Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_173
P. 1
L I B E B T A T E, D E M O C R A Ţ I E , A D E V Ă R !
CU VÎNTUL li b e r
Anul II, nr. 173 MARTI, 7 AUGUST 1990 4 pagini - 1 leu
în comerţ— multe şi DREPTUL LA OPINIE
ÎN ZIARUL DE A ZI: Numiri în funcţii De ce să fim.
justificate nemulţumiri
■ „Părinţii adoptivi ai în conducerea Prefecturii discreditaţi ?
copiilor de la Peş- •
Materialul trimis în nu
Se ştie, în comerţ an fost şi sînt multe probleme. feana" Judeţului Hunedoara mele- „Locatarilor înşelaţi
Ele ţin atît de nivelul fondului de marfă şi apro de la Asociaţia nr. 138
vizionare, cit şi de comportarea, cinstea şi corecti ■ TRIBUNA „CUVIN- Prin Hotărîre a Guvernului României, în temeiul Deva", şi publicat în . co
tudinea lucrătorilor. Cele din urmă le accentuează TULUI LIBER" Legii nr. 5 din 19 iulie 1990, privind administrarea loanele ziarului, ; nu' se
pe primele şi creează multe şi Justificate nemulţu judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, pînă sprijină pe fapte reăle : şi
la organizarea de alegeri locale, la Prefectura Jude
miri din partea. cumpărătorilor. Că aşa este o dove ■ Mai multă ordine în ţului Hunedoara se numesc, în funcţiile specificate cel ce l-a redactat,' "'indi
ferent cine ar fi, nu a1 ţi
desc multele sesizări, sosite la redacţie pe această bazele furajere mai jos, următorii: nut seama nici de aspect
ternă, numărul mare de cetăţeni care vin şi îşi ex — Alexandru Pop, subprefect : - tele tehnice şi nici de alte
primă nemulţumirea faţă de felul cum se derulează | Cc gîiiduri îl fră- — Costel Alie, subprefect; aspecte, inclusiv de con
activitatea din comerţ. — Vasile Sicoe, secretar ; secinţele materiale şi even
Despre cîteva cazuri ne vom ocupa în rîndurile mintă pe un primar — Petru Işvan, membru ; tual penale ale persoane
defaţă. — Glteorgbe Gliga, membru ; lor care s-ar fi făcut vi
tinăr ? — Candin Trifan, membru ; ' novate de faptele impu
— Tita-Roman Costache, membru ; tate. Se . pretinde că, pen
Corteju de Sus . lează în condiţii total ■ DE CE NE FURAŢI — Graţiaţi Mircea Rădulescu, membru : tru ca unii locatari să be
CE. FACE neigienice I TIMPUL ? — Sigismund Duma, membru ; neficieze de apă caldă me
COOPERAŢIA ? La sesizările lor, şefa — Karoly Varga, membru. najeră în permanenţă, s-au
A venit la redacţie un magazinului, Ileana To- făcut modificări la ali
1 grup de gospodine, care au raodan, le-a spus: „N-aveţi mentarea cu apă caldă de-
ţinut, aUt verbal, oît , şi decît să , mergeţi unde la..centrala termică şi ca
. pfinţr-un adevărat- memo vreţi să mă reclamaţi". Milioane îngropate pentru veşnicie extremitatea vestică a Văii nu. este lipsit de interes
Jiului cu" planul de dez
ria, semnat de 29 de cetă Iată, oamenii au. venit că în blocurile care bene
ţeni să net atragă atenţia la ziar, rugîndu-ne să a- voltare a oraşului Uri- ficiază de apă caldă lo
câni ? Iată orori ca să nu
dar mai ales Uniunii Ju- ducem la cunoştinţă con De regulă fiecare aşeza tor general. Aici e mai cuiesc „contabilul" (a se
deţe.ne a Cooperaţiei , de ducerii Uniunii Judeţene re urbană are propriul sis greu. Alte milioane de le spunem altfel, .care îi citi administratorul). ..şi
Consum asupra a-ceea ce aceste nereguli. Ceea ce şi tem centralizat de trans cheltuit nu se prea . găsesc. costă pc contribuabili zeci foehisla de la centrala ter
Căci
de milioane de lei.
se Intîmplă la magazinul facem. Aşteptăm răspuns port şi epurare a apelor Dintr-uh -studiu de -prog mică. Se , lasă . deci să se
alimentar. din loeatitate. la toate acestea, inclusiv menajere uzate. Şi Urica- noză privind dezvoltarea, amortizarea acestor inves înţeleagă că cei doi ar fi
— Marfa căutată se vin la întrebarea: d e ce aici nii — oraş acum cu peste pînă în anul 2000 a activi tiţii se răsfrînge în taxele făcut modificările respec
de condiţionat,' ne spune detergentul se vinde nu 11000 de locuitori —, avea tăţii de gospodărie comu pentru serviciile comunale tive. Cei care au redactat
Victoria Ştef. Şi mai 1 rău mai cu sacul, mai ales că un asemenea sistem, res nală în judeţ, -specialiştii pe oare Unităţile respec
este că această marfă, pe nu se găseşte ? pectiv un colector general de la G.I.G.C.b. au des tive le percep pentru aces materialul solicită să se .ja
celor
împotriva
te servicii. - Pentru aseme
măsuri
e^jte statem obligaţi s-o Brănişca şi staţie de epurare. Teo prins un detaliu de prio
cumpărăm, de cele t»ai .SE PROFITA DE retic, acest sistem există rităţi ale... priorităţilor da nea aberaţii' nimeni nu vinovaţi,-deoarece . locata
quitte. ori este : alterată. - BUNĂTATEA şi acum. - Numai că prin că putem spune aşa, adi poate fi tras la'răspunde rii sînt înşelaţi prin aceea
Muştertil s-a dat. numai NOASTRA!“ construirea exploatării mi că lucrări a căror execu re ? Său aruncăm totul îrr că; trebuie .să- suporte COSr
cu' .dulceaţă de mure, sţri- niere de la Valea de Brazi, ţie nu mai suferă amina- spatele' dictatorului, căci" tul’" apei calde în mod e-
Căt3, produsele din carne O lungă scrisoare am unul" din elementele sis re. Ştiţi ce fonduri nece el va impus - dezvoltarea gal, deşi na beneficiază
forţată a exploatării1 căr
numai cu tobă său fasole primit şi din Brănişca, în temului — colectorul ge sită finanţarea acestui de măcar de apă rece. Pen
care. Intre altele, se spune neral — a fost anihilat şi taliu ? Aproape o jumăta bunelui 'în Valea Jiului ? tru stabilirea adevărului
mai spun oamenii ? că „avem serioase proble astfel cîteva milioane bu te, de miliard de lei. Cum Dar ’ nu acesta esto singu am solicitat, imediat după
rul" srău. Apele - uzate din
Gîâ sînt obligaţi să ducă me pe care nu ni le-a ne au fost îngropate pen s-or fi judecat lucrurile oraşul Uricani deversează publicarea materialului'
acasă de la acest magazin rezolvat nimeni". Care sînt tru vecie în pămlnt. Cele eînd a fost anihilat colec menţionat, ca G.I.G.G.L.
CooLSCrve alterate, „unt 4n- acestea ? lalte, reprezentînd staţia' torul general al Urieaniu- acum direct în Jiul de Deva să efectueze cerce-
vaghjt, .lapte ca*£ ă ^ a crit VALENTIN NEAGU de epurare au fost puse lu i?' Cum s-o fi corelat Vest şi aceasta este o a-
■dd Vr-0 zHe,. M -Jlăţea. se „pe linia moartă", pînă la planul de -dezvoltare a ex devărată crimă împotriva
naturii.
fet Usportă şi- se manipu (Continuare în pag. a 2-a} construirea unui alt colec ploatării d e ‘ cărbune în
ION CiOCLEl (Continuaro în pag. a 2-a}
I
Occident fără incidentali?
Să nu uităm Basarabia! Să nu uităm Bucovina! J
Au trecut mai mult de rătorii, mărfuri variate.
şapte luni de la revolu De la cosmeticele, cea
ţie, timp în care Occi suri-şi calculatoare la
dentul a fost alături de încălţăminte sport, anti
noi, Franţa, R.F.G., Ita concepţionale, sacoşe, gu
lia, multe alte ţări ne-au mă, ţigări ete: Se găsesc
trimis numeroase aju de toate pentru toţi...
toare. Odată cu acestea fraierii, la preţuri pe
a pătruns la noi şi gus măsură. Iar dacă clien
tul pentru Occident. Sau tul cusurgiu e nemulţu
poate că el.a existat din- mit cumva de preţul exa
VI. Pornim la drum... Hotinului începe bombardamentul) portanţă. Cert este im gerat al mărfii, ofertan
totdeauna. Nu are
două avioane zboară razant
cu
că tul îl îmbie cu
vorbe
pămîntul: pe unul se zăreşte tri acest gust a prins ră duioase: ’.ja, neică, d-d-
■ Evenimentele ■isterice se preci singur; l-am sprijinit vreo 3—4 colorul românesc, pe celălalt pa dăcini atît de adinei, în- ctlea că nu găseşti în altă
pitau. Noaptea de 21 spre 22 iu- km, cu efort, deoarece am fost a- jura nemţească. Ordin de culcare ’ cit acum se simte aici parte, îţi dau ieftin că
«te 41, ora trei: toţi deţinuţii sînt tenţionaţi să nu rămînem tn ur la pămînt: nimeresc Ungă o dadă ca la el acasă. Iar între vina ploaia...".
scoşi în curtea închisorii,' primim mă. Nu numai să rămînem în ur cu uşi laterale (din. cele tn care primii embrioni ai Occi
pripiţi •'
Deci, nu vă
fiecare un săculeţ, o pline şi o mă nu ne era permis, dar nici se transporta plinea de la brută dentului — iniţiativa par Aşteptaţi să vină ploaia,
bucată de brinză/ înţelegem că măcar să privim îndărăt) din timp rie). Mă adăpostesc tn ea, ’ trag ticulară. Oricine se poa că atunci pică ■ cu sigu
vom pom i la drum. In sfirşit, ni în timp se auzeau împuşcături. uşile; înăuntru, un bărbat -şi un te convinge de acest lu ranţă chilipirul! După
se vorbeşte: suit pe un camion, Primul popas — seara, pe un copilandru de vreo 16 ani, tot din cru străbătînd strada ploaie, preţurile vor creş
un N.K.G.V.-ist ne spune, mai izlaz, lingă Nepolocăuţi, cu ordin convoi. Bombardamentul conti bucureşteană Lipscani. te proporţional cu gra
întîi tn rusă, că s-a declarat răz de repaus peste noapte şl aver nui preţ de o jumătate de ceas, Occidentul însă de nu dul în care este udai (era'
boi; reia. apoi totul in româneşte, tisment de tragere în caz de fugă. se aud -apoi împuşcături şi pe anţă orientală se află să zic botezat) vînzătorui.
ăccentuînd că ei doresc să ne sal Şi totuşi tn tăcere am plănuit să lingă , lada noastră se scurg cei 'deci la îndemîna noas A trecut vremea blue-
veze viaţa, şi pentru asta ne vor rupem rîndurile) s-au ivit insă zo din convoaie: întîi al nostru apoi I tră, în plin centrul Bucii- jeans-ilor expuşi pe ziare.
i duce spre interiorul ţării lor. Ne rile şi orice tentativă era mult Cînd se aşterne liniştea (era 1 reştiului. Acum se <’ poartă... port
cel ce ne-a urmat.
Intr-o zi cu mult soare bagajul. De „Dacie", ca
După încolonare,
prea riscantă.
avertizează că tentativa de a fugi
se pedepseşte cu moartea. primiiîd permisiunea de a bea apă de-acum noapte), părăsim lada am început şi eu să „lip- re refuză, încă, cu încă-
■ Din nou la drum, în convoi. de la o ftntină, am privit cu pre salvatoare şi batem la poarta scănesc". Concentraţi în- păţînare, să se democra
Stăm cam 1509. Ne escortau se cauţie îndărăti ne urma un alt- primei case) nu ne răspunde ni-, tr-un talcioc de mari di tizeze şi să facă şi ea pe
meni) intrăm: uşile larg deschi
curitatea sovietică, dar şi evrei convoi, mai numeros dccît al se, aşţemuturile desfăcute j gazde mensiuni, mulţi coloraţi „Cadillacul", de pildă !
dor şi alţii, fără culoare.,,
Iar dacă tot pot să pro
nostru, eu oameni tn haine pes
«ivili, cu arme civile, voluntari,
i dorind să se împotrivească intr-un triţe — care tn strat, care nem le fugiseră de teama bombarda politică îşi expuneau fă fit de aceste alegeri libe
ră jenă atît bucuria de re,' eu. aleg... o altă stra
fel ‘pericolului nazist. ţeşte — cum fuseseră ridicaţi de mentului lăsind totul-de izbelişte. a trăi într-o ţară liberă dă' bucureşteană. Poate
(va urma)
acasă. Eram purtaţi,
intr-adevăr,
De la un timp, tata, slăbit 'de spre Nistru, cu intenţia clară de cit şi ce se mai găsea' m îine-o- să „cişmigesc".
boala care i s-a agravat in deten a fi trecuţi in U.R.S.S. Dar desti TEODOR PITU, pe... acasă. Pe ziare au-, Oricum o să vă scriu.
i ţie, n-a putut continua drumul nul ne dă un sem n: în marginea NATALIA VASIU tohtone se bronzează la
soare, aşteptînd cumpă RITA TURC
