Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_170
P. 1

CUV1NTUL LIBER









                                                                                          Anul  Ij,  nr.  170  JOI,  2  AUGUST  1990.     4  pagini  •  1  leu



                                                                                                                                        Călătorului
             Sporeşte  conştiinţa                                                                                                   îi  stă  bine cu...


                 colectivă  faţă                                                                                                        cinstea  si
                                                                                                                                                     t
                                                                                                                                      corectitudinea
         de  problemele  mediului                                                                                                             (I)



                      Interviu  cu  domnul                                                                                            Raid-anchetă  întreprins
                   CONSTANTIN  TEODORESCU,                                                                                             cu  sprijinul  Poliţiei
               şeful  Inspectoratului  pentru  Protecţia                                                                              Transporturi  Feroviare
                 Mediului  înconjurător  Hunedoara                                                                                   din  staţiile  C.F.R.  Deva
                                                                                                                                       şi  Brad,  cu  lucrători
                                                                                                                                        de  la  R.C.M.  Deva
        —  Domnule  Teocjorescu,  mai  largi,   ale  populaţiei,
      smteţi  conducătorul   unei   care  se  constituie  in  diver­
      instituţii  recent  înfiinţate.   se  asociaţii  acti ve, - partide,                                                            Gara  din  Deva,  ora  5,3(1
      Era  nevoie  de  un  aseme­  mişcări  ecologice.                                                                              Ne  constituim  în  mai  mul­
      nea  organism ?   -        —  Care  este  situaţia  eco­                                                                      te echipaje, de  control  pen*
        —  Evident.  Mediul  în­  logică  a  judeţului , nostru ?                                                                   trti  trenul  cîirsă  de  persoa­
      conjurător.  prin  principalii   —-  Şi  în  judeţul  Hune­                                                                   ne  nr.  2 441   Leva- - Cniş
                                                                Griul  este  transportat  operativ  la  locurile  de  depozitare.  Imaginea  a  fost  sur­
      săi  faeton,  constituie   un   doara,  .mediul.  înconjură­  prinsă  în  lanul  Cooperativei  Agricole  din  Ruşi.           cădaga,  cu . piecar-r  la  oi»
                                                                                                                                    6,20.  Sînt  alâtu-i  al
      bun  al  întregului  popor,  de   tor  se   află  intr-o   stare                                   Foto  NICOLAE  GHEORGHIU   lucrătorii  de  poliţie  T .F .:
      care  depinde  creşterea  a-   precară,  datorită  dezvoltă­                                                                  plt.  maior  Vasiie  ( ărroeţ,
      vuţiei  naţionale  şi  bunâsta-   rii  unor  industrii. puterpit                                                              plutonierii   Cornel  liţi»!#,
      iea  oamenilor.  Tată  de  ce,   poluante,  lipsite  de  dotare                                                               Constantin  Băltata.  IVtircea
      protecţia  mediului  înconju-,   rificarea  "gazelor  reziduale,  0  zi  grea  la  „dispeceratul*4  cărnii                    Sularea ;  operaţ-v ii  11 CM
                               corespunzătoare  pentru  pu­
      rator, -ea  problemă  de  in­
      teres  naţional,  face. parte   epurarea  apelor  şi  protec­                                                                 Nicolae  Pavel.   Alexandru
                                                                                                                                    Niţă,  Gheorghe  Sirhu  Gri-
      din  strategia  .de  dezvoltare   ţia  solului,  faunei  şi  flo­
                                                                                                           di.  Szegodi  că  poate  pre­
      cconomico-socială,  care  vi­  rei.  Astfel,  degradarea  me­  în  ultima  perioadă  a  în­  tru  a  ieşi  din  impas.  Ia--   lua  circa  600  tone  carne   gore  Ilirsan,  de  sub   co­
                                                                                                                                                     inginer
                                                                                                                                    manda  domnului
      zează  menţinerea  echilibru­  diului   menţine  în   conti­  ceput   să\  se  resimtă...  a-   tă-ne,  deci,  o  zi  la  „dis­
      lui  ecologic  şi  ameliorarea   nuare  fenomene  de   ero­  dînci  goluri  în  aprovizio­  pecerat",   la  întreprinde­  de  vită,  sacrificările   din   Avram  Drâmbărcan,  şefi/
      calităţii  factorilor  de  me­  ziune  pe  52 000  ha,  polua­  narea  populaţiei  cu  căme­  rea  de   Industrializare  a   judeţ  fiind  oprite  în  pri­  K.C.M.  Deva.
                                                                                                           ma  decadă  a  acestei  luni.
      diu,  dezvoltarea   valorilor   rea  a  peste  2 000  ha  tere-   şi  asta  în  ciuda  măsuri­  Cărnii  Deva.   -               Oricit  am  vrut  să  fim  di
      naturale  ale  'ţării,  precum  ■  ' nuri-agricole,  1*183  ha  pă­  lor  stabilite  d «   Guvern   -Revenit  dintr-un   scurt   Pentru  liniştire,   convor­  discreţi,   dar  totuşi   s-#
      şi  îmbunătăţirea   calităţii   duri,  a  fondului  zootehnic,   pentru  îmbunătăţirea  ac­  concediu,  dl.  ing.  _■ Mihai   birile  aiţ  continuat  apoi  la   aflat  ea...  este  control.  Şi
                                                                                                           desfacere,  cu  dl.  Costache,
                                                                                                                                          bine.
                                                                                                                                                Argumentul :
                                                                                                                                    este
      vieţii  generaţiilor   actuale   a  florei  şi  faunei  apelor   tivităţii   respective   prin   Szegedi,   directorul  între­
      .şi  viitoare.  Mai  mult,  pro­  prin.  efectuarea  a  257  km  trecerea  magazinelor   de   prinderii,  n-a  mai  pridi­  precum  şi  la   „Frigorife-   Dacă  de  multă  vreme  de  la
      tecţia  mediului  a  devenit                      profil  de  la  comerţ  la  în­  dit  luni  cu  tel efbârfele  în   rul“  din  Constanţa,   cu   casieria  gării  nu s-a vîndut,
      astăzi   o  preocupare   nu    VALENTIN  NEAGU     treprinderile   de   indus­  căutarea  surselor  de  apro­  dl.  Guguianu.  Cant  aceas­  n-a  fost  solicitat,  nici  un
      numai  a  guvernului,  ci  şi                      trializare  a  cărnii  (!).  Am   vizionare.   La  centrala  do   ta  este  „filiera"  prin  care   bilet  pentru  Chişcăd'iga,  în
      a  unor  pături  din  ce  in  ce  (Continuare  în  pag.  a  3-a)  căutat  să  vedem  cilm  se   profil,  unde  a  găsit  înţe­  se  va  putea  reface  stocul   dimineaţa   raidului   s-an
                                                         „explică"  o  asemenea   si­  legere,  directorii  Oprea  şi   din  „cămara"  rămasă  goa­  vîndut  61.
                                                         tuaţie  şi  ce'-se  face  pen­  Raicu  l-au  asigurat   pe.  lă  peste  noapte.  S-au  con­  Pornim.  Poliţiştii  şi  con­
                                                                                                           venit  şi  modalităţile   de   trolorii  îşi  intră  în  atri­
                                                                                                           preluare,  cu  trenul  şi  cu   buţii.  Noi  consemnăm  re­
                                                                                                           mijloace  auto.  Ce  te  faci   zultatele.  Marea  majoritate
                                                                                                           însă  cînd  nu  prea  ai  an­  a  călătorilor  sînt  în  regu­
          Să  nu  uităm  Basarabia!  Să  nu  uităm  Bucovina!  !                                           la  I.T.S.A.I.A.,  pe   unde   lă,  adică   au  abonamente
                                                                                                           velope ?  Apelezi  la  I.T.'A.,
                                                                                                                                    ori  bilete.  Dar  sînt  şi  altfel
                                                                                                          -ştii,  pentru  o  speranţă  de   de,  călători.  Frauduloşi,  ne­
                                                                                                           ajutor.                  cinstiţi,  mai  bine  zis.  So­
                                                                                                            Dacă  problema   cărnii   rin  Mureşaii,  Dorina  Tîrcă,
                                                                                                           de  vită  pare   rezolvată,   Valcria'  Lazăr  (contabilă),
                                                                                                           de  unde   vine  cea   de   Dorin  Popa  (inginer),  Szol-
                                                                                                           porc ? - încep  căutările.  De   loşi  Carol,  Elisabcta  Tanc,
                                                                                                           la  Z.S.C.I.P.  Orăştie   per­  Istrate  Boariu,  Ştefan  Mi-
                                                                                                           spectivele.  sînt  slabe   -  şi  clea,  Ioan  Barna,   Sorin
                                                                                                                                    Florea.   Motivaţiile   lor.
                                                                                                                 NICOLAE  TIRCOB           GH.  I.  NEGREA
                                                                                                            (Continuare  în  pag.  a 2-aj  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
                                                                         iului  Antonescu  a  rămas  în  istorie :  *
              „Dintre toţi vecinii, prietenă  ne-a                       „Maiestate,  .Ţara  şe  prăbuşeşte!  /n i    r -
                                                                                               se  petrec *
                                                                         Basarabia
                                                                                   şi  Bucovina
                                                                                                           0 F1 EA INIŢIATIVA  LIBERA,  DAR...
                 fost doar Marea Neagră"                                 Mareşalul  primea  domiciliu forţat  la I       • *
      I
     I                                                                   Mănăstirea  Bistriţa  (Vilfiea).   ■   U ngă Alimentara  Nr.  3  Şi  totuşi,  chioşcul   s-a
     1    Prin  Pacea  de  la-Bucureşti (1812),  peşte  însă  cele  trei  provincii.   în   Intenţia  da  a  ocupa  Basarabia |   D e v a    (de   la  blocul  înălţat  (parţial).   Deocam­
     *  Moldova  pierde  şi  teritoriul  dintre   urma Războiului pentru Independen­  a  fost  formulată  deschis: de  Molotov m   turn)  a  răsărit  o   nouă  dată.   La   Comisia  pen­
     I   Prut  şi  Nistru,  numit,  prin  exten-  ţă :  prin  Pacea  de  la  Adrianopol  şi   încă  de  la  29  martie  1940;  referiri |   „Construcţie";   De  fapt  un  tru   analiză  şi  avizare  a
     *  sie,  Basarabia.                Congresul  de  la  Berlin,  pierdem  —   la  aceasta  apăruseră,  ca  aluzii   în *   chioşc.  Apariţia  sa  a  pro-  dosarelor  privind   libera
    ; §   „Cu  sabia  n-a  fost  luată   nici  o  cita  oară ? 1  —  Sudul  Basarabiei   presa-sovietică,   în  cursul  anului I   dus   mare   nemulţumire,   iniţiativă  a  Primăriei  Ju­
       Bucovina  de  austrieci,  nici   Basa­  (redobîndim,  în  schimb,  .  Dobrogea   1939.          |   discuţii.  Cauza ?   Pentru   deţene   1 Iunedoara-Dc va,
     { rabia  de  ruşi;  ci  prin  fraudă h*  şi  ''deci  ieşirea  la  mare.  Visul   de   La  28  iunie  1940,  Molotov   l-a |   m a g a z in    dimensiu nea  doamna   Mariana   Gur-
     •    Intrxidcvăr,  Dragomanul  .  porţii,   unire, al  românilor  se' împlineşte  la   chemat  pe  ministrul  român  la  Mos- ■   chioşcului  (mult  mai  ma­  ghian,"   inspector  al  com­
                                                                                                           re  decît  a  celui  de  înghe­
     I  fanariotul  Moruzi,  cumpărat  şi  spe-  . 1  Decembrie  1S18,  devenind frumoa­  cova,  George  Davidescu,  şi  l-a  în-1    partimentului   autorizări
                                                                                 - .................  ,......---------- soma |
                                                                         .....-.—
       rînd  a  veni  la  domnie  cu  ajutorul   sa  realitate  numită  România  Măreţ   minat uri Ultimatum,  prin  care   ţată  care  a  funcţionat  mai   şi  relaţii  cu  publicul,   ne
                                                                                                                                    spunea  că  s-a  aprobat  in
                                                                                                           de  mult  aici),  deranjează,
       ruşilor,  a  încheiat  nefericita  (pen-  atît'Basarabia  (la  27  rndxtie),  dt  şi.  România  să  cedeze  Basarabia   $i.|  deoarece   blochează  acce­
      . tru  noi!}  Pace  de  la  Bucureşti,  pe-   Bucovina  (la  28  noiembrie)  şi  Cran­  Nordul  Bucovinei,  conform unui plan |   sul  maşinilor   cu   marfă   28  iunie  o  autorizaţie  pen­
     I dînd  jumătate  din-Moldova.  DipTo-  silvania  (la  1  decembrie)  hotărăsc   anexat.   Răspunsul  trebuia  dat  in |   spre  magazie.  tru  asociaţie  familială  (cu
        mafia  engleză  s-a  exprimat  şi   ea   revenirea îa Ţara Mamă:  •   ‘  24  de  orei   -      |    Dar  apare  şi  un  alt  as­  4  persoane),   pe   numele
     I pentru cedare.                     A  adus  1918  renaşterea  noastră   *  Garanţiile  Germaniei  nu   şi-au V               Opriţa  Eva  Sara,  din  De­
                                        naţională 1  Dar  bucuria  se  măsoară   produs  efectul,  ba,  mai, mult,  Uitler ■   pect  neplăcut  pentru   oa­  va,   Aleea   Transilvaniei,
     m   Iată !  .Complicitatea  marilor, pu-   în  ani: puţini...  1940  aduce  doliul !   a'sfătuit'România  să  cedeze  co n -l   menii   din   zonă.   Acest   bloc  nr.  . 7.  Această  aso­
     I  teri  ne-a  fost  —  şi  de  data  asta  —  Se.  desprind  acum  din  rotundul' ro­  diţiilăr  impuse  de  sovietici.-  Firesc, 1   chioşc  este  destinat  şi  des­  ciaţie  familială  se  va  o-
     ■ fatală.                                                                                            facerii  băuturilor   alcooli­  eupa  de  alimentaţie   pu-
     (   . Războiul  Crimeii  (1853—1856)  se   mânesc ; Nordul Transilvaniei, Sudul   doar  se  semnase  Protocolul  secret I   ce,  ceea  ce  ar  conduce  la
       încheie  cu  Pacea  de  la  Paris,  unde   Dobrogei,  Basarabia,  şi  Bucovina.   al  Pactului  Molotov—Ribbentrop.   I  creşterea  numărului  adep­  VIORICA  ROMAN
                                        Parcă  nicicând  n-a  fost  mai  adevă­
     t  se  decide  ca  trei  provincii  băsară*  rată  vorba  care  spune  că  . „dintre.   ■  Regele  a  convocat  Consiliul   d e*  ţilor  lui  Bachus.  Deci,  am­
     ■  bene  (Ismail,  Cahul  şl  Bolgrad  sau   foţi  vedniif- prietenă  ne-a  fost  doar   NATALIA  va» u   I  plasarea  unui  ,npu  chioşc
     ( Cetatea  Albi)  să  fie  redate  Moldo­  Marea ■Neagră.’ .  -   .                                  de  alimentaţie  publică  nu
       vei.                               Strigătul  de  alarmă  al  Mareşa-     (Continuare fit pag.  a 2-a)  se  mai  justifică.   (Continuare  în  pag.  a  2-a)
     I    Mersul  sinuos  al  istoriei  ne  ră­
   1   2   3   4