Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_169
P. 2

CUVÎNTUL  LIBER
       P A G   2

                                                                                                            Apel  de ta calea ferată:
           (Bnwr»  din  pog.. 1)                                                   Alexandru  Paleologu   In
                    se  îniîmplă,  S-afem  putină  răbdare                         discursurile  lor  de  peste
        prea  repede                                                               hotare,  pentru  cili va   ar­
        foarte  adesea,  să  te   Im-                                              ginţi  primiţi la  limita  dem­
        p ie le i  şi  sâ  ©azi.  Aseme­                                           nităţii  umane,                     „linia  moartă!"
        nea  cazuri  se  întîlnesc  azi                                              Este  trist,  este  dureros.
        în  număr   foarte   mare.   drian Severin ? Păi în capul   cu  dispoziţiile  şefilor,  or­  Insă   în  pofida   tuturor
        Din  păcate...           lui  este  numai  filozofie,   ganizează mitinguri, demon­  greutăţilor   şi  loviturilor   —  Să  nu   se  înţeleagă   ne  imobilizate  la   descăr­
         Unii,  poate  din  cei  care   domnule,  dar  nimic  clar,   straţii,  greve  de  tot  felul,   sub  centură  —  date  uneori   greşit:  „linia  moartă"  (în   care,  la  beneficiari...
        au  fast-  cei  mai   supuşi   concret (!}.“.     invocă  drepturi peste  drep­  chiar  de  oameni  din  preaj­  limbajul  ceferiştilor,  bine­  —  Iar  la  era  de   faţă,
        regimului  de  dictatură,  cer   Altcineva,  de  fapt   un   turi,  cer  mai  ales  salarii   ma  noastră  —  România  va     cum staţi ?
        acum,  <îe  urgenţă,   marea   bun  cunoscut,  îmi  mărturi­  mari  (la  acelaşi  volum  de   merge  ferm  spre  Europa,   înţeles)  nu  se  desfiinţează.   —  Din  respect  pentru
        cu  sarea.  Ii  acuză  pe  pre­  sea  cu  o  nesăţioasă  mulţu­  muncă  sau  chiar  mai  pu­  pe  noul drum ce şi t-a ales.  Ea  este  o  cale  de  trebuinţă   conducerile  I.L.  Deva,  C.S.
        şedintele  Iliescu  de  intole­  mire  că  „l-am  schimbat  şi   ţină).      Este  însă  nevoie,   mare   zilnică  în  munca  noastră.  „Victoria"  Călan,  C.S.  Hu­
        ranţă  şi  ignorarea   dialo­  pe  al  doilea  director,  o  să   Ba,  alţii,  care  călătoresc   nevoie  de  înţelegere  şi  în­  nedoara  — ca să  mă  opresc
        gului,   primului  ministru   alegem  altul mai  bun". Nu­  acum  cu  nonşalanţă  peste   credere,  de  curaj  şi  tole­  —  Stimate  domnule  ingi­  doar  la  aceste  unităţi  care
        Petre  Roman  îi  reproşează   mai  că  unitatea  sa   nu-şi   mări  şi  oceane,   şl  care   ranţă,  de  fermitate  şi  op­  ner  AVEAM   DHAMBÂ-   ne  dau  în  continuare  mare
        veridicitatea  şi  temeinicia   face  lună  de  lună  planul.   fac  multă  paradă  de  inte­  timism.   Pentru  că   cine   Ri:AN,  am  reţinut  preciza­  bătaie  de  cap  —   vă  pot
        anumitor  afirmaţii  şi  prea   Şi  nu  din  cauza   directo­  lectualismul  şi  patriotismul   poate  garanta  că  alt  pre­  rea,  dar  din  funcţia  de  şef   spune  că  nu  înţelegem  to­
        desele  deplasări  peste  ho­  rilor.             lor,  se  erijează  în  deţină­  şedinte,  altă  echipă  guver­             tuşi  modul  în  care  este  or­
        tare,  iar   pe  unii  miniştri   Stimaţi   oameni   buni,   tori  absoluţi  ai  adevăru­  namentală  ne  duceau   în   al  Regulatorului  de  Circu­  ganizată  la  dumnealor  des­
        îi  acuză  că  sînt  prea  ti­  s-avem  răbdare  şi  încrede­  lui  din  ţară   şi  apărători   galop,  într-un  an,   direct   laţie  şi  Mişcare  de  pe raza   cărcarea  vagoanelor.  Con­
        neri  şi   nu  au  experienţa   re !  în  noi  şi  în  ai  noştri.   neînduplecaţi ai binelui  na­  în  miezul  Europei  .şi   ne   judeţului  nostru,  şi  nu  nu­  cret :  din  223  vagoane  cu
        organizatorică   necesară   Pentru  că  numai  împreu­  ţiunii,   împroşeîndu-i   cu   aşezau  la  masă  cu  fran­  mai  atft, vă  solicităm -să ne   păcură  aflată  Ia   descăr­
        Cum  adică ?  Dacă-s  tineri   nă  vom  izbîndi.  Iată,  n-au   noroi  pe  deţinătorii  puterii   cezii  şi  suedezii,  înainte  de   spuneţi  de  ce  zeci,  sute  de   care,  I.L.  Deva   descarcă
        e  rău,  dacă-s  în  vîrstă  nu-i   trecut  decît  şapte  luni  de   şi  cerînd  (cu  ce  drept ? !)   a  trece  prin  filiera  muncii   întv-un schimh 26 ; la Com­
        bine..,  Zilele  trecute,  cine­  cînd  poporul   a  înlăturat   sancţiuni  economice   pen­  nemţeşti  sau  a  inteligenţei   vagoane  încărcate  cu  măr­  binatul  Siderurgic  „Victo­
        va   cu  o  funcţie  impor­  dictatura  şi  'îşi  croieşte  o   tru  România  din   partea   tehnice  japoneze ? !  furi  stau  pe...  linia  moar­  ria" Călan aşteaptă la ram­
        tantă  în  nomenclatura  ju­  nouă  soartă  şi  unii  deja   ţărilor occidentale.  Dar cine   S-avem  puţintică  răhda-   tă?  pă  264  de  vagoane  cu  mi­
        deţului  pînă  în  decembrie   cer demiterea preşedintelui,   mai  pune  azi  cel  mai  mic   re,  domnilor f   Nu  multă,
        1989  îmi  spunea :   „L-ai   acuză  incompetenţa   Gu­  preţ  pe  ceea  ce  spun  Doi­  pentru  că  prea  multă,  ştim   —  Faţă  de  cum  discutam   nereu  din  import  TJ.R.S.S.
        văzut  la  televizor  pe  tine­  vernului,  blamează  diferiţi   na  Coraea şi  Petre  Mihai   bine  la  ce  a  dus.;,  (inclu­  acum  cîteva  luni,  situaţia   şi  174  vagoane  cu  cărbune
                                                                                                                                      din  import.  Aşteptarea  în­
        relul  ăla  de  ministru  A-  demnitari, nu sînt de acord  Băcanu, Octavian  Paler sau  siv  în  iunie  a.c.).  este  mult  mal  bună;   A-   seamnă  peste  două   săp-
                                                                                                            veam  atunci  mii  de  vagoa-
                                                                                                                                      tămîni,  bani  plătiţi  la  lo­
                                                                                                                                      caţii-.-  Vreme  lh  care  se
                                                                                                                                      pltag  că  nu  lî  se  asigură
                                               (6                                                                                     materii  prime...  Ea  Combi­
               Avocat  din  oficia                                                                                                   natul  Siderurgie  Hunedoa­
             99
                                                                                                                                     ra  aşteaptă  rîndul  la  des­
           io  săfite  de  judecată                                                                                                  cărcat  160  de  vagoane  eu
                                                                                                                                             şi  81  eu  mărfuri
                                                                                                                                     păcură
                                                                                                                                     diverse.   Vagoane  imobili­
           .•  „Partea  vătămată  a-  blicele  Sodoma  şi  Cama-                                                                     zate,  în  timp  ce  beneficia­
          vea  un  par  în  mină   cu  ra  in  care  plouă• ctt  foc,                                                                rii  —  tot  ei 1.  —  strigă  că
          care  lovea*  —   declară  cf  o  păruială  contempo-
          martora.   Ia  uite,  hoţul  rană  în  care  fostul  pra­                                                                  n-au  vagoane  la  expedie­
          de păgubaş! „Cauza* care  şedinţe  al  fostei  C.A.P.  a                                                                   rea  produselor.
          se  judecă   are...   cauze  crezut  că,  la  înghesuială,                                                                 ,  —   „.Nai  mai   avem  e-
         mult  mai  profunde,   tn-  poate  da  şi  el  cîteva  la                                                                   xemple,  fn  ultimele xile,  Ia
          tr-un sat de pe Ungă  Brad,  coaste  unuia  pe  care-l  a-
         în  primăvară,  Cînd  oame-  vea  la  ficaţi.  A  dat  cam                                                                  C.S.  Hunedoara  m    defec­
         nii  au  hotărît  să  desfMn-  tare.                                                                                        tat,  la  descărcat,  %  vagoa­
         ţeze  cooperativa  agricolă   •   Reclamanta  e  6  fa­                                                                     ne,  la  C.S.  „Victoria*  Că­
         de  producţie  (nu  am  în-  meie  puţină  la  trup,  pe
         ţeles  niciodată  ce  zel  (Ua-  al  cărei  chip  se   citeşte                                                              lan,  patru.  Să  fim    bine
         bolic  a  condus  la  înfiin-  suferinţa.  Pîrîtul  nu   e                                                                  înţeleşi:  C.F.R.-ul   trage
         ţarea  cooperativei  în  acel  altul  decît  bărbatul   cu                                                                  vagoane  Ia  punctele  dum­
         sat  de  sub  munţi)  s-a  tre-  care  a  împărţit  timp  de                                                                neavoastră  de  descărcare,
         cut  la  reîmpărţirea   pă-  peste  30  de  ani  şi  greul
         mintuluL  Dar  tn   acest  fi  uşorul,  cu  care  a  avui                                                                   stimaţi  beneficiari,  Qescăr-
         moment  s-a  ajuns  repede  copil,  acum  oameni   cu.                                                                      caţi-le!   Nu le  ţineţi  pe
         la  păruială.          copii,  la  rîndul  lor.  L-a                                                                        „linia  moartă*!   Rtedaţi-fe
           în  dreapta  se  află  pi-  chemat  în  judecată  pen-                                                                    căii ferate tn  cele mai bune
         rîţii  —  cinci  la  număr  —  tru  pensie  de  întreţinere,                                                                condiţii!
         bărbaţi   în  putere.   în  dînsa neavtnd  nici pensie,   Centrala  de  temtoficare  din  cartierul   „Liliacului"  Deva  avea  patru  asemenea
         stingă  —  „partea   vată-  nici  salariu.  „Să  fie  in­  coşuri.  Două  au Jos»  date  jos, două  maiaşteaptă. Ce?  Probabil  iama!
         iţială".  Fiecare  cu marto-  trebată  dacă  munceşte  cu                                             Foto  PAVEL  LAZA             GH.  t.  NEGREA
         rii  săi.  Şi,  după  cum  ne  ziua  la  vecini  şi  cit  dş-
         dăm  seama,  unii  dintre  tigă  pe  zi“  —  cere  ,.pî-
         martori-,  care cm jicrat  „să  ritul“  prin  avocatul  său.   (Urmare  din  pag.  1)                                       reprezentanţi.  Prin   con­
         spună  adevărul  şi  să  nu  Declaraţie   de   m artor:              In  O  dreaptă  hotărire                               ţinutul  său,   Ifotărirea  de
         ascundă  nimic  din  ceea  ,.Reclamanta  a  ticnit   la   austro-ungar  şi  ţarist.                                         unire   prevedea  o   largă
         ce  ştiu“  ajută  la  aflarea  mine  la  lucru  pentru  pra-   acest  context,  românii  din                                deschidere  faţă  de  întrea­
         adcvărului  cam  cit  ii  aju-  şilă.  Am  văzut  Că  e  bol­  toate   provinciile   istori­  liul  Naţional  Central  Ro­  dunăre   reprezentativă  le­  ga  populaţie  a  Transilva­
         tă  umbra  acului  pe  croi-  navă  dar  mi-a  spus   Că   ce,   afirmînd   principiul  mân,  cu  sediul  la  Arad,   gală,  hotărîrile  ei   fiind   niei,  indiferent  de   cate­
         lor.                  n-are  ce  face,  îi  trebuie  dreptului   la   autodeter­  convoacă  la  Alba   Iuiia,   juridic  valabile  fn   faţa   goria  socială,   naţionalita­
           •  Altă  „cauză",  legată  şt  ei  bani  de  pîine.   A   minare  statală,  se  pronun­  pe  data  de  1  decembrie   oricărui  for  internaţional,   te,  religie,   metrţionîndU-
        tot  de  împărţirea  pămîntu-  lucrat  si  ea  ce-a  putut  Şi   ţă  fără  echivoc   pentru   1918,  Adunarea   Naţiona­  ca  şi  în  faţa  opiniei  pu­  se  ca  punet  aparte  egala
         lui.  în  timpul  activităţii  cit  a  putut.  De  plătit  am   desăvirşirea   unităţii  sta­  lă  a  naţiunii  române,   a   blice  internaţionale.  îndreptăţire   naţională  ţi'
         comisiei  delegate  de  să-  pîătit-o  ca  şi  pe  ceilalţi*,   tului  naţional.   Astfel,  ta  reprezentanţilor   tuturor   Ne  facem  a  datorie  de   confesională  a   naţionali­
         ieni  să  facă  acest  lucru  Ptrîtul,  cate  nu  vrea  nici   27  martie  1918,  la  Chişi-  categoriilor  sociale  şi  pro­  conştiinţă  să   consemnăm   tăţilor  conlocuitoare.   He-
         după  lege  şi  ctt  dreptate,  tn  ruptul  capului  Să-l  a-   nău,  Sfatul  Ţării  hotărăş­  fesionale  de  pe  cuprinsul   prezenţa  la   Alba   Iuiia   tărîrea  a  fost  receptată  şi
         s-a  iscat  o  Ceartă,  „Şi  —  sigure  de   bunăvoie  în   te  unirea  Basarabiei   cu   Transilvaniei,   pentru   a   a  delegaţiilor  din   toate   aprobată  favorabil  de  re­
         zice  martorul  —  s-a  for-  treţinerea  la  care  ar  tre•   România,  iar  la  lâ  noiem­  hotărî  viitorul  provinciei.   localităţile  judeţului   Hu­  prezentanţii'  acestora.  Ast­
         mat  o  grămadă!*.  Intr-o  bui  să  se  simtă   obligai   brie  1918,   la   Cernăuţi,   Au  răspuns  la   chemare   nedoara,  precum  şl  a  pes­  fel,  la  8  ianuarie   1919,
         .,grămadă*  la  rugbi,   se  moral  susţine  sus  şi  tare   Consiliul   Naţional   Ro­  peste  100 000  de  .  datnehj   te  10 000  mineri  din  Va­  adunarea  saşilor,   convo­
         ştie.  intră  majoritatea  ju-  că  nu  trebuie  să  fie  obli-   mân  din  Bucovina   hotă­  veniţi  din  toate  localită­  lea  Jiului.  Intre   delega­  cată  Ia  Mediaş,  de ■  Con­
         c&torilor  din  teren.  Cum  gat  la  pensie,   deoarece   răşte  alipirea  acestei  pro­  ţile  Transilvaniei  şi  Bana­  ţii  Cercului  Teritorial  De­  siliul  Central  Săsesc,   se
         putea  ramine  în   afara  reclamanta  poate  munci,   vincii _ cu  Ţară.  tului,  din  care  1 228  împu­  va  a  fost  prezent  dr.  Pe­  pronunţă  pentru   Unirea
         grămezii  aceleia   tocmai  iar  cl  nu  are  de   unde   fu  Transilvania,   pregă­  terniciţi  cu   „credinţiona-   tru  Grozâ,  ea   reprezen­  Transilvaniei  cu   Româ­
         comisia  pentru împărţirea  să-i  dea.  Are  o pensie  de   tirile  pentru  Unificare  âu   le"  (mandate)  de   votare   tant  al  tinerilor   intelec­  nia,   felicitând  pe  români
         pă mint uită ?  Şi  mai  zice  peste  3 000  lei  şi  mai face   îmbrăcat-  o  structură  or­  necondiţionată  a  unirii  cu   tuali  din  judeţ,   cunoscut   pentru   îndeplinirea  idea­
         alt  martor:  „Cînd   tom  şi  cărăuşie  cu  calul  şi  că-   ganizatorică  aparte.   încă   România.  Prin  modul   în   militant  pentru  unire.  în   lurilor   lor   naţionale,  o
         văzut  îneăieraţi,  eu   am  fufa.  Săracul!    din  luna  octombrie   1918,  , care  ă  fost  pregătită   de   această  calitate  a  partici­  decizie  asemănătoare  luînd
         luat-o  către  casă  şi  nu                     în  toate  localităţile   iau   către   Consiliul  Naţional   pat  activ  la  dezbateri,  sus-   şi  şvabii  din  Banat,   în­
         m-am  mai  uitat  înapoi".   Rubrică  roaliiată  de  fiinţă  gătti   militare   şi   Român  Central,   această   ţinînd  decizia  de  a  se  vota   truniţi  în  Congres,  la  10
         înapoi  nu  se  aflau   bi-   IONCIOCLEI        consilii  naţionale  alese  în   impresionantă   manifesta­  unirea   necondiţionată  cu   august  1918.
                                                         mod  democratic.   Consi-  re  a  avut  caracter  de  a-  Ţara  şi  luînd   atitudine   Prin  încărcătura  sa  is­
                                                                                                            împotriva   propunerii  de   torică  şi  profund   patrio­
                                                                                                            a  se  crea  un  guvern  se­  tică,  momentul  1  Decem­
                                                                                                            parat  pentru  Ardeal,   sub   brie  1918  reprezintă  punc­
           H.  „Carta  Basarabiei  întregi"                               Hainargi  (1775),  cedează  Bucovina I    forma  Consiliului  Dirigent.  tul  final  a!  unui  proces
                                                                          ttrziu,  prin  Pacea  de  la  Kuciuk  — ■
                                                                                                             După
                                                                                                                    încheierea
                                                                                                                               dez­
                                                                                                                                                  ziua  regăsi­
                                                                                                                                     multisecular,
                                                                          (Ţara  de  Sus}/  ea  va  rămîne  sinul- ■
                                                                                                                               Sfat,
                                                                                                                      Marele
                                                                                                            prezidat
                                                                          să din  întregul  ţării  timp  de  143 I    baterilor,   de   militantul   rii  tuturor   românilor  tn
                                                                                                                                     vechile  frontiere  alo  Da­
           {Urmare  din  pag.  1)        veac ne aduce  alianţa  lui  Cantemir   de  ani,  pina-n  1918.  Austriecii  tn- ■   pentru  drepturile   româ­  ciei  străbune,   momentul
                                         cu  rusii.  TttrcB  pierd  încrederea fn   fiinţează  Marele  Ducat  0}  BU£oVine% I    nilor,  Gheorghe  Pop   de   în  caie  ROMÂNIA  MARE
        moldovene  numai  la  pricini  cu  băş­  domnii  păminteni  j i  trim it  fana•  (pe  care  o  numesc  Afboroasă,   în J   Săseşti,  a  adoptat   Rezo­  intui  cu  drepturi  depline
        tinaşii.                         rioţi.  trAcoastă  alianţă  ne-a făcut  să   cinstea  frumoaselor  păduri).   I  luţia  Adunării   Naţionale,   In  rîndul  statelor   suve­
           Amintim  acest  episod  deoarece,   pierdem  domnia,  Armata  fi  dezvol­  Cu această  cedare,  blestemul  ce S   care  consacra  unirea  Tran­  rane  ale  lumii,  iată  de  ne
        în  secolul  al  XlX-lea,  ruşiî  au  ar­  tarea  noastră'  economică*  (Emines*   a  urmărit  neamul  românesc,,  ridt-1    silvaniei  cu  România.  A-   salutăm  şi  aprobăm   cu
        gumentat  pretenţia  lor  de  SSkăpttdre   cu  —  „Argumentai  de  căpetenie*).  cînd  ziduri  între  fraţi,  îi  ajungem   poi,  pe  platoul  cetăţii,  în   deplină  satisfacţia   actul
        a  Basarabiei,  prin  aceea  că  et  ar  fi   La  PaSsătmitz,  Turcia  do&tmă   pe  bucovineni  şi,  după  cîteva  dace- Ş   faţă  mulţimii,  Vasile  Goî-   addptat  de  Pariaftient, prin
        cucerit-o  cu  sabia  de  la  tttrci  *f   Austriei  că  nu-i  poate  o«da  Mol­  nii, şi pe  basarabeni,  dlş  a  Citit  Rezoluţia,  dâre   care  ziua  de  1  Decembrie
        tătari:                          dova  deoarece  „este  ţară  închinată                         I   8  fost,   de  asemenea,  a-   se  reinstituie  ca   „ZIUA
          înaintăm  în  vreme:  al  XVIII-lea  şi' nu  SUpittă  cu  sabia*.  Totuşi,  mal   (va  urma)      probâtă  cu  Hiare   entu­  NAŢIONALA",   adevărata
                                                                                                            ziasm  şl  urale> jieafi rşite   zi.  naţională  «   poporului
                                                                                                            de  cei  peste  100 000   de  român.   ____
   1   2   3   4