Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_169
P. 2
CUVÎNTUL LIBER
P A G 2
Apel de ta calea ferată:
(Bnwr» din pog.. 1) Alexandru Paleologu In
se îniîmplă, S-afem putină răbdare discursurile lor de peste
prea repede hotare, pentru cili va ar
foarte adesea, să te Im- ginţi primiţi la limita dem
p ie le i şi sâ ©azi. Aseme nităţii umane, „linia moartă!"
nea cazuri se întîlnesc azi Este trist, este dureros.
în număr foarte mare. drian Severin ? Păi în capul cu dispoziţiile şefilor, or Insă în pofida tuturor
Din păcate... lui este numai filozofie, ganizează mitinguri, demon greutăţilor şi loviturilor — Să nu se înţeleagă ne imobilizate la descăr
Unii, poate din cei care domnule, dar nimic clar, straţii, greve de tot felul, sub centură — date uneori greşit: „linia moartă" (în care, la beneficiari...
au fast- cei mai supuşi concret (!}.“. invocă drepturi peste drep chiar de oameni din preaj limbajul ceferiştilor, bine — Iar la era de faţă,
regimului de dictatură, cer Altcineva, de fapt un turi, cer mai ales salarii ma noastră — România va cum staţi ?
acum, <îe urgenţă, marea bun cunoscut, îmi mărturi mari (la acelaşi volum de merge ferm spre Europa, înţeles) nu se desfiinţează. — Din respect pentru
cu sarea. Ii acuză pe pre sea cu o nesăţioasă mulţu muncă sau chiar mai pu pe noul drum ce şi t-a ales. Ea este o cale de trebuinţă conducerile I.L. Deva, C.S.
şedintele Iliescu de intole mire că „l-am schimbat şi ţină). Este însă nevoie, mare zilnică în munca noastră. „Victoria" Călan, C.S. Hu
ranţă şi ignorarea dialo pe al doilea director, o să Ba, alţii, care călătoresc nevoie de înţelegere şi în nedoara — ca să mă opresc
gului, primului ministru alegem altul mai bun". Nu acum cu nonşalanţă peste credere, de curaj şi tole — Stimate domnule ingi doar la aceste unităţi care
Petre Roman îi reproşează mai că unitatea sa nu-şi mări şi oceane, şl care ranţă, de fermitate şi op ner AVEAM DHAMBÂ- ne dau în continuare mare
veridicitatea şi temeinicia face lună de lună planul. fac multă paradă de inte timism. Pentru că cine Ri:AN, am reţinut preciza bătaie de cap — vă pot
anumitor afirmaţii şi prea Şi nu din cauza directo lectualismul şi patriotismul poate garanta că alt pre rea, dar din funcţia de şef spune că nu înţelegem to
desele deplasări peste ho rilor. lor, se erijează în deţină şedinte, altă echipă guver tuşi modul în care este or
tare, iar pe unii miniştri Stimaţi oameni buni, tori absoluţi ai adevăru namentală ne duceau în al Regulatorului de Circu ganizată la dumnealor des
îi acuză că sînt prea ti s-avem răbdare şi încrede lui din ţară şi apărători galop, într-un an, direct laţie şi Mişcare de pe raza cărcarea vagoanelor. Con
neri şi nu au experienţa re ! în noi şi în ai noştri. neînduplecaţi ai binelui na în miezul Europei .şi ne judeţului nostru, şi nu nu cret : din 223 vagoane cu
organizatorică necesară Pentru că numai împreu ţiunii, împroşeîndu-i cu aşezau la masă cu fran mai atft, vă solicităm -să ne păcură aflată Ia descăr
Cum adică ? Dacă-s tineri nă vom izbîndi. Iată, n-au noroi pe deţinătorii puterii cezii şi suedezii, înainte de spuneţi de ce zeci, sute de care, I.L. Deva descarcă
e rău, dacă-s în vîrstă nu-i trecut decît şapte luni de şi cerînd (cu ce drept ? !) a trece prin filiera muncii întv-un schimh 26 ; la Com
bine.., Zilele trecute, cine cînd poporul a înlăturat sancţiuni economice pen nemţeşti sau a inteligenţei vagoane încărcate cu măr binatul Siderurgic „Victo
va cu o funcţie impor dictatura şi 'îşi croieşte o tru România din partea tehnice japoneze ? ! furi stau pe... linia moar ria" Călan aşteaptă la ram
tantă în nomenclatura ju nouă soartă şi unii deja ţărilor occidentale. Dar cine S-avem puţintică răhda- tă? pă 264 de vagoane cu mi
deţului pînă în decembrie cer demiterea preşedintelui, mai pune azi cel mai mic re, domnilor f Nu multă,
1989 îmi spunea : „L-ai acuză incompetenţa Gu preţ pe ceea ce spun Doi pentru că prea multă, ştim — Faţă de cum discutam nereu din import TJ.R.S.S.
văzut la televizor pe tine vernului, blamează diferiţi na Coraea şi Petre Mihai bine la ce a dus.;, (inclu acum cîteva luni, situaţia şi 174 vagoane cu cărbune
din import. Aşteptarea în
relul ăla de ministru A- demnitari, nu sînt de acord Băcanu, Octavian Paler sau siv în iunie a.c.). este mult mal bună; A- seamnă peste două săp-
veam atunci mii de vagoa-
tămîni, bani plătiţi la lo
caţii-.- Vreme lh care se
pltag că nu lî se asigură
(6 materii prime... Ea Combi
Avocat din oficia natul Siderurgie Hunedoa
99
ra aşteaptă rîndul la des
io săfite de judecată cărcat 160 de vagoane eu
şi 81 eu mărfuri
păcură
diverse. Vagoane imobili
.• „Partea vătămată a- blicele Sodoma şi Cama- zate, în timp ce beneficia
vea un par în mină cu ra in care plouă• ctt foc, rii — tot ei 1. — strigă că
care lovea* — declară cf o păruială contempo-
martora. Ia uite, hoţul rană în care fostul pra n-au vagoane la expedie
de păgubaş! „Cauza* care şedinţe al fostei C.A.P. a rea produselor.
se judecă are... cauze crezut că, la înghesuială, , — „.Nai mai avem e-
mult mai profunde, tn- poate da şi el cîteva la xemple, fn ultimele xile, Ia
tr-un sat de pe Ungă Brad, coaste unuia pe care-l a-
în primăvară, Cînd oame- vea la ficaţi. A dat cam C.S. Hunedoara m defec
nii au hotărît să desfMn- tare. tat, la descărcat, % vagoa
ţeze cooperativa agricolă • Reclamanta e 6 fa ne, la C.S. „Victoria* Că
de producţie (nu am în- meie puţină la trup, pe
ţeles niciodată ce zel (Ua- al cărei chip se citeşte lan, patru. Să fim bine
bolic a condus la înfiin- suferinţa. Pîrîtul nu e înţeleşi: C.F.R.-ul trage
ţarea cooperativei în acel altul decît bărbatul cu vagoane Ia punctele dum
sat de sub munţi) s-a tre- care a împărţit timp de neavoastră de descărcare,
cut la reîmpărţirea pă- peste 30 de ani şi greul
mintuluL Dar tn acest fi uşorul, cu care a avui stimaţi beneficiari, Qescăr-
moment s-a ajuns repede copil, acum oameni cu. caţi-le! Nu le ţineţi pe
la păruială. copii, la rîndul lor. L-a „linia moartă*! Rtedaţi-fe
în dreapta se află pi- chemat în judecată pen- căii ferate tn cele mai bune
rîţii — cinci la număr — tru pensie de întreţinere, condiţii!
bărbaţi în putere. în dînsa neavtnd nici pensie, Centrala de temtoficare din cartierul „Liliacului" Deva avea patru asemenea
stingă — „partea vată- nici salariu. „Să fie in coşuri. Două au Jos» date jos, două maiaşteaptă. Ce? Probabil iama!
iţială". Fiecare cu marto- trebată dacă munceşte cu Foto PAVEL LAZA GH. t. NEGREA
rii săi. Şi, după cum ne ziua la vecini şi cit dş-
dăm seama, unii dintre tigă pe zi“ — cere ,.pî-
martori-, care cm jicrat „să ritul“ prin avocatul său. (Urmare din pag. 1) reprezentanţi. Prin con
spună adevărul şi să nu Declaraţie de m artor: In O dreaptă hotărire ţinutul său, Ifotărirea de
ascundă nimic din ceea ,.Reclamanta a ticnit la austro-ungar şi ţarist. unire prevedea o largă
ce ştiu“ ajută la aflarea mine la lucru pentru pra- acest context, românii din deschidere faţă de întrea
adcvărului cam cit ii aju- şilă. Am văzut Că e bol toate provinciile istori liul Naţional Central Ro dunăre reprezentativă le ga populaţie a Transilva
tă umbra acului pe croi- navă dar mi-a spus Că ce, afirmînd principiul mân, cu sediul la Arad, gală, hotărîrile ei fiind niei, indiferent de cate
lor. n-are ce face, îi trebuie dreptului la autodeter convoacă la Alba Iuiia, juridic valabile fn faţa goria socială, naţionalita
• Altă „cauză", legată şt ei bani de pîine. A minare statală, se pronun pe data de 1 decembrie oricărui for internaţional, te, religie, metrţionîndU-
tot de împărţirea pămîntu- lucrat si ea ce-a putut Şi ţă fără echivoc pentru 1918, Adunarea Naţiona ca şi în faţa opiniei pu se ca punet aparte egala
lui. în timpul activităţii cit a putut. De plătit am desăvirşirea unităţii sta lă a naţiunii române, a blice internaţionale. îndreptăţire naţională ţi'
comisiei delegate de să- pîătit-o ca şi pe ceilalţi*, tului naţional. Astfel, ta reprezentanţilor tuturor Ne facem a datorie de confesională a naţionali
ieni să facă acest lucru Ptrîtul, cate nu vrea nici 27 martie 1918, la Chişi- categoriilor sociale şi pro conştiinţă să consemnăm tăţilor conlocuitoare. He-
după lege şi ctt dreptate, tn ruptul capului Să-l a- nău, Sfatul Ţării hotărăş fesionale de pe cuprinsul prezenţa la Alba Iuiia tărîrea a fost receptată şi
s-a iscat o Ceartă, „Şi — sigure de bunăvoie în te unirea Basarabiei cu Transilvaniei, pentru a a delegaţiilor din toate aprobată favorabil de re
zice martorul — s-a for- treţinerea la care ar tre• România, iar la lâ noiem hotărî viitorul provinciei. localităţile judeţului Hu prezentanţii' acestora. Ast
mat o grămadă!*. Intr-o bui să se simtă obligai brie 1918, la Cernăuţi, Au răspuns la chemare nedoara, precum şl a pes fel, la 8 ianuarie 1919,
.,grămadă* la rugbi, se moral susţine sus şi tare Consiliul Naţional Ro peste 100 000 de . datnehj te 10 000 mineri din Va adunarea saşilor, convo
ştie. intră majoritatea ju- că nu trebuie să fie obli- mân din Bucovina hotă veniţi din toate localită lea Jiului. Intre delega cată Ia Mediaş, de ■ Con
c&torilor din teren. Cum gat la pensie, deoarece răşte alipirea acestei pro ţile Transilvaniei şi Bana ţii Cercului Teritorial De siliul Central Săsesc, se
putea ramine în afara reclamanta poate munci, vincii _ cu Ţară. tului, din care 1 228 împu va a fost prezent dr. Pe pronunţă pentru Unirea
grămezii aceleia tocmai iar cl nu are de unde fu Transilvania, pregă terniciţi cu „credinţiona- tru Grozâ, ea reprezen Transilvaniei cu Româ
comisia pentru împărţirea să-i dea. Are o pensie de tirile pentru Unificare âu le" (mandate) de votare tant al tinerilor intelec nia, felicitând pe români
pă mint uită ? Şi mai zice peste 3 000 lei şi mai face îmbrăcat- o structură or necondiţionată a unirii cu tuali din judeţ, cunoscut pentru îndeplinirea idea
alt martor: „Cînd tom şi cărăuşie cu calul şi că- ganizatorică aparte. încă România. Prin modul în militant pentru unire. în lurilor lor naţionale, o
văzut îneăieraţi, eu am fufa. Săracul! din luna octombrie 1918, , care ă fost pregătită de această calitate a partici decizie asemănătoare luînd
luat-o către casă şi nu în toate localităţile iau către Consiliul Naţional pat activ la dezbateri, sus- şi şvabii din Banat, în
m-am mai uitat înapoi". Rubrică roaliiată de fiinţă gătti militare şi Român Central, această ţinînd decizia de a se vota truniţi în Congres, la 10
înapoi nu se aflau bi- IONCIOCLEI consilii naţionale alese în impresionantă manifesta unirea necondiţionată cu august 1918.
mod democratic. Consi- re a avut caracter de a- Ţara şi luînd atitudine Prin încărcătura sa is
împotriva propunerii de torică şi profund patrio
a se crea un guvern se tică, momentul 1 Decem
parat pentru Ardeal, sub brie 1918 reprezintă punc
H. „Carta Basarabiei întregi" Hainargi (1775), cedează Bucovina I forma Consiliului Dirigent. tul final a! unui proces
ttrziu, prin Pacea de la Kuciuk — ■
După
încheierea
dez
ziua regăsi
multisecular,
(Ţara de Sus}/ ea va rămîne sinul- ■
Sfat,
Marele
prezidat
să din întregul ţării timp de 143 I baterilor, de militantul rii tuturor românilor tn
vechile frontiere alo Da
{Urmare din pag. 1) veac ne aduce alianţa lui Cantemir de ani, pina-n 1918. Austriecii tn- ■ pentru drepturile româ ciei străbune, momentul
cu rusii. TttrcB pierd încrederea fn fiinţează Marele Ducat 0} BU£oVine% I nilor, Gheorghe Pop de în caie ROMÂNIA MARE
moldovene numai la pricini cu băş domnii păminteni j i trim it fana• (pe care o numesc Afboroasă, în J Săseşti, a adoptat Rezo intui cu drepturi depline
tinaşii. rioţi. trAcoastă alianţă ne-a făcut să cinstea frumoaselor păduri). I luţia Adunării Naţionale, In rîndul statelor suve
Amintim acest episod deoarece, pierdem domnia, Armata fi dezvol Cu această cedare, blestemul ce S care consacra unirea Tran rane ale lumii, iată de ne
în secolul al XlX-lea, ruşiî au ar tarea noastră' economică* (Emines* a urmărit neamul românesc,, ridt-1 silvaniei cu România. A- salutăm şi aprobăm cu
gumentat pretenţia lor de SSkăpttdre cu — „Argumentai de căpetenie*). cînd ziduri între fraţi, îi ajungem poi, pe platoul cetăţii, în deplină satisfacţia actul
a Basarabiei, prin aceea că et ar fi La PaSsătmitz, Turcia do&tmă pe bucovineni şi, după cîteva dace- Ş faţă mulţimii, Vasile Goî- addptat de Pariaftient, prin
cucerit-o cu sabia de la tttrci *f Austriei că nu-i poate o«da Mol nii, şi pe basarabeni, dlş a Citit Rezoluţia, dâre care ziua de 1 Decembrie
tătari: dova deoarece „este ţară închinată I 8 fost, de asemenea, a- se reinstituie ca „ZIUA
înaintăm în vreme: al XVIII-lea şi' nu SUpittă cu sabia*. Totuşi, mal (va urma) probâtă cu Hiare entu NAŢIONALA", adevărata
ziasm şl urale> jieafi rşite zi. naţională « poporului
de cei peste 100 000 de român. ____