Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_171

P A © t CUVÎMTUL UBE8

4»oeat din otem i i
Viitoarea Revoluţiei din la Bucureşti faptele o rea diferitelor comparti­ republicane, imperiale sa» 99
decembrie a măturat pen­ arată — nu puteau fi or* mente ale fostei securităţi, monarhice, ci pente» cap*»
tru totdeauna dim Româ­ gaaizate in mpewra în - lucrătorilor români din eitatea S8 de a organiza in sălile de judecată
nia un regat* politic com­ care s-au desfăşurat fără «omparifanentul de tatfor- şi conduce activRăţl de
promis în întreaga lume, contribuia substanţială a Otaţii d eenteainformaţii nare orice stat are- nevoie*
a!e cărui aberaţii fusese­ acestei misterioase coloa­ !î s-au făcut oferte dintre indiferent de fornta lui de • Oameni în „maşina de e sora soţiei reclamate,
ră duse pînă la paroxism ne a cincea, lăsată şă se cele mai ispititoare, tocmai organizare sau de regimul măcinat timp"- Deoparte aşa curai s-ar putea crede,
, de dictatura Înlăturată de mişte în voie în România, cunoscindu-îî-se capacitatea său politie. Să rev en t — cea. rezervată reclaman­ ci a soţului * reclamant. Se
ia putere cu grele Jertfe ba chiar sprijinită de in­ profesională. Implicarea u- insă mal aproape de rea­ ţilor — slnt 7 oameni va­ vede tEto^a că, după cc a
de sînge tînăr. conştienţa unor concetă­ norat dteţre aceştia — şi lităţile şi de zilele noas­ lizi şi buni de muncă. De muşcat toa» femtod oprit,
Au fost desfiinţate, eu ţeni. dih păcate ’a celor mai va­ tre. Răposata securitate s-a cealaltă — rezervată aresta a muşcat şl din col
acest prilej, şi o seamă Orice rău Insă poate fi loroşi — tn procese poiiti- sprijinit pe experienţa şi rîţilor •— alţi 7 la înveninat. al fadtotofl- Şi
de instituţii, cum este cea îndreptat dacă - este• ' ob­ CC pCBUU ViadVaţif we de la mulţi kilometri. Cau­ discordiei, aşezat In calea
a securităţii, pe care pu­ servat la timp. Sesizînd pot şi nu au cum să fie Siguranţei statului burghez, za? Np drept de moşte­ sa la răspîntie de drumuri,
terea totalitară şi cea dic­ efectele condamnabilei gre­ demonstrate — este un ma­ pe care regimul totalitar nire. Cei din stingă tre­ te vreme de seator'tottnd
tatorială s-au sprijinit şeli săvîrşite in focul re- re handicap pentru începu­ îi una de moarte, ca să nu buie să-I clştige fim cei câ gura &mâl n-o astopă
de-ă lungul anilor. Aici, voluţiei sub presiunea stră­ tul de dnan al aou-născu- mai vorbim de miliţia anu­ din drepte — să-f recu­ decît pămintuî. fn vremea
se pare însă câ, odată CU zii, âutoritşgle guver- tulul S.R.I. Oameni cu lui 1*948, «are &-s bazat în noască. Şi-l recunosc toţi asta, „pirita” caută, privirea
apa din scăldătoare, am ’ mare parte pe lucrătorii şapte fără njei o obiecţie. celui cu care a împărţit
aruncat şi copii id. Gon- i cei mai competenţi ai fos­ Nu-s pentru; prima oară
damnînd global !a dispa­ k • tei poliţii şi ai jandarme­ in faţa instanţei te accdt fructul °P r*' « l patul con-
jagal, .potoe află în ea o
riţie această instituţie pen­ riei. scop. E' uşor de bănuit că fărîmă de înţelegere şi de
tru «abuzurile săvîrşite de Sigur, prezenţa In rîndu*
unii dintre lucrătorii săi riîe Serviciului Român de Intre două prezenţe te tragăduinţă, sap de milă.
instanţă s*«u st#bSR nişte
şl ^ectemantul"
j / m r
în suprimarea adversari­ Informaţii a unor specia­ înţelegeri acceptate de am­ părăsesc apwa#pe totou- lin­
lor < politici ai totalitaris­ "ţfll lişti cunoscuţi din fdsta bele pifirţi- Se putea şi fără gă umăr sala de şetfinţe şi,
mului sau dictaturii, am securitate î-a făcut deja, itetţă înfăţişări laia^aaţă.
iiTimoI V
nu ştiu de ce* peatre o
uitat că latre funcţiile sa­ pe anii, sâ febre în ittvt Wn ■ sigur că se putea, dar aşa„, fracţiune de secundă ni s-a
te se aflau şi unele de CSswfl protestatarilor «t a 14 oameni X 2 zile, adică 28 oă v id două eapete
eare nici an stat din lume noii dirijat însă de la distanţă şl de zRe de vară pierdute.
iui se poate lipsi, cum mi înîfmpiăter. Existenţa O lună de muncă a urato Sărace îngemănate deasupra
este protecţia secretului anostei servieta, «fleieaţa unui pStoţ d* eo j^
• Obiectol emmei e mai
, de stat sau apărarea inte­ lui, dc- care ftH ne îndoim, om. Otomani fa maşitia ăe complex; : fiicele reclamă
reselor legitime şi sacre vor da Insoranfi şi fel­ măcinat timp.
aaL-~
ale României in probleme m Op­ ia*. ii, n i , i - — a. 1 . ’V lABCIQTBţW W Zl(«7«f baHurfig rămase după de-
ca integritatea sa terito- mod necesar şi firesc, el m p serrîSJB» oc martoră în.tr-o cauză de cesul mamei 1a tatăl vi­
rială, de pildă. viciul Rg&tein <te aetivat fa rte*»© # negare a paternRă^: treg. Ca d i Ie restituie a -
Nu e mai puţin adevă­ ţii — iastitafie m *-# d - nu vedem eeî eare se cununie se vedea bine e l eeste bumn-l, tatfi vitreg
rat că, după toate ava­ taat înot dc la arurt.i Mne interesele mireasa e gravidă*. Miri!
tarurile prin eare a tre­ te staifea intereselor legi- fipeâalitato ribatee zpeeia- care am trăit umblaseră, adică, mai de- sări Plătească chhie
cut pină acum România tirne şi majore al* po­ Mst, e e fo t e s pretoriei ral ineertita»SnH şi nesi- te c&narei cu <*ul- S cR au locuit
post-re vcâu ţioaară, la a- porului nostru, ale edifi­ stea, chior dacă rîndalcMe goranţei generate de «w - ceaţa. După ee s-a născut
eeastâ „aruncare- a copilu­ cării noii SoraânS- pcUtica teterae stei altele. nimentele ee tm urmat fetite, tatei u-a mai vrut tiade, firesc, ca fileefe si
lui odată cu apa murd a­ Evident, orice in stitu i Am putea spâne eă aoite Revoluţiei din decembrie, s-o recunoască. Deciarafi* eontriba» la ehefţuieîiîe
ră" a trudit din greu şi nou ereată se sprijini pe rfiafedefi sitei şi panta# te- avem toate motivele să de goră, martoră în ace­ de tnmormîntare a mamei
* coloana a cineea a unor temelia solidă a experien­ cfucsui n e sm ’wmmt as* vedem în asm# fte&r ser­ eaşi cauză: „Pirita rade lor. Fiicele w s fs că a-
servicii secrete străine in­ ţei dştigate. la materie nsâa de informaţii asalt viciu «m «Bat de nădejde spus că a avut reSaţB in­ reste cheltaieti a-a» test
teresate in crearea de haos de anihilare a aeţhraâor mai propice unei activităţi Şi» ca pe orice toiafi. să-l time ca soţul încă foainte fii cuantumul reclamat de
şi vid de putere, astfel ca agenţilor străini, de obţi­ rodnice in slujba jnterese- sprijinim în înfăptuirea de căsătorie. Se vedea e i tatăl vitreg. Doamne, ce
.agenţii lor să se poată nere de «tete in avans, ter majore imsftmn safe, prin VBtttftg» » gravidă atunci «ted s-ea trist spectacol 0 ee mi­
mişca în ţara noastră «a despre ceea ce unseatol PC9GE &&&&&& cununat la primărie. Bă­ siune grea an instanţele de
pe Cbamps Eâitees. Eve­ să întreprindă serviciile bloBeă, petete-» . «mfi# nuiala eă ra-ar fi co^Sto. judecată desemnate s& r
nimente cum, an fost «d e similare te a n », fii |am * 1» m «► » Ito s-s născut după ee dece asemenea
de la Tg. Mureş sau din noastră a existat 0 conti­ aduce atingere intemi plrto a piecat de-acasă. ftuL|e&
tem
:
ft fa rt l~ an
alte Judeţe cu populaţie nuă să existe o experienţă Sdttnftfiăbtf ' fţrţ/ttet - tareSta* . 5« ■', se
preponderent maghiară, invidiată de mulţi. Nu ite vorbească prin sat că s-ar
sau cele din 13 iunie, de întlmplare. la d o a n t e » fi copilul lui*. Martora au jo N d o a u
Cînd nici de la Unguri Câifttfului fl stâ bine eu. .
cinstea şi corectitudinea (H)
nu poţi porni
{Urmare din pag. 1)
de­
In entinuare slnt
pistaţi călătorind in nere­
„Este de necenceput, dra­ ceartă, ne insultă. Nu vor ap. 53, lucrător la secţia gulă ■—* fără bilets şl abo­
gă, să nu găseşti în ma­ să aceste, no vw să crea­ de mobilă din Brad, aflat namente, ori cu bilete de
gazin o farfurie, un cuţit, dă că am primit marfă In gravă stare de beţie, clasa a U-a ia claşa întîi
o cratiţă;. „Intr-adevăr. Ce puţină. Nimeni -~ nici se înfurie. Nu are bilet, — Sîmona Gros, Nicolae
fac oare tineri» căsătoriţi Primăria, nici Poliţia, nici abonament, acte de identi­ Negrea, Cătălin Paveliue, ^
care pornesc, cum se zice, întreprinderea — nu ne dă tate. Nimic, Dumitru Cercel, Luci#
de la lingură, că nici pe o împuternicire, o hîrtie în — Pînă acum ne-a jig­ Mihaela Răduleseu şi alţii,
aceasta n-au de unde s-o acest sens, adică să vin­ nit pe toţi călătorii din cărora li se aplică pe loc
cumpere ?“. dem mai puţin. Nu mal compartiment spunea corecţiile prevăzute de leg®.
Dialogul, purtat pe stra­ rezistăm. Dacă ne găsesc domnul Andrei Buică, lu­ Ziceam mai înainte ăe
dă, în Simeria; ne-a captat. cu nereguli, vom suporta crător la PECO'Brad, lu­ „naşi". Li s-a» făcut con­
Am intrat deci la „Me­ consecinţele. Poliţia vina cru confirmat şi de patru troale, amănunţite. Spre
naj". La magazinul ar. 59. şi ne ceartă aici în maga­ militari în termen. Ne-a mirarea noastră, dar spre
Pe rafturi : lămpi de i:umi- zin la noi, dar nu-1 în­ înjurat, a vrut chiar să ne cinste# lor, au fost găsiţi
nât şi.., pîlnii din plastic treabă pe cel care cum- -acum t o o m m m . mu .... lovească,.. te regulă. Zvonul că este
îmi
BflÂ.M l am .timp sa mau
presărate astfel Incit fă g “ ce face cu atîta mar. CU H n fH Ş A ..; La fel încearcă să pro- control o fi de vină ? Ne
creeze impresia că se gă­ (Sedeze şi cu organele de vom convinge la urmă­
seşte marfă... Ba nu. E' au control. Dar este calmat şi toarele controale, care spe­
şi mături. Dar, eele mai Beses de AtIXANORU RUaEKU amendat m IM 9 lei. îi», răm să fie mult mai dis­
imilte... mucegăite. E foarte adevărat că, litera legii. crete...
—* Ce ne puteţi spune — indiferent cine se face vi.
de fapt nu gazetarilor, ci novat de golurile mari de
concetăţenilor dv. -— des­ mărfuri din magazine, vin#
pre acest gol de ma -fâ ? o dăm pe vtnzfitori... De- • i
— Noi nu putem opri parte de mine tdeea de a Zootehnia pe drumul cel bun
oamenii să cumpere marfă lua apărarea comercianţi­ i
atîta cit vor — ne soune lor, cărora, să fim obiec­ partiţiei, preferind ca o
cu convingere vînzăto irea tivi, nu le-a prea lipsit Wmăriadtt-se punerea tru că n-ar fi existat te­ rajere, consiliul de admi­
Gabriela Popovici. Au bani nici în vremea dictatorii tot mai deplină te valoa­ ren destinat acestei scop, cantitate apreciabilă de nistraţie al Cooperativei
nutreţuri să rărnînâ nefo-
cl datorită unor neteţe-
fac ee vor cu banii. Nimeni nimic din ceea ce se pri­ re a resurselor existente, legerJ, mal bine zis retei iosită. Doamna ing, Leti- Agricole din Ruşi a sta-
la Cooperativa Agricolă
nu ne-a împuternicit să-i mea — e drept puţin — în bJiit ca la sfîrşitol anuluj
oprim. Pe de altă parte, magazine. Dar, după cum din Ruşi se acordă aten­ voinţe din partea ctopr ţia lonescu ne spunea că să fi© menţinute în efec­
primim marfă, puţină. Sâp- am ascultat şi alte păreri, ţie sporită sectorului zoo­ din Ocolisu Mare, care intervenţiile făcute pe tiv 120 .bovine şi 358 ovi­
s-au despărţit ^ Coope­
plan local şi
tehnie, îs special creşte­
judeţean
tămina trecută, vineri, am unii concetăţeni nu fac rativa Agricolă din Ruşi, pentru rezolvarea situa­ ne, Pentru aceste anima­
primit cinei g-^Jeţi emai­ altceva decît să cumpere, rii producţiei de lapte, Cu toate ci la Osoj^u le §e pot asigura din re­
late, 60 lighjene, cinci bu­ şă călătorească, să vlndă, I carne, Una, O dovadă ţiei au rămas doar sim­ surse proprii furajele ne­
toaie do IfW 1 din plastic, şi iar s-o ia de la capăt. concludentă te acest sens Mare au rămas mai pu­ ple promisiuni. Ca o so- cesare, fiind deja depozi­
luţie de provizorat, pfi-
ţin de 200 bovine şi 800
şase oale de 10 litri. A fost Au fost şi cazuri In care o reprezintă şi faptul că, ovine, aici stol circa 408 - şunatul s-a extins acum tate peste X 20 tone finuri
din leguminoase şi na­
scandal.. Am primit şi lin­ ylnzătoarea de la tejghea te prezent, producţia me­ ha păşune, revendicate ca pe mirişti, care sînt. tesă turale. De asemenea, după
die de lapte pe cap de
guri, furculiţe Şi linguriţe a refuzat să satisfacă ce­ proprietate, te vreme ea cam sărace în vegetaţie.
inoxidabile. Cîte 300. Dar rerile unor lacomi. A avut vacă mulsă depăşeşte 8 l§ Ruşi pentru 165 bovine, masa-verde s-a însâmîn-
s-a cumpărat foarte mult chiar un schimb de vorbe Utri pe & Un semn că Raţiile zilnice se mai ţ#t porumb silo*.
Conjugate eu grijă pen­
pu tăriţe
Cam intr-o oră s-a termi­ cu unii cumpărători, Ni- atei zootehnia se a fli pe 390 pvine au rămas nu­ şi borhot, De menţtonat tru selecţie şi reproducţie,
mai 50 de ha păşune, din
dramul cel bun.
nat toată marfa. meni din cei de lăţi însă care circa 20 sfnt Împă­ că îngrijitoarele Maria
— ce nu aţi inter­ nu a luat apărare# femeii în ciuda rezultatelor eforturile etow ee lucrea­
venit să se cumpere mai de la tejghea. Şl ne mal favorabile, unitatea se durite (!). Jancău şl Ana Moldovan ză te zootehnia unităţii
puţin ’ întrebăm de ce nu găsim mal confruntă Insă cu Deşi, iniţial se reparti­ itardă toată atenţia areş. m m&mm te reaJMri
Ne răspunde, responsabi­ articole de strictă necesi­ unele greutăţi, generate zase şi celor din Buşi o terii şi tegrijlcii vacilor tet bne«, m wănm
la unităţii. Liana Serafin- tate? Păi dacă închidem acum, mai ales, de lipsa suprafaţă mal mare d# AnaHgtod Pft.lhniUaţHA regursşlor dtoponteil#.
rcanu ■ ochii în faţa lăcomiei... I suprafeţelor de păşune păşune, cel Ocoliş
— Noi am vrea să vin­ necesare. $1 asta nu pen­ c valabilitatea de asigurare a bazei fu­ NîCOlAE RRCOB
dem . fiecăruia, dar unii ne KTERA ŞINA