Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_170
P. 2

1»AG  2                                                                                                                                 CUVINTUL  LIBER
                                                                                                                                     *»L».av

                                                            {Urmare  din  pag.  1}   *    '
                                                        * drept  pentru  care  supată  0  zi                                                    cârmi
                                                         sînt  de  neluat, în>
                                                                          seamă,
                                                         consecinţele.                                          * *
                                                           •*-  La  noi,  .Iţe; fettreprip-'   (Urmare  «fia  pag.  $|  Aven»  nevoie  şi  de-  600   cărnii.   G3*  să  fie  gprevi-
                                                         dfere  —  ne; spuntaftja  eofeir                   tone   preparate.   Iarăşi   zionate  sfiit  necesare   10
                                                         rîre  in  şfejj§*.. Gfe&ădagp*.   incerte.   JPfe  cauza  fura-   intervenţii,  discuţii  şâ  de-   maşini  frigorifice   de  1,5
         Este   etnia»   romilor  O'   sau  invitaţi’ au  vorbit,  cum   domnul  Dorin- N&grHă, vice-  f jării  neîndesfUlătoare,  por-  - ciizii.  Aflăm  că  nu  prea   tone  pe  care,   deocamda­
       grupare  umană  unitară  în   se  spune,  aceeaşi   limbă   lider  al  sindicatului  de  la  ,  oii  de  aici  se.  cam  încă-   sînt cutii.  Trebuie  să  mear­  tă,  unitatea  nu  le  are.  In
       aspiraţii?»   Judecind   lu­  cînd  a   fost  vorba  despre   I. Ii.  Deva  —  unitatea  tre­  păţînează  şi  bat  pasul,  pe   gă  o  maşină  la   Tecuci   paralel  mm  trebuie  mar­
       crurile  simplist,  după  do­  necesitatea  unirii   efortu­  buie  să  suporte  costul  a-   iris.  feistă:  O  promisiunea   după, ele.  Dar ce  maşină ?   fă  să*  fie  aprovizionate  şi
       vezile   de   solidaritate  pe   rilor  în  împlinirea   aspi­  bonamenteior  pe  calea  fe­  după  20  august  se   vor   Să  nu  se  ducă  autofrigo-   celelalte  magazine   răma­
       care  le  dau   în  împreju­  raţiei  la  demnitate,   ceea   rată.   Dar  de  la  apariţia   prelua  cam  3 000   porci.   rifică,   atîta  vreme   eît   se  la • comerţ.   Deşi   sînt   1<
       rări  cu  caracter  reprima­  ce  este  îmbucurător,  Crtă   Decretului,  funcţionarii  nu   De  unde  restul  de   circa   transportul  îl  poate  efec­  repartiţii  de  mijloace   de   II
       ţi»,  în  care  societatea-  cau­  vreme   însă  se*   menţin   a®  reuşit  terii  să*   mtfle»   650  tone ?  Poate  de   te   tua  şi  un  trailer.  Este  fi­  transport,  cei  de  la  Me­
       tă  să  se  apere  de   orice   scindări  ca  aceea   dintre   mească  listele  cu  abonaţii   Iernut  Aici  au  fost  porci,   resc  aşa,  dar  la  asta  tre­  diaş  —  adică  producăto­
       formă  de- manifestare» anti­  romii  dih  ţară  şi  cei   din   pentru  a  l'e  prezenta   ce-   dar  s-au  terminat.  De  la   buie  să  se  gtUdfeâseă»  tot   rii —  nici-  inc sbov să» audă
       sociali*,  s-ar  putea   răs­  Capitală  nu   vedem,   ce   fereuluL       laşi  (tocmai  de  acolo  oa­  directorul!  Toate  se  sparg   de  aşa  ceva  (f).   Pînă  la
       punde  afirmativ.        succes  pot  avea  acţiunile   —   Sindicatul  liber  cum   re T —  se  poate  dar  numai   acum  în  capul  lui.  Aşa-i   urmă,  o  soluţie   trebuie
         Reflectînd.  la  o  seamă   menite  să .ordoneze  pe  toţi   acţionează ?  eonţbinat  cu  vită  şi  —  ne­  trebuie  dacă  a  avut  „ou*   găsfflă,  altfel:  riscăm  să  a-
       de,  realităţi  puse   puter­  membrii  acestei  etnii.  te                apărat  —  capete t),   Arad   raj”  să  plece  dteva;  zile   vem  produse»  d©ar  în  de­
       nic  în  relief   în   lunile   direcţia  - unai   activităţi              sau  de  la  „Comtim" ?  Pu-   din  unitate,  deşi  este  şi   pozite  şi  nu  în  magâzine.
       post-revQluţionare;   unita­  utile   societăţii,   demne                 . ţine  speranţe,   să  aştepţi   acesta  un  drept  al   lui,   între  timp,,  a  mai  tre­
       tea  —  ea  aspiraţie  legiti­  pentru  individ.  De  aseme­               din  „cămara"  altuia,  da­  nu ?   Despre   demersuri­  buit  rezolvată   corespon­
       mă  spre  demnitatea  uma­  nea   acţiuni»  este   mane                    că  -singur  nu  te*  ajuţi,  (a-   le  făcute  este   informat:   denţa»  răspuns  la  telexu­
       nă  —  se  află  încă  în  sta­  nevoie,  V-renr sau nu  vrem              dică  In  Judeţul*  tău;   nu   operativ  şi  prefectul   ju­  rile  primite,  între  care  u-
       diul,  de  deziderat:   (Folb-   să  recunoaştem,   romii;  a              ah  o.  bază  sigură  —  n.n.).   deţului.         nul  este  mai  îmbucurător,
       sim  cuvîntuL  chiar   dacă   masă   deloc   neglijabilă,                 ; Rămîit®  deci,  un   semn   Un   „scurt-circuit"   s-a   respectiv  cel  referitor  . la
       se  încearcă  izgonirea   lui   în  totalul  populaţiei  ţării,           ;  mare  de ’  întrebare,   In   produs  şi  prin  preluarea,   faptul   căi.  coi  eu   libera
       din  Panteonul   cuvintelor   reprezintă   o-   problemă                  ;  continuare,  f  carnea   ‘ de   de  la  comerţ  a  48  maga­  iniţiativă  nu  se-  mai   pot
       „rezervate"   mass-mediei).  pentru  viaţa  ei  socială,  şi              î porc.                    zine   pentru   desfacerea  aproviziona  direct  de   la
         Spre i  pildă,  etnia  romi­  chiar  economică.  Este  vor­                                                                 sursă,  adică  de  la  indus­
       lor  a  agregat  şi  segregat   ba,  desigur,  de  acea  paa>                                                                 tria» cărnii.
       în  formaţiuni,   politice  şi   te  a  lor  care,  pentru  a-şâ                                                               Cam  astea»  nu   puţine
       apolitice  după  criterii:  pre­  asigura  existenţa   preferă*                                                               deloc,  cum   vedeţi,   sînt
       cum:  profesii  şi,  ocupaţii,   ocupaţii  pe  lingă  lege,  nxt                                                              greutăţile  momentului  cu
       stabilitate;   sau   noma­  o  dată  degradante  pentru                                                                       care  se  confruntă  direc­
       dism  anacronic, '  predomi­  fiinţa  Umană,   „Nu   tre­                                                                     torul  I.I.C.  Deva.  Să   nu
       nanţă  pe  un  teritoriu  geo­  buie   blamaţi  romii   în   —  S&itesm zilnie pe  capul                                      mai  punem  la  socoteală  şi
       grafic  şi  după  altele.  Şi   bloc  pentru  actele   anti­  lor,  dar  n-am  putut   să-l                                   chestiunile  de   organiza­
       astfel,  în  timp  ce  naţio­  sociale  ale  unora  —   s-a   determinăm  să-şi. îndeplir                                     re  şi  conducere  a  activi­
       nalitatea   maghiară;   din   spus  la  Congresul  U.D.RJL   nească  această  obligaţie:                                      tăţii  din  întreprindere.  la­
       ţara  noastră  a  aderat   în   O  cerinţă  perfect  îndrep­  —*  Şi  pînă  atunci:  ce* fa­                                  ţii,  aşadar,  cum  arată»  o  zi
       întregime  la  aceeaşi  gru­  tăţită.  Dar  şi  în  cazul  ro­  cem ?  Călătorim  fraudulos?                                  la  „dispeceratul”   cărnii.
       pare  politică,   devenind  a   milor  sc  întîmplă  ceea»  ce   —  După-  cum   aţi  consta­                                 Avem  încrederea  că,  toate
       doua  forţă  politică  în  ale­  ni  se   întîmplă   tuturor   tat,  cei  mai  mulţi  au  acte
       gerile  de  la  20  mai,  asi-   românilor  atunci  cînd:  vo-   în  regulă,  abonamente,  bi­                                intervenţiile  şi   strădanii­
       gurîndu-şi   reprezentarea   : iajăm  peste  hotare.   Pen­  lete.  La  sfîrşitul  lunii   le                                 le:  zilnice  nu  sînt:  zadar­
       corespunzătoare  în  Parla­  tru  că  unii   concetăţeni   vom  deconta.                                                      nice,  că:  cei  ce  am  promis
       ment,  romii,  divizaţi   în   d e-ai:  noştri,   lipsiţi   de,   Ne  întoarcem  la   Deva.                                   se  vor- ţine  de  euvînt,  pen­
       atîtea  formaţiuni  abia  au:   simţ   civic,,  patriotic:  sau   Toată  temea:  ştie  că -  este:                            tru  ea  să:,*nu;   rămî&em
       întrunit  numărul  de  vo­  de  demnitate  s-au   com­  control.  Aşa  eă  dacă  de  la                                       ..descoperiţi"   la:  produse­
       turi  necesar  unui   repre­  portat  în  străinătate   î-n-   casieria  staţiei  C-hişcădaga                                 le  carne  şi  preparate   din
       zentant  şj  acela  contestat   tr-un  mod  care  a  lezat  bu-   nu* s-a* vîndut  nici  un  bilet                            carne.
       acum  de  majoritatea  lor.  nul-simţ  al  popoarelor  în   pentru  Deva   în  ultimele
        De  curînd  3  avut   loc   mijlocul  cărora  au  ajuns,   luni,  de  data  aceasta»   se
       Congresul  Uniunii  Demo­  blamul  îl  suportăm:   cu   cer  31.  O  realizare,  nu?
       cratice   a   Romilor   din   toţii.   Romii  care  duc  o   —  Nu  pot  să  înţeleg  cum
       România  —  cea  mai' mare   -viaţă*  demnă,  civilizată  au   unii:   oameni   călătoresc
       formaţiune  a  romilor.  La   tot  dreptul  să  se  .supere   fraudulos  -— trăgea  conclu­                                      Nu .se  pregăteşte  nici
       congres  şi-au  trimis   . re­  cînd  sînt  etichetaţi  după   zia*  raidului  nostru,  dom­                                   un  miting?  de»   protest:
       prezentanţi  toate   celelal­  faptele  unor  coetnici,  dar   nul: Daniel  Hordea,  lăcătuş                                   Se  constituie  coada  la
       te  formaţiuni,  mal   puţin  - soluţia  nu-i  decît  una pen­  mecanic  la  secţia   mori—                                    carne  (iată,  deci,  că  re­
       Asociaţia  Romilor  din  Bu­  tru  â  ieşi  din  cercul  vi­  făină,  EU  fac  naveta   la                                     venim  în...  trecut),   Fe­
       cureşti  şi  nu  întîmplător.   cios:  unitatea  de  aspiraţie   Chişcădaga  de  peste  15  ani.                               licitări  „organizatorilor".
       Romii  din  Capitală  sînt  în   către  demnitate  să  fie  cu   întotdeauna   am  călătorit
       divergenţă  cu  toate   cele­  adevărat  unitate  în   sînul   cinstit,   cu  forme  legale.
       lalte ■  formaţiuni,   liderii   etniei  romilor.  Şi,  aceas­  Oare  nu-i  cinstit  şi  corect
       lor  erijîndu-se  în   condu­  tă  unitate  n-o  vor  asigura   să  procedăm  toţi  la  fel ?
       cători  ai  întregii  etnii  în   niciodată   lideri   ahtiaţi   Aveţi  perfectă  dreptate.                                           Foto
       raport  cu  organismele  pu­  după  putere,  aşa  cum  se   Noi  însă  ne  vom  continua                                       N îC O lA t  GHEORGHIU
       terii  în  stat.        întîmplă  în  foarte   piuite   raidul',  vom  descoperi  alte
        In  congresul   la   care   cazuri  acum.        aspect®  (Va
      ne-am   referit,   delegaţi        ION  CIOCLEI

         (Urmare*  din  pag.  1)                                                  n-au;  nevoie  de  spaţiu*  A-
                                                                                  poi,  revin,  fără  să  spună   „Focul  continuu”   al   lucru*   Cei  care:  trans­
      blică:   desfacerea   băutu­  0 FI EA liJIATfVA  LIBERI, BAR •••            eă  au  autorizaţie,  şi,   cer   plămădirii: metalului  nu.   piră  în  secţii  trebuie  să
       rilor  alcoolic®   prepara­                                                spaţiu".  Este  posibil;   Şh   are,  nu  poate avea  „sîm*   măntoee  bine» — ne  spu­
       te  din  carne,  dulciuri,  ră­  cest  lac.-  a  unul:   chioşc,   acest  timp;  primăria;   va   prezentarea»   desfăşurării:   bătă liberă". Ziua aceas­  nea  dommjl loan  Hbdbr,
      coritoare  şi  cafea»   avîn-   provizoriu,  cu*  laturile  de   căuta  u a   alt  spaţiu,   fia   lucrurilor  ş£  bi  acest  eaz   ta  li  se*- acordă  oţelarfi   care  conduce  derularea
       du-şi  sediul   la  domiciliu   5  m  (!)  pentrffl;  „desface­  (fiică  na- se* va  gării,  chioş­  o   dovedeşte  eu  prisosinţă.   lor,  furrtaliştilor,  cocsa-   activităţii: {fepmSfelai  fi-
      şi  ambulant;  în  pieţe-   şi   rea  de  îngheţată  şi  răco­  cul  va  £i  mutat  oricum  în   Dar  pentru:  cele  întbnpla-   rllor,  eeîor  de  la  a^ca-   limeatar  aii  cantinei;, de
      tîrguri.  Iii  referatul   în­  ritoare”,  urmîiitf  cai:  în  20   spatele   lîngă  par-  t®  şi  altele  asemănătoare;*   meratoare  şî  laminoare,   mulţi'  anfTdfe-  zilfe  A-
      tocmit  de  Primăria  Muni­  de  zii®  acesta  să  fier  rea­  care.        nu  pot  fi  făcuţi  responsa­  de  la transporturi,  luni,   proape  zece mii  de mun­
      cipală  Deva,  existent   în   lizat.  Aşa  eă  fir  2®;:  M ie   Am  întrebat-o  pe  doam­  bili  doar   întreprinzătorii,   marţi,  miercuri,  joi,  vi­  citori  sînt  serviţi  zilnic
      dosar,  serie:  clan  că  aceas­  chioşcul  a  început  să  prin­  na  arhitect  Emilia   Ha-   între  sectoarele  şl   conte   neri,  ori  sîmbăiă,.  (feiâfc   îh  cantina*.  mare,   fu
      ta  „nu  poate  asigura  spa­  dă  contur.  Oamenii   s-au  moş,  şefa  serviciului   sis­  siîle  aceleiaşi  primării»  tre­  duminică,  după  grafieifii   micrscantiae   şj:  bufete»: *
      ţiu".                     supărat   Primăria  Deva, ,  tematizare  al   primăriei,   buie  să-  existe  o  astfel  db   rotirii»  schimburilor.  Alături  erau  dbamnefe
        Atunci  cum  de  3  fost   a  fost  nevoită  să.  inter­  (fe  Ia  care  am  primit  ulM   colaborare  îneît *să  nu  se
      posibilă  ridicarea   chioş­  vină.  &   27  felie  s a   con­  tihnele  informaţii',   cum  e   atei  ajungă  să  nu   ştie
      cului ?   Simplu.  în  4  iu­  venit,  între  proprietară  şi   posibil  să  se  a jungă   fir-   dreapta  ce  face  stingă,  A-
      lie,  doamna;  Opriţă»  â*  pri­  primărie»,   ca  tâmp  d e  o   tc-o  astfel-  dfe   situaţi®,   tteneî,  chiar  dacă  vor  mai
      mit  de  la  aceeaşi   primă­  săptămână*   lucrarea   să   „prte  Mpsa»  d®   corectate-   exista  unii  care   intenţio­  La  masa
      rie  municipală   aprobare:   rămînă  în  stadiul  în  care   dine  a-  solicitanţilor:  Gtod   nează  să...  fenţeze,  na  vor
      pentru   amplasarea;  pe  a-  era  deci  fără  acoperiş,  în  cer  autoriză#®  spun   eă  mai  reuşi.

                                                                                                        I
        HI      Qmfrp tnfi vfininU  Bfifttpnfl  np-ff                    rea  U.R-S&  Pe  data  această insă* ^
      I Mii   iţtrm tl Ir  IU ţi  fu u tllftj  p i lU tV iili  R 6FIE    alături  de Bucovina,  care n-cu apar- C
                                                                         ţinut  nieitâată ruşilor„ şi dk  Ţim dul*   fin   asemenea   „fee'   Raveea   Glfiorean   şi
                                                                         Uerţa —  ned&zMpit pînă gmim dk fe l    continuu^,  dus  fii  pa­  Stanca»  Deftelfeanu; De 14
                                                        I#               sim*i  tării*  Şt),  poate*  urgie  ar  fi i    ralel'  cm cel  din  mărfi®   şb*i®®(B«îtivţ ffl ani, pmr
                                                                         muşcat  med  adine,  dacă.  cefe  «fefeLE   secţii  d®  producţie  ale   dusele  care  pdeacă  pe»
                                                                         morminte  ale înaintaşilor,  de faU1  — ■   C. 3.  Hunedoara,  am  fie   reţe®   Ja  sigururgîştil.
           (Urmam  din pag.  1)            Nicolae  larga  afirma  cu   acest   Bogdan  (la  Rădăuţi)  şi  Ştefan  ( f e l    tilnit   fiitr-»..  sîmhătă   noştri",  cum  ric  dum*
                                                                                                                                     nealor,  trec  şi» prin  ma­
                                                                                                              liberă  te   depozitar  can­
                                        prilej:  „O  ţari  riscă  totul  dacă  ea*--   Pvina)  —  n-ar  fi  stat  şi  acum,  p a-£   tinei  combinatului,,   la   nile  acestor  femei  lîar-
        Coroană  şi  ciţiva  generali  (printre   dează fără  luptă  o  parte  din  terito­  vază urmaşilor.   E                     nice.  ,d^entru-  ei  pre­
        care  insă  nu.  s-a  aflat!  Antoneseu,   riul ei*                 Fată  în  minte  cuvintele  auzite»    mierocantina  şi  bufete   gătim  ea  totul'  să»   fie
        poate  eel  mai  indicat !)!  reprezen­  Poporal  şi  armata: om  fes*  dez­  intr-urna   din*  vMtele.  mda  aiei i p    de  teciată.  Gelor  aflaţi   bine,  sa  poată  muncii
        tanţii  Basarabiei,  ai  B ucovinei ş t <#   armate  fără  faptă.   Demoralizarea   „Chiar   din  lumea  tanMrelm,  ei;ş  la   datorie  fia schimburi»   fiteî*  utiă m  cte  sîmbete
        Transilvaniei se  opun  eu  vehemenţă   fer  este fără limită,  tipm   «te t e a »    veghează  românismul,  teri apr  cian R   Q.  se  asigură  o  mîncara   fitoere  uneori.   Doar  şi:
        cedării,   dăr  majoritatea  hotărăşte:   efere» fit  conducători  este  totală.  Petra  vegheată Ite  tefimpE  biBîăt;  caLdfe  servife  fii   te  „ualnm  de
        contrariul.                        Da®  fit  ciudăi strigătelor  publice   latinităţii  actul  nostru  â t  naştiere r%   eendiţgţ  i^etâce.
          „Ţara care simte,  Ţara care vede.   de  alarmă  şi,  mai  ales,  6»   cit   ffblumha".      p                             imtUte# se acţitomază to»t
        Tdra  care  presimte  este: consternată   evidenţei  date  de  mileniile  de                          _  _   ..  ... # ip a   cum  p »    în  foc  continuu”.  (Glf.
        şi in  panică I*.               monism,  Basarabia  trece i                        (v® tunsa)         toţi  cmstota,  sîntem: te
   1   2   3   4