  în  albia  Um-   asemănare  in  timp  ce  vorbeau i  pri­  bunăstării.  Care  suflet  de   bunăstării,  pe  care  ăm
                                            bii  lor  (şi  curind  vor  sărbători  a-
           de  către  Marele  Ştefan.                                        virea  dusă  departe',  fără  să  vadă
                                            nul  de  Za  izbîndă!);  hotăriţi  să  tră­                         adevărat patriot  oare,’ vă-   vrea-o  instalată  definitiv
              Gîndul,  odată  fugit  spre  zori  de   iască numai  în  datini  străbune   şi   nimic,  deoarece  vederea  era  spre   zînd  chinurile  imense  în   şi  rapid  în  ţară  şi  in  ca­
           istorie,  deapănă  existenţa  Moldovei   fireşti  (victorie i   tricolorul  româ­  înăuntru,  spre  întâmplările   de  de­  care  ne  mai  zbatem  pen­  sele  noastre.  Nu  putem
           de  pbsâe  Prut.  Ajung  la ziua  de  azi   nesc!).               mult t  aburul  de  amărăciune  că  o   tru  găsirea  drumului  cel   să  nu  ne  întrebăm :   de
           şi înţeleg  cu  'limpezime i  ce  desă-   De  ce  doresc  să  vorbesc  despre   aură;  zăbranicul  subţire,  de  lacrimi,  mai  scurt  şi  drept   spre   unde  oare  atîta  revărsare
           vtrşită  şi  smintită  iluzie  să  crezi  Că   fraţii  de  peste  Prut ?  Pohte  şi  din-   NATALIA  VASIU  bunăstare, ar sta împietrit   de  bogăţie  si  belşug  pe
           realUkttea  despre  care  refuzi  să  «or.   tr-o  credinţă  inţlmă >  aceea  că  via­               In  faţa   unor  asemenea   NICOIÂE  TÎRCOB
           heşti  nu  există.  Formidabil  viciu  de  ţa  fiecărui  român   de  dincolo   —  (Continuare în pag.  a 2-a)  fenomene  cu  care  ne  con­
                                                                                                                fruntăm ?              (Continuare  în  paq  a  2-a)
   1   2   3   4