Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_170

tUGusţ w m 3

• mw # mmm s mmm m mmm * *mm * m * mmm • m^ * *^m » mmm» ■
G uguştm i sob cepertina\

. (Urmare din pag, 1) zarea investiţiilor de pro­ schimbului de valori: mate­ diului, precum şi; printr-w d k C t t lt u r t •••
tecţie a mediului începute: riale;,. de documentaţii şi mai bună gospodărire &
în anii anteriori, punere® specialişti,,, reprezintă un apelor,: pădurilor şi solu­ De ani-- de zile observ tineret — şi acelea tineret” — şi acelea
la punct a tehnologiilor, alt pachet de probleme? lui, calitatea mediului se de la balccmul aparta­ prea frecventate? de sfll-1
Afi­
de rîuri, diminuarea stăi'ii de fabricaţie pentru înca­ — Se va trece la: econo­ va? îmbunătăţi, preliminîu- mentului zbuciumul coti­ denţime şi. elevimeţ sau |
şau
de sănătate a populaţiei, drarea acestora în para­ mia de piaţă. ' Care vor fi; dti-se o? reducere a substan­ dian al doua specii de... prea frecventate de o a -* 1
) a-
creînd- o viaţă greu supor­ metrii proiectaţi,, asigu­ implicaţiile asupra pro­ ţelor nocive evacuate în guguştiuci care vieţuiesc;, nume.„ faună cu chip 1
tabilă în zoţja marilor plat­ rarea sistemului de supra­ tecţiei mediului; 7 . mediu,, cu 30—40 la sută;, în funcţie de anotimp, sub uman, acum lucrurile se S
forme industriale Hune­ veghere a factorilor de — Odată cu trecerea la care ne vor alinia la nor­ copertina Casei de Cul­ repetă la indigo. Deşi I
doara, Călan,. Petroşanii şi mediu? de către fiecare uni­ economia de- piaţă? se. vor mele; internaţionale: privind tură din Deva. Despre organizaţiile de tineret *
Deva. tate economică, asigurarea crea: .condiţii? pentru redu­ protecţia mediului:. cei... înaripaţi, n-am cu­ s-au înmulţit; poartă? fit-A
în aceeaşi măsură tre­ mijloacelor tehnico-mate- cerea substanţelor poluan­ Activitatea; economică se vinte: Aste e viaţa lor. semne şi culori de par.it- J
buie să luăm în conside­ riale şi umane pentru ac­ te eu 10—15 ia sută? faţă? va? caracteriza prin tehno­ Şi a noastră, a locatarilor de„ sau sînt: total indie* |
rare şi alte fenomene mai ţiune în caz de avarie, sau de nivelul anului 1989, atît logii nepoluante, realizarea din preajmă, obligaţi Ia... pendente: Inclusiv de obli-1
lente şi greu de observat, accident.. D'e asemenea,, prin îmbunătăţirea tehno­ unei' agriculturi moderne,, sporuri de curăţenie; faţă gaţia: de a se ocupa d e j
care riscă să se accentueze se are în vedere trecerea logiilor de- producţie, sîl. prin folosirea îngăşămin- de ceea ce ne d ă încă. tineret.,. |
şi chiar să- atingă pragu­ la generalizarea instala­ şi, prin modernizarea insta­ telor naturale, şi? cu mij­ Termocentrala Mintia, fin în localuri, guguştiucH J
rile: de echilibru pentru ţiilor dovedite ca eficiente,, laţiilor de protecţie: Se loace de combatere-biologi­ schimb, celor... neînari­ ri-au ce căuta. Nu se gŞ* l
alţi factori de mediu, ca consolidarea colectivelor vor extinde’ cercetările' ştiin­ că a dăunătorilor,, cu: ex­ paţi, dăr cai zbor frumos seşte nimic pentru? iute**
soiul, subsolul, biocenozele de autocontrol pentru pro­ ţifice. în. domeniul’ bia- tinderea? reţetei? dfi mornte- în aspiraţii, în fapt copiii rosul, folosul, pretenţia şl, |
naturale, aşezările umane, tecţia mediului în. fiecare tehnologiei, hidrotehnicii, ring: integrat;; elrisorarsă noştri, elevi şi studenţi, mai cu seamă, buzunarul |
genofondiil, fondul peisa-. unitate, alinierea normelor: gazodinamicii, pedologiei, de studii sistematica de, tinerii? care ne-au făcut lor. Nu tu bere, nte to i
gistic, rezervaţiile şi mo­ de protecţie cu cele inter­ agroehimiai şi? tehnicii, de fundamentare? a fiecărei Revoluţia, care au sperat răcoritoare, nu tu w gus» |
numentele naturii. Tocmai naţionale, promovarea prin supraveghere a factorilor investiţii,- generalizarea? teh­ şi năzuit spre altceva, tare la finanţele Iot. Rî- *
de aceea, asigurarea pro­ privatizare a instalaţiilor de mediu;, recuperîndu-se nicii noi de- calcul, atît spre avu, în firtesuî lor, mic. Clubul’ tineretulto?|:
tecţiei mediului: înconju­ de valorificare a unor sub­ substanţele utile: din ga­ pentru urmărirea? calităţii şi chiar al părinţilor lor, — fost, dar poate fi ş l«
rător. presupune o concep­ stanţe utile evacuate în zele reziduale şi apele u- factorilor de mediu, cît ş i. aproape că-ţi vine să le actuali — nu funcţionea* I
ţie unitară şi dinamică, mediu, acordîndu-se prio­ zate, valorificîndu-se zgu­ pentru; prelucrarea datelor pttHgi dfi milă. ză deocamdată şi? nu? re- J
care să se desfăşoare pe ritate lucrărilor dfej‘â. imple­ rile şi? cenuşile^ de? termo­ necesare luării de decizii De ani de zile — evi­ proşăm nimie excepţionali,
etape şd să ţină seama de mentate în producţie, omo­ centrală şi alte? deşeuri privind activitatea de pro­ dent, deci, şi în trecuta lului animator al său; K (
noiîe structuri economice, logate şi cu rezultate bu­ utile Aceasta, v a .fi; . de tejare a mediului. orînduire a lucrurilor şi Costea, imobilizat într-un î
de evoluţia. tehnologii­ ne. Apoi,, pregătirea; for­ fapt, o a doua etapă. în fiecare etapă, la pro­ vieţii noastre —, îi vedem pat de spital. Sperăm» îl |
lor pe plan mondial. marea şi specializarea! per­ — Cînd,ne vom situa? şi movarea oricărei acţiuni stoluri, stoluri omorîn- dorim, pentru puţin timp; *
'— Dare sînt aceste pe­ sonalului din? această acti­ noi, din acest-’ punct do sau investiţii, la menţine- du-şi vacanţa pe treptele Avem încredere că boga* I
rioade şi ce obiective vi­ vitate, angajarea popu­ vedere, la nivelul ţărilor : rea în funcţionare:', ai ori­ de marmură ale Casei ta sa experienţă, profe» }
zează ? laţiei în acţiunile de elabo­ dezvoltate:? " - cărui obiectiv, aspectul eco­ de Cultură. A: venit pri­ sionalîsmul care-1 caraete-
— Priorităţile primei rare a programelor, in-, " — între, anii-.1996—2020, logic trebuie să prevaleze
etape vizează asigurarea formarea. ■ acesteia, pentru pe baza noilor., tehnologii: pe cel economic,, orice ac­ ma vacanţă de vară post­ rîzează si care i-a adus j
revoluţionară, iar tinerii destule neplăceri înainte; |
funcţionării la parametrii creşterea conştiinţei eco­ . 'industriale d e. producţie: şi tivitate fiind? economic efi­ care au făcut Revoluţia vor reuşi, cu sprijinul J
proiectaţi a tuturor insta­ logice, ■ promovarea coope­ prin modernizarea insta­ cientă numai dacă,. înainte sau au trăit-o sperînd, se celorlalte organizaţii c a l
laţiilor existente, finali­ rării internaţionale, şi a laţiilor de protecţie a me­ de toate,, este ecologică
află tot acolo, pe trepte. pretind că se ocupă de S
Nu pentru a aspira la o... tineret şi şi-au asunsatl
scară ierarhică socială. Ci, această răspundere, indi-J
pentru că n-au altceva’ ferent de culoarea lor po* S
mai bun de făcu t; că nu litică, si umple plăcut; |
li se oferă nimic ! Ca şi recreativ, confortant tim-S
în trecut, pe vremea fos­ pul aefistor frumoşi gu-1
tei „organizaţii revoluţio­ guştiuci aciuiţi eîrd; seară «
nare a tineretului", cînd de seară, pe treptele I
CASĂ DE PIATRĂ noapte a lucrătorului de la aceasta nu le oferea ti­ Casei de-Cultură. J
Un fecior frumos, o-faţă calea ferată nu încape nici nerilor aproape nimic,? NICOLAE STANCtU I
asemenea au spus, sîmbătă, un moment de răgaz. Mai în afara „joilor pentru
„da" din toată, inima şi. cu cu. seamă într-h staţie
toată dragostea în faţa eum,_este a noastră,.aici.la
ofiţerului stării civile' de Hunedoara ne spunea
la Primăria . Hunedoarei : domnul Gorneliu Gulea,, şe­
Ion Călin, muncitor la ful staţiei. Doar dacă ac­ DEMONSTRAŢIE PRACTICA
C. S. Hunedoara — în pre­ ţionăm în 'toate turele, la CU? UTIiAJE AGRICOLE
zent militar în termen, toate punctele şi posturile. I
sosit acasă pentru acest cu hărnicie, cu răspun­
uni» eveniment —, şi Că­ dere pentru drumul de fier I Vineri dimineaţa, la deocamdată, primite Iş:|
tălina Bălan, sudbriţă în al ţării ne achităm bine? Cooperativa Agricolă din S.M.A. şi Baza de Apro- L
combinat. înconjuraţi de de sarcini, în ee ne pri­ I Simeria*. va avea loc vizionare Nr. 20, Sfineriq. I
părinţi, rude,, prieteni şi... veşte avem realizări bune ■ w e m m ? m k n c i c m m A m a i a t m * ... o demonstraţie practică Asemenea demonstraţii |
nelipsiţii spectatori de pe la transport marfă: şi călă­ I cu motoculţoare şi utilajele vor fi organizate şi în |
stradă, li s-a urat, după tori, creşterea sarcinii- sta­ Desen de ALEXANDRU RUGESCU aferente, fir vederea pre­ celelalte zone;'agricole ale ■
datina strămoşească feri? - tice pe osie,, scăderea I zentării modului de lu­ judeţului. Cei interesaţi |
cire, casă de piatră, plină timpului de staţionare la cru şi cunoaşterii opţiu­ sînt aşteptaţi să participe I
de copii sănătoşi... (GH. E încărcare — descărcare, iar I nilor celor ee doresc să-şi la demonstraţiile res- *
procure as.tfel de maşini
NEGREA). regularitatea circulaţiei este agricole, acestea fiind, pecţive. . |
respectată întocmai;- con­ Aurul relansat L
„Căprioara” : form graficelor. Aş putea
FĂRĂ BERE, APA, lăuda mulţi? lucrători, dar
GHEATĂ:! este mai bina să,? spunem
Vremea, frumoasă, cani­ cîteva vorba? bunei despre După liberalizarea; pre- cererea de aur, estimate OCOlUt SltVIC DfVA
culară, sîmbăta liberă, d o toţii oamenii care muncesc ţului aurului? în anul 1S68, pe anul în curs, datele
rul. de natură şi... bronz fir staţia Hunedoara? (Uasi- cursul pe piaţă al acestui sînt, de asemenea; intere-
cheamă lume multa? la ca­ le Grtgoraş, colaborator); praţios « e W a erescuf sânte; Oferta totală se: ’ VINDE LA LICITAŢIE
bana „Căprioara”. Dar este spectaculos. De la 36 de apreciază la’ 1700 — 1888
mare păcat să- urci pînă CAFEA NATURALA — dolari uncia fir 1970, au- tone; din care nymaf vfnv-
acolo şi să ţi se ia piuitul rul, a „sărit" la circa 608? zărite ţăriter. ‘„socialiste? 6 cai ds muracă :
la auzul unor replici de de. deterL ia 1980,. penteu; însumează 358 de tonă.
felul?: „nu, avem? bere", fin „topul" afacerilor par­ est fir prezent să oscileze* Cererea, în schimb; totalî- Licitaţia va avea loc în ziua de 5 august a.c.,
„apă nu este la? duş că • ticulare, nu? maf surprinde undeva în jurul a, 12 000 zează 525—625 tone, din
aducem cu cisterna de la pe nimeni. ..explozia”' pre­ dolari1 kllogramuL care 225 tone’ pentru utU- ora % în ffrguf de la; Şoimus,
Deva", „gheaţă n-am pri­ ţurilor la fel şl fel de? pro­ în aceste condiţii, pro- ljzări în electronică şi
mit vara asta";. „feuealai 0- duse: Un, exemplu. ce? şo­ ducţia de? aur a ţăriter alte mimuri industriale,
Vem"... La temperatura zi­ chează este şi preţul la eu «ranomie liber* £ţrşa- stomatologie' şi. De asemenea, punem în vînzare (azi? de stuol.
lei, bineînţeles: „Să: mi? fa* cafeaua? naturala, vlndută zisele? ţări eapitteisteî a ţfiştfş. circa 150 tene- se?
cem roşu-n gît..." fac haz cu 10, lei la chioşcul de pe crescut de- Ia? 950 tone în fotosiesc pentru baterea şi Informaţii suplimentare la Deva, telefon
«fir necaz nişte mucaliţi, în Bulevardul Timişoara (fost 1980, lâ? 1,236® tone? & vte^area? du mooedfe off-
schimb, sfiit? mititei din Dr. Petra Grasa), din De­ 198%, estSmîtBto-se: pentru M ţ , iar- 258? tone sfiit 11569.
abundenţă Ctr: pîine şi. muş­ va, lîngă: sală de jaruri j f anul în curs? o producţie destinate tezaurizării,
tar. Nţc să stă mult lâ întreprihetereaj cinemato­ de l 550 de-tone. Rămîme un? sold? de ato-
rînd. Bar; pe? căldură şi grafică, în? feţa aeestor Relansarea producţiei sorbit de circa 1275 ta.
după mititei, cum. ar. merge preţuri; nu? poţi deeit să de aur este? spectaculoasă ne, din care se estimează
o bere1?' Merge şi fruco- rămîi; uluit şi te înfcebif: fit- S.H.A. şi; Ganada, unde că# 880 de tone d e aur se
la; dar parcă, totuşi... Ş&- cantităţile? extrase sînt de vor folaşi pentru? bijute-
fiii cabanei; domnul Bâr­ cum se nasc aceste prefiri 140 şi; re^ecti^,, ISO; to- rii Gtose; eîte milioane d e
fei,. afirma.că are comanzi peste noapte, c e calcule ne. * Americanii au în -femei de pe mapamond,; G.I.G.C.L. — S.A.C.T. DEVA
depuse pentru bere, răco­ (tnar bfiie zis interese)! şlSte e ^ o a t » e 22? fem lne? iar se? vor: înfrumuseţa' eu
ritoare, gheaţă: Dar... Har, ţifice au la bază ; de- unde canadienii 48; tnaintea ele ?
z i c e m noi, conducerea se procură cafeaua res­ lor însă, clasamentul in- Aurul s-a relansat, aşa- aduce la cunoştinja consumatorilor casnici şî ia-
O.J.T; Eteva ar tehui să pectivă aşa de:., naturală', dicăs pe? primul, loc Repu- daat. Pte piaţa? mondială, se j duî^Malî racorda|i la sistemul de termoficor»
fie mal? mult cu ochii pe căd| la diiept. vorbind;, noi bliea SudMtfrieană, ea oferă asium; spre vînzare
„E^rthara". Mai ales? CE- în comerţ o-o prea găsim. Circa 780 ţonft, apoi 5® <fe nrilteane de unriî* Deva câ îh perioada 6—27 august a.c,, te va sis-
teva luni din? an, pe eSl- Dacă' o ţinem tist aşa, TJ.R.S.S. cu 295 tone. O adieă eohivMeatolî a vre®: ta furnizarea apei calde menajere pentru revixii.
dtaă. Că pe urmă iarăşi peste tt 2i-două n-o să ne aparte o are Bra- 175? milioane perechi? '4m
intră. în-., h ibe măre, (GH, mirăm, dacă, acelaşi, produs, rilia- ua(te există circa o verighete- care nu costă ;i reparaţii pe conducta magistrafâ Mintia —
r. n.). o să-l, procuram nu cu jumătate de milion de deeSf un fleac de... 20 mi- Deva.
12—lS: fel, ei cnr 2fl de- Iei 1 Sb aur indivi* liante? dfe dolari. Aste e
MODEŞTI ŞI 0e; ctB # pun* duaU? cară extoag anual aurar aeram I
CEFERIŞTII SIN® ga... Cine-1 mal jswstejea- circa? i®' tea# de? mti- (354j
BtlF MTOVCRV- ' ză- sare- şi pe oorasumator? lu- ce priveşte oferta şi i- VISCHI
— tm 80ilvimam ă& Zi şi •-------------