Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_171
P. 3
3 AUGUST 1990 P A & 3
‘ ■ ■' a
T R I B U N A mmm • m • spinii
PARCUL, ZONELE VHtM Şî.„ VACILE .
44 € * să fim drepţi, să respectăm adevărul, vom spu
ne că pentru doamna Maria Borha, din Brad, sfrada
99 Decebal, nr, 12, este un lucru de laudă că are îş
ogradă 13 capete de bovine — vaci, tăuraşi, viţele.
Nu-i uşor să întreţii afitea animale. Dar nici să le
deschizi dimineaţa poarta, sâ le slobozi unde-o da
NATURA Şl CIVILIZAŢIE .te nu dezinteresat, în beznă de cei tărîre motivată şi confirmată de Dumnezeu, nu-i bine. Dumneaei aşa face. Şi cum
22 iulie a fost o autentică zi de ce vor sâ dea lovituri de noapte Ia organul ierarhic superior. La C-A.P. animalele nu ştiu multe, se opresc în zona gării. In
vară. Zeci de maşini au luat eu turismele parcate aici. Zdrapţi s-a botărît desfiinţarea coo parc, pe zonele verzi, unde este iarbă bună. Cam :
asalt şj Valea Roatei, incit de la Cînd s-ai* sesizat nişte furturi, perativei agricole şi împărţirea tere arată parcul, zonele şi spaţiile verzi din jurul gării
ieşirea din Mandra pe mai mulţi siau pus becuri, dar apoi au dis nurilor la cooperatori, aşa cum au vă puteţi închipui... .
kilometri s-a ocupat orice bucată părut Ar fi U ită ' c # ; « . în drept venit cu ele în cooperativă; b) In- Ani vorbit omeneşte cu doamna Borha şi ne-a spus
de iarbă pe care se putea întinde să ia măsuri pentru ea această par trucît la adunarea generală pe care că» „nu şe va mai fiitîmpla*. Va cere la Primăria .fi
O pătură. care să fie iluminată ne tinapoi nop aţi numit-o M iting" (au test pre şase pentru animale, fa ee ne priveşte, noi vom trece
Dacă nevoia de a ieşi la aer ţii, pentru a-* scaii de surprize pe zenţi intr-adevăr şi necooperatori) enrind pe la Brad. Vom vedea cum se ţine de cu»
liber este firească, de neînţeles râ- posesorii de autoturisme. . au parţieipat majoritatea coopera vfnt. Nu de alta, dar asemenea promisiuni am mat
tnîne atitudinea unora faţă de na POŞTA RUBRICII torilor, considerăm că hotărtrile 1 ui auzit... (GH. I. NEGREA).
tura ce-şi oferă cu atîta generozi • i«an Almăşan — Deva, B-dul te sfiit temeinice şi nu contravin
tate frumuseţile. Ce dezolante sînt Timişoara, nr. 5, bloc B, ap. 19. prevederilor legale ; c) Referitor Ia . 148 DE .ANI PE... comotivelor ou făcut lefii-
imaginile (cu resturi şi ambalaje! Dacă nu mai era fii municipiul De activitatea unităţii agricole, nu pot HOAŢA nuni să ducă mai depst* I
rămase în urma unor astfel de va o stradă eu uumete „Cetate",, hotărî necooperatorii; d) Decretele— te faima bună a înainta- r
invazii ! Şî încă un aspect supără propunerea chr. ar fi determinat pro ■■""lege nr. 42 şi 4Î/ISSA sfert obliga Dacă stăm să adunăm şilor, de la care au te-
tor îl constituie spălarea maşinilor babil o revenire. torii, ca de altfel toate legile. După b'mc, feroviarii Petrea văţat multe din tainele
la iarbă verde. Dacă n-o fac di • Gbeorghe Duma — Crişcior. Revoluţia din decembrie 1989 nu a O nea, Cornel Bondea,Au- meseriei, (VASILE GRI-
rect fii pirîtt, atunci -«—■ ca fn cazul Uniunea Cooperaţiei Agricole răs apăr-ut o altă legislaţie., cu referire rel Ştefan şi* Ştefan GORAŞ, colaborator).
celor cu numerele l-BD-2î96 şi 2 punde întrebărfior d v.: a) Desfiin expresă te desfiinţarea cooperati Gbeorghe Casian au adu-
HD-8501 — posesorii lor golesc fii ţarea G.A.P. se releră la hotărârea velor ; e l• Referitor la.cetăţenii din nat 149 de ani de muncă BEREA POLUEAZĂ f
apă mizeriile rezultate fii urma a- organului colectiv de conduce» de satul Bucureşei, avînd în vedere că „pe roată“, cum zic cefe-' Da, oft eiţii corect- $i
eestei operaţii, fgnortnd faptul că în dizolvare a persoanei juridice, ho- adunarea generală a hotă rit atribui riştU. Fără întreruperi, berea poluează. Cină, cat* ,
aval oamenii şi mal ales copiii fac rea terenurilor acestora şl eă uni fără abateri, sub emble- sumată in cantităţi p re »
bale. Oare să au ştie aceşti domni tatea se află în autodizolvare, con ma „Căile Ferate Uzinale mari, unii indivizi nu meii (
că pentru a fi respectat trebuie să-i siderăm că nu s-au încălcat preve- — C.S. Hunedoara". S& c&CQ locul unde s-eu- i
respecţi şi tu pe alţii 7 Chiar mi ' dorite legale; f) Potrivit Deeretit- explicăm: 41 de am a şerte. In vecinătatea Io* ; '
le pasă de buna, blinda şi iertătoa- lui—lege nr. 42/1990, art. 3, păşu fost, la conducerea loco- calului „Ursa’ Negru* # » <„
rea (pînă eînd?) natură? (Th, ffte- nile unităţilor agricole se folosesc motivei mecanicul Petre Simeria, spre exemplu, fa
Kaeiu, Hunedoara). ea păşuni comunale* ' Onea, 40 de ani domnul capătul Aleii jUs^kamtPf,
• fiare Szefcdy — Hunedoara. Bondea, mai bine de 34 ee duce spre pasarele,
Perioada rit © persoană a turnat de ant Aurel şi, respectă»,. mirosul de urina tţi ţe& f
DIN NOU... şcoala profesională constituie vechi Codan- AdunXnd ariii de respiraţia. Cum canteâtik
me în muncă numai dacă se faoe muncă ai acestor bravi din ultimele zile topeşte j
Despre felul în care este dovada că în intervalul efectuării oameni dau 149: t pe alocuri şi asfaltul, W * ţ
gospodărită strada Depozitelor studiilor a fosţ plătit cu salariu După datina muncita- porii de amoniac re fi- !
din Deva am mai scris. Ara lunar. Respectiv, persoana în cauză rească ei au predat loco- dică, viciind atmosferm
invitat edilii oraşului, să o vj. a avut calitatea de ucenic sala motivelemai tinerilor tne- Să confunde unu liberia- ,(
viteze într-o zi ploioasă, Mu riat, în care sens trebuie să prezin canici, unii foşti mina tor tea cu încălcarea cetite fi
a-a schimbat nimic-. Dimpo te acte oficiate. (I. M.% dreaptă pe port de aju- mai simple reguli de nes*
trivă, cei care fac curăţenie teri, ani în şir, A fost pect pentru semeni, pen- ’i
(mătură de fapt foarte rar) • Gbeorghe Circo — Bueureşci i emoţionant cînd cei care tru aspectul şi eurăfetfttt
depozitează gunoiul Ia rădă (Şestffi). Pentru perioada ia care, du preluat conducerea lo- străzii?-
cina gardului viu de pe mar fiind pensionar de invaliditate gra
ginea trotuarului, iar o parte dul HI, a desfăşurat activitate cu SE SCUTURA GRIUL, DOMNILOR!
îl adună grămezi şi-l lasă pe JJ2 normă, vechimea în muncă este
trotuarul şi aşa neincăpător corespunzătoare timpului efectiv lu Cînd au vrut să intre cu cofele în grîu, sâteair
«— pentru © zonă industrială crat. Astfel, pentru un an în eare din Crişcior care au primit pămînt semănat cu grife
aglomerată — pînă cînd in S-a lucrat eu 1/2 normă, vechimea din inventarul fostul»» C.A.P. au iost opriţi» „Griul
temperiile ori trecătorii 11 în nrâneg este de şase luni. (I. M.). se va recolta cu combinele S.M A, deoarece de pa
„dizolvă*. Oare cei ee fac cu • Iulian Brănuţiu — Simoria. ; aceste păminturi trebuie recuperată în produse vuitei»
răţenie nu văd ce se întîmplă? Potrivit prevederilor Legii nr. 26/ : rea semratei şi a muncilor agricole* — li s-a spus.
Dar cei care îi conduc ®u ob 1997, în situaţia la care concediul Şi oamenii au aşteptat combinele. Le mai aşteaptă şi i
servă superficialitatea, lucrul de sarcină şi lăuzie al soţiei cit şi cel acum. Am luat legătura cu primarul comunei, dom
făcut de mîntuială de câte» oa plăti* pentru îngrijirea copilului î» nul Lucaciu. „Foarte adevărat, ne-a spus dumnealui, ;
menii plătiţi pentru aceasta. „yîrstâ de pînă la 1 an se întinde pe în 2 iulie n venit trei combine de la Baia de Criş,
(Elena Magdiei — Deva). 12 luni sau mai mult, pe durata a au recoltat o zi şi jumătate şi, de atunci nu ie-u mai
2 ani calendaristici consecutivi, drep văzut nimeni. Am intervenit la Direcţia Agrieolă dar
tul la concediul legal de odihnă ni s-a spus că problema e de ^competenţa SALA,
PARCARE ÎN BEZNA se acordă numai pentru unul din cei Baia de Criş.
Domnul Vasile Grozav d i» Deva, 2 ani (respectiv dacă a efectuat con Se scutură griul pe cîmp, domnitor mecanizatori
Aleea Transilvaniei, bloc 7,, ne se cediul în anul 1990 nu mai poate de la Baia de Criş şi de munca din toamnă nu se
sizează faptul că parcarea din faţa beneficia de ‘acest drept şi pentru va bucura nimeni dacă mai intîrziaţi mult!
hotelului „Sarmis" este ţinută, poa- anul 1991 şi invers), (I. M.).
înţelegem. Nu se mai ca această apă minerală,
găseşte zahăr. Mezelurile, Nu sînt I late rele ia bună la gust şi, totodată,
brînzeturile apar tot mai tămăduitoare (care, deo
rar şi în cantităţi mici. camdată, cum am văzut,
N-ai de unde să cumperi apa minerală a ajuns, ca le minime de îmbutelie • întărirea ordinii, discipli Pentru recircuitarea am curge în proporţie de W-—
o sticlă de vin. Populara şi berea, de altfel „rara re la ora actuală sînt de nei in rîndul personalului balajelor şi pentru a asi 80 la şută pe gîrîa BăcRel
bere a ajuns băutură de avis“. Deci, iată cum stau 300 000 sticle pe lună. şi creşterea ..pregătirii pro gura zilnic apă minerală şi numai 20—30 la sufă
lux. Economia se confrun lucrurile te Băcîia. — Ar fi ceva apă mi fesionale a lucrătorilor. populaţiei, am luat mă înspre consumatori), să fie
tă c « enorme greutăţi, In primul rind trebuie nerală în frigiderele noas Aşa s-a ajuns să se pună sura deschiderii unor ma îmbuteliată în cantităţi
sînt destule probleme, Nu să arătăm — în ciuda fir tră, nu ? Ce s-a făcut, în staţia pe picioare, să creas- gazine proprii. Deocam cit mai mari ?
înţelegem însă de ce pu mei expuse la intrarea în aceste patru luni, de cînd ' că productivitatea mun- dată, avem unul în Deva, — Perspective, ia acest
este apă minerală ? Mai unitate — că staţia de staţia a trecut Ia firma cii. Se realizează acum o la parterul Complexului sens, sînt din cele atei
ales că la noi în judeţ apă minerală Băcîia nu pe care o conduceţi, pen producţie de 100 000 sticle Comercial Central şi în bune. Am prevăzut’ pen
există apă minerală bună mai aparţine întreprinde tru ieşirea , din impas şi pe lună. Orâştie. Dorim să deschi tru anul viitor 8 milioane
şi din abundenţă. Există rii Judeţene de Industrie sporirea producţiei de — De ce nu 300 000 sti dem şi în alte oraşe, dar de lei investiţii, care să
şi două unităţi de îmbu- Mică (I,J.F.I.M,P.Ş.), ci, apă minerală ? cle ? - avem probleme cu spa- ducă Ia modernizarea pro
telierg. La Bădia apa .mi. ineepînd §o la 1 aprilie — Ititfi ne-am luat cu Datorită lipsei de . ţiul. cesului tehnologic, creş
nerală, in loc să fie îm 1990, a trecut la Unitatea rafinile de cap, văzînd cum ambalaje, mai exact, a (N.A. — Această iniţia terea capacităţii de îinbu-
buteliată şi trimisă spre Industrială die Prestări stau lucrurile aici. Apoi sticlelor de un litru tip tivă, ni sc pare bine ve teliere, finalizarea unor
magazine, curge pe... apa Servicii şi Alimentaţie Pu ne-am suflecat mînecile şi f „Novisjma". Noi cumpă nită, mai ales pentru lucrări' menite să asigure
sîmbetei. Cam aşa discu blică Deva (fostele „dome am pornit Ia treabă. In răm sticle, să avem la populaţie. De aceea, cre un debit sporit de apă
tă oamenii. nii" din judeţ ale defunc primul riad am trecut la nivelul necesarului, dar dem eă reţeaua de maga tehnologică. Am început
De aceea, am plecat să tului px.r.); unitate, acum, remedierea tehnică şi pu unităţile comerciale nu ni zine trebuie extinsă în unele tratative cu o firmă
ne edificăm asupra con de sine stătătoare, cu o nerea In stare de lucru a le mai returnează. Iată, toate oraşele şi, de ce nu. din Suedia, interesată In
troversatei şi mult discu activitate laborioasă şi liniei de îmbuteliere ea de pildă, sucursala l.C.R.A. chiar în marile comune. exploatarea şi valorificarea
tatei probleme Băcîla. Ca eficientă, re, datorită întreţinerii ne din Petroşani, căreia i-am Primăriile au, deci, cu- apelor minerale de Ia noi,
> urmare, sîntem (acum în — Ctad ara preluat sta corespunzătoare, era a- livrat, în primul semes vîntul- în asigurarea spa implicit pe piaţa occi
măsură sâ vă oferim, sti ţia, ea se afla într-o sta proape putredă de rugi tru din acest an, 346 872 ţiilor necesare !). dentală- Dacă vom per
maţi băutori... de apă mi re tehnică deplorabilă — nă. Apoi, am trecut la e- sticle cu apă minerală, — Domnule. director, tot fecta un contract cu ei,
nerală, amănunte concre ne-a precizat domnul Ro- feetuarea unor ‘ moderni f ne-a returnat doar 163 6)6 ce am discutat pină acum lucrurile vor lua, desigur,
te despre activitatea sta mtflus Furcă, directorul zări, la acoperirea halei, , sticle goale, rămînihdu-ne este exact. Sînt lucruri pe o turnură deosebit de fa
ţiei de îmbuteliere de U.I.P.S.A.P. Deva, Prac igienizarea incintelor etc. datoare 183216 bucăţi. La cară le-am văzut cu ochii vorabilă...
' — Să înţelegem,
deci,
aici. Fireşte ne-am aple tic, putem spune că nu S-a comandat la „Tehno- • acestea se adaugă încă a- noştri şi ’ pot' fi verificate că în vara anului viitor
cat, îs primul riad, asu era în ştare de funcţio frig" Cluj o nouă linie de proapc 400 000 sticle, res de oricine; Asta nu înseam nu vom mai umbla cu
pra cauzelor reftte care nare. In primele trei luni îmbuteliere, pentru sticle tanţe din anul trecut. A- nă că treburile merg ca limba scoasă după o sti
fac ca — aşa cum au a- din acest an» aici s-au îm de o jumătate de litru, semenea probleme avem pe roafe^, la Băcîia. Mai clă de 1 apă minerală ?
rătat toţi cei care ne-au buteliat cam 25800 de eu ® capacitate de 60008 şi cu depozitele l.C.R.A. sînt destule de făcut, însă — Vom fa e tot ce pu
sesizat — o mare parte ' atlete. - sticle pe schimb. Conco din Hunedoara. Dacă am nu ne îndoim că se vor tem să asigurăm necesa
din debitul „izvoarelor ce — Este, într-sdevăr, pu- mitent, am trecut la re primi sticlele înapoi, am pune toate în matca mun rul de apă mir..?--ală popu
te» bueg“ să. şa pa Hm- organizarea muncii, la e- putea îmbutelia şi livra o cii ordonate si eficiente, laţiei iu m nostru,
gfiriă-n jos, la timp ce Ic — Foarte puţin, dacă liraiaarea tuturor neajun cantitate mai mare de apă în încheiere l'v;m Şă MWCEA LEFAMTU
oraşele şi satele Judeţului ne gîndim că posibilităţi- surilor din acest domeniu, • mftierală. ştim- ce perspective ar. fi
