Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_173
P. 2
PAG 2 CUVîNTUl LIBER NR. 173 • MARŢI, 7 AUGUST 1990
„Părinţii adoptivi ai copiilor
de la Pesteana “
Doamna Gerlinde Ga are drept scop perfecţio
bler din Bad Laasphe, narea. personalului, de în
R.F.G., după o vizită în văţămînt. şi administrativ,
România, în luna aprilie, cu ajutorul unor specia
s-a decis să se ocupe de lişti germani şi dotarea
Şcoala Ajutătoare Peştea- cu mijloace: audio-vizua-
na. De profesie dirijoare le. Pentru că doamna Ga
(a 9 coruri !) este şi cola bler a observat că aici nu
boratoare a Crucii Roşii - există un ritm de muncă
vest-germane de peste 20 intens,, oamenii nu Ştiu. să
dc ani. In această calita lucreze, împreună eu dom
te a iniţiat acţiunea „Pă nul Popescu a făcut eîteva
rinţii adoptivi ai copiilor demonstraţii practice» , în-
de la Peşteana". ; cepînd cu spălarea pe jos,'
Domnul Liviu Popescu, a copiilor, hrănirea lor şi-
inspector de specialitate la pînă la felul cum trCbuie
Inspectoratul Şcolar Jude să te apropii sufleteşte de.
ţean Hunedoara-Deva, ne; I ei. „Nu înţeleg de ce per
prezintă acţiunea care va sonalul nu-i tratează pe
f i de durată şi structurată aceşti copii, ca pe ai lpr
pe mai multe etape. Du de acasă. Doar şi ei sînt
pă 6 primă fază, cea de tot copii" — spune ini
documentare a doamnei moasa şi energica „mamă
Gabler la faţa locului, ur adoptivă" a acestora.
mătoarea a- constat în in Din dragoste pentru co
vitarea domnului Popes pii, dumneaei a învăţat în
cu, a directorului şi ad 4 luni româneşte. înţelege
Doamna Gabler pe unul din leagănele cu care a do
ministratorului şcolii — şi chiar o „rupe" bine pe tat şcoala. Cele trei maşini care vor asigura lenjeria curată
Vasile Gornic şi Andrei româneşte, iar cînd nii-şi pentru copiii de la Peşteana.
Axente — în R.F.G. Aici găseşte cuvintele apelea
au avut loc numeroase în- ză la italiană, spaniolă,. iele rămase din anul tre
tîlniri, vizite care le-au engleză. „Sînt un personaj Mai multă ordine în bazele furajere cut fiind împrăştiat»» l «
permis să vadă nivelul la internaţional" spune cu u- postul de incendiu inexis
care se lucrează cu per mor. Dar dacă limba noas Pornind de la realitatea tatea depozitează 600 to perativei Agricole din Tur- tent. Vedem, deci, că pe
soanele handicapate, să-şi tră o înţelege bine nu poa că acum este momentul ne fînuri şi 400 tone gro daş s-au depozitat circa lîngă sărăcia de furaje,
aleagă un bogat material te pricepe în schimb de cînd se pun bazele iernă- siere, acţiune aflată în 160 tone fîn şi paie, cam domină şi lipsa spiritului
documentar (planuri de ce „Oamenii nu ştiu şi nu rii animalelor, adică se prag de finalizare. Canti puţin faţă de necesar şi de gospodăresc.
învăţămînt, manuale, pro vor să muncească. Le ex strîng şi se depozitează tăţile de nutreţuri asigu Sperăm ca semnalele
grame' de recuperare co plici cum trebuie făcut.,şi., furajele, împreună cu dL rate, la care se adaugă- şi ceea ce se mai găseşte în noastre de alarmă să-şi
lective sau individuale). - vezi peste eîteva minute lt. col. Gheorghe Pascaru, suculentele, permit o bună cîmp. Neliniştitoare este găsească ecoul cuvenit îs
domnului
însă atitudinea
Acest material documen că tot ca înainte lucrează. locţiitorul comandantului hrănire . a întregului efec ing. I. Ştefan, care nu s-a factorii răspunzători da
tar (o maşină de volume) Sau spun „mîine". Asta Grupului - Judeţean de tiv de bovine şi ovine.. De soarta bazei furajere şi a
a fost pus, la întoarcerea e cuvînt de leneş. Aici tre Pompieri, ne-am deplasat altfel, menţionăm că şi îngrijit să se facă ordine sectoarelor zootehnice dl*
în ţară, la dispoziţia Mi buie schimbată mentali în eîteva cooperative agri în prezent se livrează zil în incinta fermei şi la lo unităţile agricole.
cul de depozitare a nutre
nisterului învăţămîntului. tatea". cole pentru a urmări mo nic cîte 980—1000 1 lapte. ţurilor, aici buruienile cres-
în cadrul celei de-a treia într-adevăr, felul de a dul cum sînt respectate În contrast, la Coopera cînd peste tot în voie, pa ‘ NICOLAE TIRCOR
etape a acţiunii, doamna privi munca trebuie să se normele de p.s.i. în ferme tiva Agricolă din Pricaz
Gabler a venit la Peştea schimbe. Şi nu numai la le zootehnice. Redăm, suc tronează o serie de nere
na, însoţită de 20 de per Şcoala Ajutătoare din Peş cint, principalele aspecte guli ee pun în evidenţă
soane (printre care un me teana. Doamna Gabler do desprinsa ignorarea normelor de
dic, tehnicieni care să reşte s-o ajute pentru a Întrucît în anii prece p.s.i. Pe lîngă faptul că De ce să fim discreditaţi?
monteze instalaţiile de joa deveni unitate etalon pen denţi la Cooperativa Agri baza furajeră nu este îm
că pentru copii). \De ase tru România şi chiar pen colă din Romos s-au pro prejmuită (a fost cîndva, (Urmare din pag. 1) deci nu asigurau o Închi
menea, a adus materiale tru ţările din estul Euro dus unele pagube cauzate dar unii oameni de rea- dere etanşă, nu puteau be
necesare, inexistente- pe pei, dar nu . transfofmîn- de incendii, am constatat credinţâ au distrus gardul neficia de pe urma „fur
piaţa românească,. în va du-se într-un Moş Geriîă că s-au tras învăţămintele — n.n.), aici nu s-a fă tului calificat" doar -cele
loare de o jumătate de care vine încărcat de da necesare, luîndu-se măsuri cut ordinea şi curăţenia ţări. Din răspunsul primit, 3 blocuri arătate în ma
milion de mărci vest-ger- ruri. Nu. Pentru că aces corespunzătoare de pro aşteptate, nu sînt asigu pe care-1 anexăm în co terial, ci toate blocurile
mane; alimente,' îmbrăcă- - tea se consumă repede. tejare a adăposturilor şi rate condiţii de intervenţie pie, rezultă că apa caldă din cadrul asociaţiei noas
minte, substanţe dezin O activitate devine însă furajelor, ordinea şi cură în caz de nevoie. Ţjnînd menajeră se furnizează e- tre care sînt cuprinse la
fectante şi pentru spălat prosperă doar atunci cînd ţenia reprezentînd atribu morţiş să ne contrazică la şalonat pe etape şi că la aceeaşi etapă de furnizare
(6 tone), trei maşini de se munceşte bine şi efi te esenţiale ale activităţii faţa locului, domnişoara punctul termic 26 B au e- a apei calde menajere, de
mare capacitate pentru cient. Şi acest stil nemţesc din fermă. Pe lingă insta Ileana Voina, preşedinte xistat două vane de ma oarece toate blocurile Sînt
spălat, stors şi uscat, toa vrea să-l impună dumneaei larea paratrăsnetelor la le consiliului de adminis nevră defecte de pe coloa deservite de aceeaşi coloa
te instrumentele necesare aici. Şi nu în ultimul rînd adăposturi şi fînare, aici traţie al unităţii, a fost de na de apă caldă, că din nă cu ramificări. Mai tre- •
unei formaţii de percuţie, o altă atitudine faţă de s-a adus un rezervor cu acord în cele din urmă, această cauză a fost posi bule să menţionăm şi fap
trotinete, biciclete ş.a. Pen persoanele handicapate, ca capacitate de 80 000 1 apă, că: „n-am prea avut vre bilă scurgerea de apă cal tul că autorul materialu
tru că şcoala va avea o re trebuie să fie indepen postul de incendiu este me să ne ocupăm de ba dă în afara etapei, că în lui a ignorat modul _dfş
clădire nouă, a pus la dis dente, să se poată integra, dotat cu mijloace iniţiale za furajeră, dar vom fa luna' aprilie 1990 vanele ari ta lcu l' al apei calde' nie- .
poziţie un plan de con în societate, desfăşurînd de stingere şi cu o cister ce şi acest lucru, deoare fost înlocuite, neputîndu-se najere, care este acelaşi '■
strucţie, conceput pe blo o activitate utilai «tare să nă mobilă de .4 000 1 apă, ce eu am mai fost amen iiţlocui; pînă la oprirea fur în întreg oraşul, astfel că ■
curi funcţionala totodată fiind .■ asigurată dată pentru, ignorarea nor nizării căldurii, , nirţeny, inclusiv serţinata- .
Ie facă să se simtă oameni paza pe timp de zi*şi de*' melor de p.s.i.*.' ’ Rămîne'
Viitoarea etapă a acţiu Iată deci cum s-a ajuns rii grijulii, nu se pot con
ca toţi ceilalţi. noapte. să vedem cum îşi va res
nii „Părinţii adoptivi ai Domnul ing. Mircea Pă- pecta cu y în tu l.......... la „furtul calificat datorat sidera înşelaţi.
cetă
Pelîtru lămurirea
copiilor de la Peşteana" . VIORICA ROMAN trînjan ne relata că .uni . .în baza furajeră. a Cop-' modificărilor practicate la ţenilor 'tare .au, citit" ma-
alimentarea cu apă caldă
la,,.centrala tcrţnifcă".„ Este terialtiî incriminat» vă so- ■
caJSoL a se menţiona şi licităm săi publicaţi răs- ,
In comerţ — multe şi justificate nemulţumiri faptul că în perioada în punsuî nostru (Preşedinte
cele două vane de'' Boneff Slavi,
administra
care
manevră erau defecte, şi tor Oaon Komnlns).
(Urmare din pag. 1) cooperaţia nu ia nici o minul-spiţal şi două unor S-âu- „perfecţionat* ne
măsură. cetăţeni),* celelalte luînd scrie Gheorghe Pătrui, din
„La magazin, gestiona Deşi a fost de eîteva ori drumul Devei, la ' fel ca oraşul Brad. Se referă la LA CAMPINGUL „STREI'
ra Ana Postolică împarte sancţionată de către orga frigiderele 1 Unele nici cele ale gestionarului Ma
marfa cui vrea. Ne înşea nele de poliţie, gestionara n-au ajuns aici, gestiona gazinului Auto-Moto, Cor ..-S-a primit bere. Ves cînd soţul i-a luat apă
lă la gramaj şi la rest, continuă să-şi facă de cap. ra primind doar banii. nel Gomoi. tea zboară ca vîntul ţi rarea — era firesc s-a
fără nici un scrupul. Da Şi încă un lucru foarte Iată deci, cum se face în esenţă, este vorba de în eîteva minute se şi facă — a fost apostrofaţi
că cineva îndrăzneşte să-i important. Şeful, postului comerţ la Brănişca. 'Toate faptul că, de cîte ori ges formează coadă. Este ca „ Dar tu. umflatule, ce
spună ceva, i se răspunde de poliţie ne-a confirmat acestea, sub privirile în tionarul pleacă după mar niculă, oamenii-s înse vrei ? “.
în faţă : „Du-te dracului, faptul că frigiderele repar găduitoare ale cooperaţiei fă, magazinul este închis taţi. — unii au venit din ...Nimeni nu se bagă,
ţăran prost!“. tizate comunei au fost din comună, dacă nu cum 3—4 zile. După sosire, o cîmp —, ţi, firesc, pre nici chiar Poliţia din £&-
Nici vecinii magazinu vîndute la Deva ? I va chiar cu „contribuţia" zi, două se „face recepţia", tind vînzătorului să res
meria, cu toate că
lui nu scapă de gura Discuţia cu domnul A- acesteia. timp în care piesele cele pecte ordinea sosirii. Nu prieten „devotai“ al un
os
„doamnei gestionare", pe vram Matei, primarul co Este urgent nevoie de mai căutate dispar, la des mai că ospătarul Mirel pătarului spărsese a sti
câre îi înjură tot timpul, munei, ne-a edificat asu intervenţia hotărită a U- chidere, magazinul fiind Dubaru servea după bu clă ţi o lipise de gfftlZ
ea predilecţie în genul: pra mai multor probleme. niunii Judeţene a Coope la fel de „dotat" ca îna nul plac. Nu respecta omului care intervenise
„Mă pîndiţi, lua-v-ar dra- Ştia de multe nereguli de raţiei de Consum şi po inte de primirea mărfii. rindul şi nici cumpără în apărarea soţiei.-
ca’". la magazin, de altele au liţiei pentru a face lumi Aşa s-a întîmplat şi în da Mai au sens comen
Grav este şi faptul că zea acum, pentru prima nă în acest caz şi aduce ta de 9 iulie a.c., cînd torii. Cînd o tînără fe tariile ? Cînd îţi vor
„o parte dintre televizoare oară. Era, în acelaşi timp, rea comerţului din Bră s-au primit cauciucuri, pe meie i-a atras atenţia cu schimba oare năravul li
şi frigidere le-a vîndut cu supărat şi revoltat că cei nişca pe făgaşul cinstei şi care respectivul gestionar rm-i corect să-ţi servească nii comercianţi ce se cred
suprapreţ la Deva". de la cooperaţie nu fac corectitudinii I le-a vîndut prietenilor şi prietenii care intraseră atotstăpînitori ? Cînd va
în legătură cu acest mod nimic pentru a stopa a- cunoştinţelor. în faţă, acesta i-a răspuns învăţa şi ospătarul f»
de a face comerţ, discu ceste practici. Mai ales că, Brad Mai grav este că aseme flegmatic: ,JServesc pe
dintr-o recentă discuţie STIL ŞI METODE nea practici se repetă tot cauză că omenia ţi buna
tăm cu sergentul-major cu respectiva gestionară, mai des, mărfurile fiind cine vreau" Insultele au cuviinţă in dialogul CU
loan Herbei, şeful postu a ieşit la iveală maţra- DE MUNCA vîndute direct din maga Continuat pe tonul: „U i- cumpărătorii este prima
lui de poliţie. Aflăm, în pazlîcul cu televizoarele. „Este revoltător că du zie I tă-te la dumneata cum şi cea mai elem entară
pă mai bine de 6 luni de araţi* (cum putea să a- îndatorire de serviciu t
tre altele, că într-adevăr, Anume că, din 15 bucăţi la revoluţie, stilul şi me Conducerea LCHS.M. Brad rate decît uşor prăfuită, Dar dacă nici. pe aceasta
gestionara vorbeşte foarte primite în acest an pen todele de muncă ale unor are obligaţia să limpe fUndcă-şi afilia părinţii n-a reuşit să şi-o însu
zească apele în acest caz
urît cu cetăţenii. Proble tru comună, doar şase s-au lucrători din comerţ au şi a schimba „stilul de la adunat finul ?). iar şească... (T, R.f
ma este mai veche, dar vîndut aici (patru la că- rămas aceleaşi, ori chiar muncă“ al gestionarului.
