Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_172

IGUST — DUMINICA, 5 AUGUST 1990 PAG. 3

UMOR • UMOR • UMOR
C H L E 3B 0 S C 0P
— Alo, soţul dumnea­ — Minte, idioata, ne — Cred că au venit
voastră este acasă, vă rog? ! potrivim foarte bine. musafirii. L-am auzit pe
Brazilia, . ţara cît lin — Nu! tăticul spunîndu-i mamei
Cei doi copii trag cu ,
R E F L E C Ţ I A Z 11 E I j continent şi cu resurse — Atunci, dă-mi-1 pe al urechea la uşă. La un mo­ „Draga mea"...
*
„Ce altceva sînt fastul, puterea, gloria, / minerale fabuloase, are meu la telefon ! ment dat, unul din ei spu­
decît potnînt şi pulbere ?" o industrie minieră pe — Tăticule, ce înseamnă ne : Culese de UIE LEAHI)
măsură. Valoarea tota­
SHAKESPEARE lă a producţiei minera­ Cristofor Columb 1426 —
le în această ţară a 1492?
— Numele lui şi numă­
atins 7,3 miliarde do­ rul de telefon.
DESPRE VANITATE lari, reprezentînd circa *
2,8 la sută din produ­ — tl vezi pe ăla care se
„Ţărînă şi umbră sîn- „Vanitatea este mama sul naţional brut. Pro­ plimbă cu Trabantul pe
tem". celor i de luat în rîs, pre­ dusele prelucrate de in­ Calea Victoriei ? Eu l-am
Iloraţiu cum trîndăvia este mama dustrie din materiile făcut cu maşină.
„Câteodată chiar cele mai viciilor*. prime minerale au însă — Cum ?
violente pasiuni ne dau Marino otel o valoare mult mal ri­ — Avea bani de Mer­
odihnă, dar vanitatea ne -Falsa modestie e cea dicată, ajungînd la 66 cedes.
frămîntă totdeauna”. , din urmă rafinare a va­ miliarde dolari. * •
. La Rochefoucauld nităţii". — E adevărat că lonescu
„Sîntem atît de îngîrrs La Bruyere MINERITUL ţi-a dat două palme în ga­
faţi, c-am vrea să fim „Cînd cîntăreşti ia o ba­ ÎN BRAZILIA ră la Burdujeni ?
cunoscuţi în toată lumea lanţă. talerul care e mai — Ce, parcă aia-i gară ?
ehiar de către oamenii greu coboară, dar cel care Producţia de minereu *
care vor veni după noi, e mal uşor se ridică. Tot de fier variază în jurul Inginerul către doi trac­
cînd noi nu vom mai fi aşa. un om care are înţe­ a 129 milioane tone, din torişti care, în campanie,
Şi sîntem atît de vani­ lepciune şi talent este mo­ care 95,5 milioane tone stau lungiţi la umbră.
toşi, Incit stima a cinci dest şi tăcut, pe cînd un se exportă la o valoare — Mă,-, voi-iju-îsemănaţi?
sau şase persoane din ju­ om fudul totdeauna sare de aproape 1,7 miliarde — Aaa, păi nu sîntem
rul nostru ne incintă şl ne în sus cu vanitate*. dolari fraţii
mulţumeşte*. Sri Ramnkrlshna Cantitatea de bauxită *
Pascal Selecţie de tt(E tEAHU
produsă a atins 6,5 — S o fată atît de îucîn- MIC DICŢIONAR DE RITMURI Şl DANSURI
milioane tone. din care tătoare şi totuşi nemărita­
BOUNCE (engL; pron, XIX), al cărui câştigător
F L A S H se exportă 3,1 milioane tă. — Da, săraca, pentru a buns), tempo în muzica* primea un cozonac, a pfA»
tone, la preţul de 25—
în dimineaţa răcoroasă compliment bine plasat 26 dolari tona, încasîn- patr» oară... - ■ uşoară, caracterizat prin jitură. Melodia se dată
micul funcţionar îşi pri­ unei colege „soţia lui—“ du-se v o tu ri de 79 mi­ salturi suple şi elastice, la banjo pe un ritm ra­
veşte ceasul. Cam tîrziu. E cald. Ce bună e berea lioane dolari. Magneziu! — Eu nu spun decît favorabile dansului. pid. Este preluat de că­
Autobuzul —- mare înghe­ pe căldură ! Mai întrea­ produs cîntăreşte 7,4 ceea ce gîndesc. BOURRfiE (fr. pron. tre „rag-time* (v.acju
suială. Coate in stingă şl bă colegii ce se vinde milioane tone.. — Ah I De aceea ai fost bură), vechi dans popular CALIPSO, dans de ap*
dreapta — vrea să coboa­ peste graniţă, care este Referitor la ' metalele aşa tăcut toată seara,.. francez, eu ritm vioi. Din Ion cu ritm specific, pro­
re primul. La rîndul in­ cursul valutei şi..., de neferoase este de men­ * sec. al XVII-lea este pre­ venit din folclorul iSSU»
terminabil pentru un jur­ unde se poate face rost ţionat că producţia de — Doctore, ce să fac să luat ca dans de curte', lelor Trinidad, Măaaf#
nal proaspăt. Aleargă, la­ de zahăr şi fructe pen­ cupru a crescut la 40 000 par mai subţire ? iar ritmul, folosit în sui­ binară, cu accente p t
tră furtunos pe poarta tru rachiu. Intră la şeful tone metal, cea de zinc tele instrumentale. toţi timpii La origine
firmei E frecat de fix. cu o problemă doar aşa... este de 124 003 tone, — întuneric, doamnă, BREAK (engL a sparge, cântec .satiric, apare prin
Răsuflă uşurat — condi­ pentru activitate. îşi face cea de plumb de 13 600 * a încălca o lege ; pron. anii ’50 şi se impune ea
ca nu e luată. Semnează. de lucru şi prin alte bi­ tone, Iar producţia de — Soţi» dualitate spune bree), scurt pasaj melo­ dans de sine stătător.
întră in birou, pune de rouri, prilej de o şuetă cositor s-a stabilizat la Ia toată lumea că nu vă die sau ritmic, improvi­ CAN-CAN (fr. canOQP
o primă cafea. îşi aprin­ la o ţigară împrumutată* 28 60$ tone. potriviţi deloc unul cu zat de către un solist — bîrfă), dans excentrto
de o ţigară. Citeşte jur­ Caută un partener pen­ celălalt. instrumentist (mai ales de cabaret, originar dgs
nalul, comentează ultime­ tru berea de după pro­ la baterie), In afara liniei Algeria, la modă £n Fran­
le evenimente politice şi gram. Dă cîteva telefoa­ principale a piesei muzi­ ţa la sfîrşkul sec. <#
sportive. ■ încarcă masa ne. Priveşte ceasul — cale. In timpul executării XVIII-lea. Dansat numai
cu dosare Hâe rezolvatf. Ctteva zeci de minute şi break-ului orchestra „ta- de* femei. Lansat la Par îs
Ascute bine un creiotu are dreptul la berea din cet*. în cabaretul „Moulip —
Frunzăreşte un dosar, spu­ sticla aburită. Frunzăreş­ CADRIL (fr, quadrille), Rouge" (1889), se numea
ne ultimul banc auzit, te o revistă adusă din dans de bal originar din la început • „cadrilul rea­
rtde. Se cufundă ctteva Occident de un coleg is­ Franţa, foarte popular la list". Melodia, în măsu­
sferturi de oră tn muncă, teţ şl eu paşaport. încă începutul sec. al XlX-lea, ră binară, cu tempo ra­
îşi face un bilet de voie. o ţigară apoi stringe do­ răspindit în toate ţările pid. Dansul era conside­
Merge plnă la. magazinul sarele, închide sertarul. europene. Se execută în rat necuviincios, exagerat,
din colţ: „poate se dă Ce fierbinţeală... Priveşte grupuri de cîte două.pe­ de unde şi denumirea*
ceva". Cumpără dacă are ceasul, îşi strigă colegul rechi şi se compune din CARIOCA (sp.), dans
noroc. A început să fie — partener. Condica, şase figuri, partenerii de salon, apărut în Ame­
cald — ce bană or ţi Semnează. în faţa ochilor sehimbîndu-se intre ei. rica Latină în jurul mii­
o bere!... Priveşte cea­ — berea în guleraşe albe. CAKE-WALK (engl. lor '30. Este preluat din
sul. Revine. Micul de­ Ce bine e în.democra­ mersul cozonacului; pron. folclor. Asemănător cu
jun. O nouă cafea şi ţi­ ţie ! eheic-uoc), Joc dansant rumba.
gara de rigoare. Ultimele competitiv de pe planta­
ştiri politico.sportive. Un (NA 01LEANU ţiile Statelor Unite (sec. ŞTEFAN RADUŢ

Cine a - fost acest Her- aliaţilor în iulie 1944 l-a
mann Goering, mina dreap­ PERSONALITATE PSIHOPATICĂ PREMORBIDÂ. DEGRADATĂ DE STUPEFIANTE prins în vacanţă î A avut
tă a lui Hitler? Evoluţia un comportament teatral
sa a fost marcată de as­ ca al lui Nero: un oaspete
cendenţă (un Georg Goe­ rea Iugoslaviei şi Greciei. plnă la o greutate de 127 teresul. pentru a fi „în for­ Un alt personaj sinistru, la un ceaţ I-A văzut îm­
ring a fost comisar al Nu a asigurat corespunză­ kg, acceptînd să slăbească mă* la procesul de la contele Ciano, ministrul brăcat in togă romană,
■ Reichului In timpul lui tor protecţia aeriană a 36 kg în detenţie, în în­ Nurenberg. Atunci s-a re­ afacerilor externe al lui încălţat cu iptâodale, omăt
Frederic al U-iea al Pru­ Germaniei împotriva bom­ chisoarea din Nurenberg, marcat, cu o surprindere Mussolini şi ginerele a- cu pietror preţioase, cu fa­
siei), de îmbolnăvirea în bardamentului aliaţilor. abia dnd a aflat că va a- fără margini, o altă faţă cestuia din urmă, scria : ţa machiată şi buzele roşii.
adolescenţa' de reumatism Şi-a trădat fiihrerul însă părea în faţa unui tribu­ a lui Goering, în fapt o „Goering este cel mai u- Pentru a respecta ade­
articular acut (se va în­ în 23 aprilie 1945, cînd nal internaţional l personalitate de prim* man din şefii germani, vărul istoric trebuie să
drepta spre aviaţie), de a- i-a cerut acestuia dreptul Dependenţa faţă de drog plan, capabil, cu resurse dar este un emotiv şi un spunem că a fost tetre
morul între marna ''sa şi un să negocieze cu aliaţii pen­ nu s-a ivit întâmplător, ci nebănuite, cu sînge rece, violent care ar putea de-’ puţinji^fruntaşi ai Reichu-
medic evreu (pornirea an­ tru terminarea inutilului ca rezultat al unei perso­ excelent orator, cu o die- veni periculos". lui care s-au opus deschi­
tisemită), de contactul cu război, moment în care a nalităţi patologice, carac­ ţje aleasă. în faţa fapte­ Nu vom trece peste pa­ derii celui de al doilea
Hitler în anul 1922, de o fost destituit şi arestat de terizată prin imaturftate, lor eşti obligat să distingi siunea sa pentru operele front prin atacul împo­
dramă familială (soţia i-a SS; ulterior va încerca să de artă şi se ştie cît şi-a triva U.R.S.S. în iunie
murit de tuberculoză), de negocieze cu Eisenhower, • BOALA PUTERII însuşit din teritoriile ocu­ 1941.
consumul de stupefiante, fără succes, fiind internat pate, ea pradă de război; La 30 sepiembrie 1946
A fost atras de mie de intr-un lagăr ca prizonier • PUTEREA ŞI BOALA şi-a permis in consecinţă a fost condamnat la moar­
uniformele şl parăzUe mi­ de război. • * PUTEREA BOLII să se considere „ultimul te prin spînzurătoare, ex-
litare, iubea medaliile, sol­ Contactul său cu morfi­ om al Renaşterii". Era ciamînd la auzirea' ver­
daţii de plumb; le cerea na s-a făcut accidental, slăbiciune de caracter, ad­ ceea ee e înnăscut de-ceea oare Goering un iubitor dictului: „Pedeapsa cu
valeţilor, cînd tata avea după ce a fosţ rănit pe miraţie pentru sine însuşi^ ce au determinat morfina al culturii? Deloc! Lec­ moartea, aceasta nu vrea
oaspeţi, să-i aducă In ca­ front în anul 1916; va ră- (narcisism); incredibil, îşi şi codeina. Dar trebuie să turile sale se limitau la să-mi spună nimic; dar
mera ' sa coifurile şi să­ mîne robul acesteia, luînd cunoştea şi dimensiunile reţinem şi lipsa spiritului literatura care făcea apo­ reputaţiei mele istorice eu
biile invitaţilor. cei puţin două injecţii zil­ cicatricilor di» război* a- de fair-play: ocolea între­ logia, eroului său preferat, îi acord un preţ mai ma­
A organizat în martie nic, remareînd efectul „fa­ precia că „e cel mai fru­ bările, nu recunoştea ade­ Genghis-Han. re", A cerut să fie împuş­
1933 Gestapoul, s organi­ vorabil" asupra psihicu­ mos model de bărbat ger­ vărul, nega totul plnă la Vom aminti o serie de cat şi nu spînzurat, s-a
zat primele lagăre de con­ lui, Va adăuga şi consu­ man* I Treptat droguri­ absurd, plin de sine pînă bizarerii din comportarea sinucis cu o fiolă de cia­
centrare, se pare a fi fost mul de paracodeină, me­ le îi vor dezorganiza Viata, la absurd („eu cred că slht sa: pentru a se calma în nură de potasiu, pe care
instigatorul „Nopţii cuţite­ dicament folosit iii calma­ îi vor subjuga voinţa, îi moştenitorul întregii glo­ momentele de .enervare, q ascunsese din momen­
lor lungi*. Nu există do­ rea tusei, pe care-1 avea vor seădea interesul pen­ rii a cavaleriei germani­ număra şi aranja la infi­ tul arestării, cu dout ore
vezi clare dacă a iniţiat totdeauna în preajmă In tru activitate, îl vor alte­ ce", le scria el părinţilor nit nişte diamante; pentru înaintea executării pedep­
incendierea Reichstagului cantităţi impresionante ca ra memoria, îl vor dezin- Ia un moment dat). Nu a a putea purta decoraţii şi sei, în 15 octombrie: poş­
şi războiul împotriva Po­ un negustor de medica­ sera social. recunoscut însă participa­ în timpul băii şl-a coman­ te dorea să se detaşeze de
loniei. El a ordonat atacul mente (două valize în mo- Specialiştii americani au rea la crime, la desfăşu­ dat nişte replici de cau­ ceilalţi ca rang; primul
aerian fulger asupra Fran­ mentui tn care a fost a- reuşit sâ-1 determine să rarea războiului. * deşi ei ciuc ale medaliilor: cul­ acuzat în lipsa lui Hitler,
ţei, dar a acoperit aerian restat). renunţe la droguri prin i-a ordonat lui Heydrlcb mea în momente cheie poate era îngrozit de per­
«ecoresBUîiziter operaţiile Gurips, dar mîncarea era mijloace medicamentoase, să extindă soluţia finală a din război el aven cele spectiva -nîn'/urătorii...
eşuate oe la PuHkorqi». A uneori o mare pasiune a dar mai ales prin metode evreilor în toate teritorii­ mas neaşteptate preocu­
fost implicat şl fn ocupa­ sa, ducîndu-1 în anul 1933 psihologice, mârlndu-i in­ le ocupate. __...___ pări, de pildă debarcarea Dr. CORNEL STOICA