Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_172
P. 1
s t
I . I B E R T A T B . D E M O C R A Ţ I E , A D E V Ă R !
c u v I n t u l l ib e r
SIMBATA, 4 AUGUST 1990
Anul II, nr. 172 4 pagini • 1 leu
DUMINICA, 5 AUGUST 1990
V niea vremea ca Dom „Schimbarea la faţă" repetate . rînduri arătat în
Dumnezeu s-a
oameni
nul să pătimească şi
CRIZA DE TIMP pentru mîntuirea noastră. lor, le-a arătat voia şi pu
să moară pe cruce
terea Sa.
El spusese apostolilor că a Domnului Hsus Hristos Cu multă putere s-a a-
Cîntl ne comparăm, sub aspect economic, social şi va fi prins şi batjocorit, rătat lui Moise, în rug pe
aV nivelului de trai, cu ţările avansate obişnuim să chinuit şi răstignit în Ie Horeb sau pe Sinak O da
ne raportăm totdeauna la timp, adică să vedem cu cît rusalim, dar va învia a ,Acesta estaFM Meu cel iubit, tă i-a spus : „Eu sînt cel ce
sînt acestea înaintea . noastră şi cît ne-ar trebui să treia zi. Vestirea patimi întru care bine am voit". sînt", iar altă dată i-a dat
ajungem şi noi la standardul lor actual. Părerile sînt lor a umplut de multă .(Matei 3,17) Tablele Legii. Cine nu ştie
deocamdată împărţite. După aprecierile specialişti tristeţe inimile lor şi tea de arătarea Lui către Ilie,
lor puţin mai prudenţi şi pesimişti în materie, ne-ar ma a cuprins sufletele lor căruia i-a împlinit . rugă
trebui caţa două decenii. Optimiştii însă estimează cu Îndoiala că n-ar fi Me vorbind cu El“. (Mt. 17, zeu, să simtă prezenţa lui ciunea şi i-a purtat de gri
că în mai puţin de o jumătate de deceniu ne putem sia cel mult aşteptat. Pen 2:—3). Copleşiţi de bucurie, Dumnezeu aproape de eL jă îri pustie! Dumnezeu a
redresa», şi alinia în rîndul ţărilor dezvoltate. Pînă tru ca să le întărească Apostolii ar fi dorit să- Pe aceea, am venit pe pregătit neamul omenesc
una alta nu putem şti care este adevărul. Rămâne ca credinţa că este ' adevăra rămină acolo pe veci. De lume ca să-l cunoaştem pentru întîlnirea cu El,
tot timpul, care este judecătorul suprem, să confirme tul Mesia Izbăvitorul şi aceea Petru eţcclaihă: pe Dumnezeu: „Neliniş prin trimiterea Fiului Său,
sau să infirme ipotezele. să nu se lepede de El în .jDoamne bine ne este tit este sufletul meu, a Domnului nostru Iisus
Un singur .lucru este cert acum. Preocupaţi mai faţa crucii, Domnul a dat nouă aici. De vroeşti să 'Doamne, pînă nu se re Ilristos în lume, care s-a
mult de demolarea structurilor vechi, de găsirea unor Apostolilor şi nouă tutu facem trei colibe: Ţie una, găseşte. în Tine”, spunea făcut om asemenea nouă,
modalităţi de recuperare şi repararea daunelor aduse ror un semn ai dumnezei- lui Moise tţnâ şi-, lui llîe Fericitul Augtistin. Este în afară de păcat şi totuşi
cîştigurilor fiecăruia, ne zbatem'ca peştele pe uscat-şi rii Sale, schirubtndu-se la uha"; Pe când grăiau ei, drept că- Sfînta Scriptură Dumnezeu n-a putut fi vă
uităm că, totuşi, munca este cea care pune în miş faţă (Mt 17 1—9 1 Marcu iâtă : un - glas din cer s-a ne spune în mod hotărît zut şi nu poate fi văzut
care mecanismul economiei de piaţă. 9,2, Luca 9,28). auzit' zlcîad: „Acesta esţe că -nu este cu putinţă a în toată mărimea şi pute
Evident, ne aflăm într-o mare criză de timp. Vrem După o săptămînă de FiUi-vMeu cel iubit • întru -vedea pe Dumnezeu şi a rea slovei Sale.; Oamenii
fi viu. (Ioan 1,18). Pe de
nu vrem, trebuie să recunoaştem că starea economiei la prevestirea patimilor. care -bine am voit, de A- .altă parte aflăm că în Preot CORNEL ILICA,
româneşti este destul de precară, necesittnd retehno- El s-a retras ea să- se roa cesta să ascultaţi P. (Mt. Lăsau
în
Vechiul Testamont şi
logizarea urgentă şi masivă în ţoale. sectoarele. Jîiei ge. A luat . cu sine pe cei 3,17). Noul .Testament găsim o
agricultura nu merge mai bine, iar poluarea mediu mai iubiţi ucenici; Petru, In cîntări şi rugăciuni mulţime, de mărturii că (Continuare în pag. a 2-a)
lui înconjurător continuă să ridice multe şi mari lacob şi loan şi s-au. suit alese, Sfinta noastră Bi-
semne, de întrebare. în muntele Taborului. Pe . serică. Ortodoxă Bppiâaă
In aspiraţia spre combaterea sărăciei se dezvăluie drot şO' ruga Tatălui ce prăzhuicşte în fiecare ah,
tot felul de caractere şi interese, numitorul lor co resc „s-a schimbat la faţă ia data de 6 august, acest
mun constituindu-1 intrarea cu orice, preţ, pe uşa din înaiotaa lor şi a strălucit ’ evehîrh’ent din viaţa" Mîrţ-
faţă sau din dos, în lumea bună. în legătură cu acest faţa Lui ca soarele, iar tuitorulyi. *.
aspect mi-au reţinut atenţia cele spuse de. Un eunos-. hainele Lui v s-au făcut Sufletul ‘ho#ru, doreştţ;
cut care, zicea el, a reuşit să „salte" preţul Unei albe ca zăpada. Şi. s-au a- să eftrioâscă pe' Dtimnaţ
cămăşi, prin convertire., la jsfcferite monezi, la. raBŞte. rătat Liiî Moise şi. ' Ilie
2 000 lei (!). I-a trebuit însă ceva tifftf)' sft timbîer
vreme în care n-a mai prea trecut să-şi facă datoria
In unitatea unde muncea. Dacă producţia a mers sad
nu, asta nu l-a prea interesat, .motivîhd* că a văzut
şi şefi mai mari care s-au «ajuns" prin acelaşi pro* ÎN ZIAKUI DE A Z I;
cedeu. „Aşa putem cîştigâ timp" — socotea. Dar ce P o litică sau economie?!
să mai -vorbim despre faptul că, aşa cum ni s-a ară
tat la televizor, o pereche de pantofi mal a că ţări 9 Caleidoscop duminical
dintr-un magazin de la. noi patronat de un străin va In ultima jumătate de adică. intîi să trăim, apoi
lorau, nici mai mult nici mai puţin, decît 2 000 de (pag. a 3-a). veac, în România nu exis sa filo şofăm. Acum, mai
mărci, echivalentul a peste 12 000 leii Te întrebi, fi ta decît o singură poli mult ca. oricând, este ne
reşte, cît timp trebuie să muncească, un om cinstit • „Mioriţa** în... Franţa tică, cea impusă de toa cesară concentrarea tu
ea să-şi poată procura o asemenea marfă ? Noi nu ne nele, inspiraţiile şt trans turor forţelor spre activi
lăcbmim la asemenea produse, chiar datăi se „mişcă" piraţiile., dictatorului le tatea economică. Singura
natural, ea adidaşii din reclama Tv. Am purta cu • Inform aţii 9 Note 9 Opinii vantin. descendent In li politică ce poate să ne
nie dreaptă din Nero şi preocupe este politica ne-
NIGOLAE TÎRCOB (pag. a 2-a) Caligula. In aceste con organiţîării ebonomice, a
diţii. reacţia firească a su grăbirii trecerii spre o
(Continuare în. pag. o 2-a) puşilor cu forţa, a fost economie de piaţă, poli
dezinteresul total faţă de tica m u n c ii pentru
feâi
tot ce era politică, fie cîştiguri cît mai mari pe
Internă, fie externă, fie baza unor producţii cît
economică. Singura formă mai mari. Despre cerin
I Sa nu uităm Basarabia! Să nu uităm Bucovina! sub , care se manifesta ţele activităţii economice
populaţia faţă de politică este necesar să se scrie
I era comentariul „sotto detaliat, deoarece este
voce", sau înjurătura pe imposibil ca în cîteva rîn
I ascuns, în momentele duri să fie descrise im- i
cînd politica leza intere perativele momentului c-
sele bietului cetăţean. In conomic. Pînă atunci,
rest, poporul era conside putem doar sublinia fap
rat un robot furnizor de tul că acum şi aici, eco
aplauze, la care — prin nomicul este cel ce ne
programare — judecata poate salva sau scufunda,
şi spiritul critic trebuiau politica fiind un lux —
să fie scurtcircuitate. n e c e s a.r, dar lux.
Schimbarea bruscă
a Ea se poate face, ea tre
V. Răscoala bucovinenilor interogatoriul; îi interesau capii j regimului a provocat şi buie făcută, dar ' după
răscoalei. Ne-au dus în sala îUchi- I
sorii, unde i-am regăsit pe cei din 2 o schimbare bruscă de terminarea zilei de mun
N-am rămas impasibili; ne-am Ul familia mea imau decis să mal strajă; dar nu numai pe ei, ci pe I atitudine faţă de politică că. Politica se face ca
organizat şi am decis să cerem re- aştept. încă vreo 15—16 consăteni. Am fost 2 în general. în locul vechii activitate principală nu
cedarea teritoriilor la români. Naivă A fost aceasta răscoala noastră, a ţinuţi aici pînă seară, cînd a venit I ' repulsii faţă de politică, mai de politicienii de
speranţă ! Nc-am pornit câteva mii bucovinenilor, împotriva rinduielii un camioii; am primit ordin să ne 2 a apărut un interes viu profesie; amatorii fac
spre Adincata (Liboca),, reşedinţa străine (martie *41). S-a instalat apoi aşezăm pe podea, culcaţi unul peste I şi o atitudine, activă faţă politică aşa cum merg în
raionului şi, cu vreo 15 km înainte o linişte relativă; ici-colo se mai altul, ca snopii, şi cu faţa în jos. g de ea.. Ca dovadă, pro excursie, aşa cum merg
de a ajunge, am fost iniîmpinaţi de făceau deportări. Am fost duşi la închisoarea din | centul foarte mare de să joace fotbal respec
cavaleria sovietică (se temuseră că Să nu credeţi că cei care partici Adîncatar-unde ne adunaserăm mai g participare la alegeri, fa tiv în timpul liber, cu
pornim spre frontieră). Unul dintre paserăm ia răscoală: am fost cumva mulţi de 100; am fost tunşi. Nimeni I ţă de celelalte ţări euro plăcere, fără patimă, fără
români a vorbit, cerînd încetarea ri iertaţi sau uitaţi! . N u! Prin a- nu ne explica nimic. Trei camioa- ■ pene, dovadă numărul exclusivism.' şi mai ales
dicărilor de acasă, a deportărilor priite, de la primărie arh fost anun ne ne-au transportat, tot pe timpul I imens de ziare apărute şi fără ură de orice natu
inumane şi ilegale ; în caz con ţat ci, împreună cu tata, trebuie serii, şi tot în poziţia de-acum cu- 2 care se vînd foarte bine. ră. Iar politicienii ama
trar, am ameninţat cu trecerea fron să efectuăm straja de noapte a sa născută. Destinaţia era: închisoarea | Din păcate, însă, ee-i prea tori, sînt de fapt profe
tierei. Ni s-a promis că deportările tului. Am presimţit, parcă, ceva şi mare din Cernăuţi. Celulele de m mult nu-i sănătos. Acum sioniştii din economie,
vor înceta^ Nu toţi au crezut în nu ne-am dus. După o săptămână, aici, de aproximativ 3/6 .fjietri, erauf am ajuns să facem poli activitate în care pot şi
promisiunile sovieticilor şi, în • dru am fost ătn nou chemaţi, de data tixite. de bucovineni ridicaţi, de pe g tică pe stradă, la cafe- trebuie să-şi demonstreze
mul de întoarcere, la Suceveni, unde asta pe un ton mai sever. Ne-am la casele lor. L-am găsii aici pe | nea, la coadă, la locul de capacitatea creatoare atît
noua graniţă era foarte aproape, au făcut straja şi, în zori; ne-am pre fostul nostru primar, dispărut fără ■ muncă şl în loc de mun- în folosul personal, cît şi
făcut tentativa de-a o trece. Unii zentat la primărie pentru a raporta. urmă, de cîteva luni; revăd scena | că, între prieteni şi între în folosul ţării. Numai,
au reuşit, cei mai mulţi au fost însă Ni s-a cerut să intrăm pe rind. In înttintrli primarului cu feciorul său, • soţi, politica obsedîndu-ne aşa se poate face din I
seceraţi de mitraliere. S-a ridicat birou, covoare în geam, - becul a- ridicat odată cu noi. A început f permanent. Dar politica, România o ţară bogată cu I
acolo un cimitir— prins şi •N.K.G.VAştl - în uniformă; traiul de deţinut: -mălai şi ciorbă; • în forma in care se prac- un popor bogat. Dacă i
Stătusem in cumpănă i să trec şt aht avut o tresărire dindu-mi sea şi nici -o explicaţie, nici o moti-S ’tjcă nu este decît filoso- nu înţelegem aceasta, I
eu sau nu. Dar împotrivirea tatei- ma, ăbid acum, că cei trei,^ intraţi vare a detenţiei,. . (va. urma) I fie, iar latinii aveau o vom rămîne ceea ce sin- ţ
— care mă însoţea, de fapt era pre înaintea m ea .rm ' mai ieşiseră (fu vorbă care şi «zi este ac- tem : o ţară săracă cu 1
zent aproape toi satul şi gindnl seseră scoşi 'pe o altă uşă). A urmat n£ataS vasiu | tuală: „Priraum vivere, un popor sărac. }
deinde philosophare" — GHEORGHE GRON J
