Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_171
P. 1
L I B E R T A T E , D E T I E A D E V Ă R !
CU VlNTUL l i b e r
Călătorului îi stă bine „Cît costa un metru O problemă la ordinea zilei
de rafturi goale ?"
cu. . . cinstea titlul acestei hote nu este Z A H Ă R U L !
Nu,
stimaţi cititori,
o găselniţă gazetărească.
Nu. Din păcate este o Zahărul, se ştie, este Magazinul cu autoservi limentare din . municipiul
şi corectitudinea (II) întrebare pornită de la căutat mai mult decît în mele responsabilei Florica Deva ni le furnizează dom
re nr. 69. Şi aici, din spu
perioade ale - anului,
Am
alte
o tristă realitate.
nul Lucian Trifu, directo
auzit-o în magazinul... dată fiind • întrebuinţarea Nagy, s-a primit doar dife rul I.C.S.M.A. -. „Din 104
Dar ce importanţă mai sa în alimentaţia zilnică a renţă pentru luna mai. tone, ce ar fi trebuit să le
are specificul lui, cită copiilor şi a adulţilor, în Pentru lunile iunie şi iulie primim pentru luna iunie,
Raîd-anch«tâ întreprins cu sprijinul Poliţiei vreme astfel de „peisa conservarea fructelor şi si încă nu s-a repartizat ni nu am primit nimic. Deci
Transporturi Feroviare din staţiile C.F.R. Deva je cu rafturi goale" în ropurilor pentru Iarnă, pen mic. peste iunie s-a sărit. Pe
tru că oricît de reconfor
toate
tâlneşti în mai
Ceai-barul, care foloseş
ii Brad şi cu lucratori de la R.C.M. Deva. magazinele (excepţie fac tante ar fi cafeaua sau te zilnic cantităţi mari, iulie trebuia să primim U0
tone şi am primit doar 2n,
doar cele care şi le um ceaiul; nu se pot consuma nu sta prea bine nici ei ceea ce este foarte puţin".
plu cu lucruri care ori neîndulcite. Care este si cu zahărul. „Mai avem vreo Ne deplasăm mai aproa
cum nu interesează pe tuaţia aprovizionării cu 20 de kg, ceea ce este - pe de „sursă”. La I.C.R.A.,
Ne continuăm călătoria lător să-şi plătească bile nimeni). Cel care a pus acest produs în magazine foarte puţin pentru o uni domnul Nicolae Albu, di
de la Brad spre Gurahonţ. tul. Calea ferată nu poate întrebarea voia să glu alimentare din Deva ? tate cu profilul nostru — rectorul comercial, ne ex
Este joi, zi de târg Ia Brad, trăi din aer, ci din veni mească, pentru — că Magazinul nr. 1 din bu concretiza vînzătoarea Vic plică în detaliu situaţia:
deci avem. parte de un tren turi... aşa-i românu} — face levardul Timişoara. Vînză- toria Bucur. Se- spune că — Repartiţiile se fac
. aglomerat. „Cu atât mai — De fapt şi scopul con haz de necaz. Dar ast toarea Viorica Mîrza . ne nici în depozitul coopera lunar de către. Ministerul'
bine", ne spunem. Putem troalelor pe care le efec fel de glume, cu ma spune : „Unitatea noastră ţiei nu se găseşte. Este Comerţului şi Turismului,
constata cinstea şi corecti tuăm este de a-i depista gazine pustii, nu mai n-a mai avut zahăr din vorba să primim o repar prin Centrala Zahărului.
tudinea celor mulţi care pe cei care călătoresc frau amuză pe nimeni, mai luna mai. Intre timp, pe tiţie de pe. sate". Avem doi furnizori de
urcă în tren. Echipajului dulos, distrug geamuri, uşi, ales că această stare reţea, adică la alte maga Cîteva date concrete re bază : fabricile de zahăr
nostru de control i se ală banchete, instalaţii electri de fapt s-a... croni- zine, a fost zahăr. în pre feritoare la cantităţile de din Oradea şi. din Roman.
tură şi domnul Viorel Pe- ce şi sanitare, precum şi cizat, (V: Roman). zent nu ştiu dacă .este ori zahăr ce ar fi trebuit re In permanenţă, un delegat
trica, şeful staţiei C.F.R. prevenirea actelor de co nu", . . partizate în magazinele a- . al .nostru ţine legătura cu
Brad. rupţie. Se ştie, se . vor aceşti furnizori. Din păcate,
— S-a dus zvonul că este beşte mult că în acest tren, furnizorii se justifică că nu
control şi lumea a dat bu „naşul" este la modă, nu au materie primă. Răspun
luc la casierie — . - aflăm biletul. Dar dorim să le sul lor se rezumă cam aşa:
prima veste bună de la găsim noi... naşii — con ..Pe măsură ce intră, vă
doamna Mariţa Vasiu, ca tinua di. Cornel Liţoiu, şe dăm". Numai Oradea, spre
sieră în gara Brad. Faţă ful Postului de Poliţie din exemplu, are o restanţă de
de 3 500, cel mult 4 000 staţia Brad. 788 tone, iar. Fabrica din
lei, valoarea biletelor ce , Trecem - din comparti Romap, de 140. tone. Un
se vînd de regulă pe ruta ment în compartiment. Că total de 928 tone, cantitate
Brad—Ochi, astăzi ara vîn- lătorii în marea lor majo ce ţrebuia dată populaţiei,
dut bilete de călătorie de ritate sînt în regulă. Dar în prezent, şeful Sucursalei
0 214 lei. ; apar şi exeepţijle.v . noastre- din Hunedoara se
Plecăm, Buluc- la . bilete ~ Biletul dumneavoastră află la fabrică, cu saci,
şi în Ijalta din Vata. 103 la control, vă rugăm. aşa .cum a pretihs furnizo
* vîndute, faţă- de.,. nici- Dar Bujor Nistor, din rul. Vom vedea ce rezol
unul în- ultimele zile, pen- . . Brpd, . strada Cuza Vodă, vă... Maşinile aşteaptă 2—3
tru trenul 3127. Mergem zile la 'încărcat, se înre
spre bine, nu? GH. I. NEGREA gistrează cheltuieli mari
— Aşa ar fi cinstit şi cu staţionarea. în urma
corect — spunea domnul discuţiilor repetate cu di
Viorel-, Petrica. Fiecare că (Continuare în pag. a 2-a)
Intre blocurile 23 şl rectorul Fabricii de Zahăr
22 din cartierul „Lilia din Oradea, ni s-au expe
cului" Deva o groapă- diat două vagoane (49,7
capcanâ pînde şte de tone). Da/ nu s-au livrat
I Să nu uităm Basarabia! Să nu uităm Bucovina! J două luni automobili ştii ESTERA ŞINA
ai locu
necunoscători
I lui. Foto PAVEL LAZA
I m. (Continuare în pag. a 4-a)
Nevoia de paparude
pornit spre zona cedată. Frontiera Uff, căldurile acestea unde-or da cu sapa/ să
IV. 0 singură destinaţie — Siberia nouă era la Vicşani. La Băhrineşti ale lunii lui Cuptor / ţişnească apa ,7 să creas
ne adunaserăm cîteva mii de sol Tinjim toţi după ploaie, că spicult nalt cît plo
daţi şi ofiţeri. Eram grupaţi cîte pajiştile se ofilesc de se pul./ bobul de grînă/
Domnul Teodor Piţu s-a născut sentimentul ,că' păşesc în rai. Ordi patru, sovieticii semnau de primi cetă, porumbul aşteaptă cit un fus de lină/ .şi
in Patrăulii de Sus, judeţul Storoji- nul a fost să-i ajutăm şi să-i Or rea noastră şi ne dădeau o zapiscă. să-şi împlinească boabe s-aveţi parte/ numai de
ncţ, din dulcea Bucovină, acum în rientum spre Cernăuţi. A m refăcut drumul spre casă cu le de aur... Se va în bucate". Astfel în anu
străinată. Nc-am bucurat de ne 28 iunie 1940, ziua cedării, ne-a amărăciune în suflet. No simţeam dura oare Bunul Dum mite momente ale anu
preţuitul privilegiu al mărturiilor găsit concentraţi în Codrii Cosminu- abandonaţi în voia soartei. Eram de nezeu să ne dăruiască lui legat de anumite
in premieră. Să nu vă m iraţi! lui şi-n minte-mi vin vorbele gene moralizaţi şi pierduserăm încrederea din nou nişte privilegii sărbători, dar şi la vre
Teama de consecinţa i-a urmărit ralului de divizie: „Băieţi, Basa în cei care, cu numai cîteva , luni meteorologice ca în vre me de secetă...
ca o umbră pe cei pribegiţi ' rabia şi Bucovina s-au cedat ruşi înainte, afirmaseră: „Suntem înar mea Revoluţiei ? Oare A r beneficia şi locui
A fost martor al prigoanei de lor. Noi ne aflăm în zona cedată. maţi pînă-n . dinţi. Nu vom ceda . nu ne va fi de ajutor torii oraşelor că ar a-
portărilor, a trăit nedreptatea re Plecăm spre Suceava'1. nici o brazdă!". reluarea străvechiului şi vea străzile stropite îm
ţinerilor abuzive şi în ’44 a ales Retragere grăbită şi umilitoare, Secăreni — Suceveni — Cupca — uitatului obicei al papa potriva valului de praf
calea refugiului. Ne-a oferit domnul cu interdicţia de a ne apăra. In Pătrăuţii de Sus. Acasă, sovieticii rudelor cu răspândire care ne amăreşte exis
Piţu mărturii pentru istorie şi noi tr-adevăr, după vreo 50 de kilo îşi impuseseră deja conducătorii. Se indo—europeană, de in tenţa, am ciştiga şi din
am cunoscut, astfel, istorie autentică metri, în dreptul localităţii Opri- zvonea, totuşi, că Basarabia va fi fluenţare a condiţiilor aceea că am avea tot
prin mărturii autorizate. Să-i dăm, şeni, coloana noastră (pusă in miş reccdată României, luată prin frau meteorologice prin in timpul apă la robinete,
deci, cuvintul. care la circa o - oră de la comuni dă. Dar, în loc de eliberare, s-a cantaţiile grupurilor da nedestinată la stropitul
carea cedării, a întîlnit tancurile declanşat prigoana: au început de grădinilor!
„1939. Nemţii invadaseră Polonia. fete determinînd curge
In România încep concentrări masi sovietice. Am fost dezarmaţi. Co portările. Noapte după noapte, oa rea vremii ? „Paparudă, Dar vai, Doamne, ciţi
ve, de teama de a nu ajunge „felul mandanţii aii permis celor din zo menii erau ridicaţi în grabă, cu ce rudă,/ ogoarele udă,/ am adus prinos apei
doi la masa lui Hitler". Primul con na ocupată să părăsească divizia, aveau pe ei, duşi cu duba naagrM ploile să curgă/ fără de primordiale aştcptîhd,
punîndu-i totuşi în temă cu peri
încuiaţi. în vagoane
la gară,
de
tact cu frontul l-am avut în zona colul „de a fi porniţi de ruşi spre marfă şi... o singură destinaţie: Si măsură,/ eu găleata, len după datina strămoşeas
Văscauţi — Carapciu, pe Ceremuş Siberia". beria. Nu se făcea zarvă, aflai doar ta,/ peste toată gloata;/ că, la terminarea sece
(rîul trasa graniţa României cu (col. Bărbulescu, Regimentul 7 Vt- a doua zi că vecinul sau ruda cu de joi pînă joi/ să dea ratului, să Ic udăm pe
Polonia). Retrăiesc dramatismul în- năiori); curînd insă Ş-a dat oŢdin. de tare nu mai sînt, au fost deportaţi. nouă ploi,/ ploi de ale purtătoarele cununilor
de grîu ?
timplărilor de atunci ! - trei zile, po plecare celor, ce nu mai ţineau de (va urma) . mari/ pentru mari plu
gari,/ unde-or da cu plu
lonezii au trecut încontinuu gra ţară. . Eram printre ei. In 24 de Dr. CORNEL STOICA
niţa la noi, pe podul Vîjniţa, cu ore trebuia predat echipamentul şi NAT ALIA VASIU gul/ să taie ca untul';/
