Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_173
P. 3
CUVfNTUL LIBER NR. 173 « MARŢI, 7 AUGUST 1990 PA G . 3
T R I B U N A De ce ne furaţi tim pul?’
In sfîrşiţ, a sosit sîm- menit, dacă,., timpul nos-'
băta. Zi . liberă, zi ’ de tru, acest timp; care costă
CUVÎNTULUI LIBER“ odihnă şi recreere după atît de mult, nu ne-ar fi
interminabilele
o săptătaînă,., adică du răpit de
f i pă cinci zile de lucru; cozi. Sîrnbătă, 4 august,
Aşa cum ne făcuserăm spre exemplu — după
planul, vom pleca — unii cum se vede în imagi
la munte, sau măcar la nile alăturate — cetăţe
din apropierea nii din Deva au pierdut
pădurea
VETERANII DE RĂZBOI taţi în blocuri să li se dea aparta can 26, Deva, am transportat cu o 'Oraşului, să respirăm aer ore preţioase la rînd la
ÎN VRAJBA? mentele, sau garsonierele-, qe le ocu ^maşină la moara din Deva trei curat, alţii la pescuit sau- lapte (unităţile din Piaţă
saci cu porumb pentru măcinat; In
Descătuşaţi şi eliberaţi din opre- pă în proprietate, cu dreptul de a faţa morii se găseau mai mulţi oa la ştrand, vom face. o şi din vecinătatea Casei
le-lăsa moştenire urmaşilor ;
, siunea şub^care au fost ţinuţi de: 2. Color ce n u . locuiesc în blo meni cu căruţe şi maşini, din care plimbare, la ţară să ne de Cultură), la pîine (li
. către dictatura, ceausistă, cetăţenii curi proprietate, de stat să li se se deseăreau saci cu Cereale în şo7 - ‘ întjlnim părinţii; ori pur ni tatea din strada L i-■
patriei noastre s-au organizat în plătească locuinţele demolate la va pronul din faţa morii. 'Cum pro şi simplu vom întîrzia bertăţii), şi la mezeluri
diferite asociaţii, în ten dinţa-de a loarea lor adevărată, întrucât,, case gramul 'de lucru afişat era de -la mai mult în pat, răsfoind (aceeaşi stradă). Tot e
cîştiga anumite drepturi, marea lor zdravene, ce fac astăzi sute de mii ora 8—12, aşteptam să., vină per presa, o carte, ori ascul- bună şi ziua liberă la
majoritate justificate. .Aşa se face de . lei, au fost plătite cu 60—70—90 sonalul să-şi înceapă ' activitatea:. tînd emisiunea matinală ceva... Mai schimbi im
că, aii apărut mai multe organizaţii .mii lei, ceea ce este extrem de Pe ia ora 7,30, prin faţa morii, trece la... radia Dar să nu presii cu omul de ală
care în fond urmăresc aceiaşi scop. pu ţin .’ ■' :-.o maşină- din care. coboară.: „mora- ' treacă de ora 9,15, că turi, mai faci o cunoş
In asemenea situaţie se găsesc şi 3; Să li se' atribuie şi - demolaţi - rul", care- ne comunică foarte de pierdem reluarea roma tinţă, mai apleci urechea
veteranii de război, având două or lor pămînt în folosinţă pentru a nului foileton „Moşteni la o bîrfă... Numai că
ganizaţii : Liga Veteranilor de' Răz cultiva legume, zarzavaturi ş,a. gajat că azi nu funcţionează moara rea familiei Guldenburg" s-a dus pe... apa sîmhe-
boi şi Asociaţia Veteranilor, amîn- In speranţa că rugămintea noas pentru eâ este chemat ,1a o şedui-, la Tv... Cîte şi cîte ac tei şi tu excursie, şi Ui'
' ţă şi să no prezentăm numai luni'
două cu filiale şi în judeţul, nostru. tră’ va fi • adtisă la cunoştinţa . dimineaţa. Oamenii, surprinşi şi tivităţi utile, reconfortan odihnă şi tu... bună diS-,'
Cu nedumerire şi multă durere Parlamentului României pentru a revoltaţi, au cerut ea - măeap-să in te ar putea .să ne umple poziţie. ■■■"-L
în suflet, ne întrebăm de ce trebuie decide, vă mulţumim anticipat ziua liberă 1 ESTERA ŞINA,
să existe două .asemenea organizaţii domnilor senatori şi deputaţi ai troducă sacii cu cereale .în moară, Totul ar fi minunat, Fotografii
şi nu una sigură ? Pe front, toţi am judeţului Hunedoara. (Săndu Teş să nu-i mai transporte din nou a- extraordinar, . nemaipo PAVEL LAZA
fost înfrăţiţi cu moartea, de ce nu eam, Orăştie, str. Eroilor, bloc E, casă şi apoi, să-i aducă, iarăşi,; dar -
putem fi acum uniţi ? Ne mai miră ' sc. B, apartament 3). a refuzat categorie. Cetăţeni . din
faptul că la Brad, nu ştim din îm Deva, dar şi de la distanţe mai
puternicirea cui, unii cetăţeni au mari — unii aduseseră sacii în spa
început a face înscrieri în Liga Ve NE PLOUĂ ÎN CASĂ te, alţii cu cărucioare, maşini, că
teranilor, în schimbul taxei de 25 • De circa 5—6 ani ne ruţe — au rămas necăjiţi şi revol
lei, necesară „pentru întocmirea plouă în apartamente. în a- taţi. Oricum, transportul costă, ca
dosarului". Ne întrebăm despre ce ceastă perioadă ne-am adre să nu mai vorbim de timpul pier
dosare este vorba ? Nu cumva des sat de cîte 3—i orj pe an dut.
pre «şa zisele „dosare de cadre", l.G.C.L. Hunedoara. Acum întrebăm, prin intermediul zia
de tristă amintire ? Ceea -ce este şi cîţiva ani a venit o echipă a rului „Cuvîntul liber": 1) Cum îşi
mai suspect ne pare faptul cu nu se sus-nuuiitei instituţii şi a izo permite acest morar să sfideze ce
elibereâză nici un fel de chitanţă lat acoperişul blocului, dar rerile îndreptăţite ale oamenilor —
pentru banii încasaţi, proraiţîn- a lucrat aşa de bine că acum veniţi de seara, alţii noaptea şi ma
du-Iî-se veteranilor de război, care apa nu se infiltrează prin 1—2 joritatea dis-de-dimineâţă, spunîn-
se înscriu în asemenea condiţii, că , locuri ci prin 4—5. Apelăm du-le să plece sau dacă nu să stea
li se vor majora pensiile. şi prin i ntcrmediul ilarului piuă luni dimineaţa, cind va "reveni
Oare este bine aşa ? întîi că „Cuvîntul liber" la l.G.C.L. ' la program ? ; 2) Ce îel de şedinţe
sîntem dezbinaţi şi apoi pentru că Hunedoara să intervină pen* ' organizează conducerea întreprin
sîntem induşi în eroare. Sînt ne tru a repara acoperişul blo derii cu aparatul operativ din pro
cesare măsuri pentru lămurirea si cului. (Titu Pupăză, Hune ducţie, în timpul programului de
tuaţiei şi interzicerea unor aseme doara, strada Streiului nr. 8, lucru?.; 3) De ce nu a afişat pe
nea procedee. (Mihai Popovici, Brad). bloc C48, scara A, aparta uşa morii schimbarea programului
ment 17). cu o zi înainte ? ; 4) Oare acest mo
• In urmă cu doi ani, blo-
DOLEANŢELE CELOR CE LI ■ cui nostru' a beriefieiat de * rar şi conducerea întreprinderii nu
S-AU DEMOLAT CASELE reparaţie capitală. După a* se gîndesc cîte necazuri provoacă
ce astă operaţie Insă, ţn apar aameniior care se scoală cu noap
la Orăştie, ca şi în marea majo tamentele de la ultimul etaj tea în cap şi vin de ia distanţe
ritate a oraşelor şi satelor ţării, sînt . plouă mai tare; ca înainte. mari şî apoi sînt nevoiţi . să se în
mulţi oameni pare au avut de su (Eugenia Lobonţ, Hunedoa toarcă acasă şi apoi să revină, fă-
ferit din pricina demolării caselor, ra, str. Tb. Aman, bloc 3, eînd alte eforturi, alte cheltuieli,
conform inumanei legi a sistemati âp, 4). alt timp pierdut ? ; 5) Credem că
zării, promovată cu încăpăţînare de acest, morar şi-a făcut’ plinul şi nu ,
odioasa dictatură comunistă. în nu se gîndeşte la semenii săi, mai cu
mele acestora, .adresăm domnilor LA MOARA FĂRĂ.» NOROC seamă acum, în plină campanie a-
senatori şi deputaţi din judeţul Hu gricolă ? ; 61 Cerem conducerii . în
nedoara rugămintea de a duce în Vineri, 20 iulie 1990, la orele treprinderii şă ne comunice căite j
Parlamentul ţării doleanţele acestor 6,00,, subsemnatul Turdeanu Virgil suportă: dubla manipulare (încăr- j
oameni pe 'care 'W1 punctez Itr con din Deva, Aleea Transilvan iei 3, catul-descăircatul sacilor eu cerea
tinuare 5?/. ;; blo* 9* B. se. T, ap. 12, împreună le), transportul lor, timpul pierdut J
1. Demolaţilor, care au fost, mu*'. cu Popa Elisabeta, din strada Vul si nervii consumaţi ? . . i
: VITEZA EXCESIVA ?
Prin satul Burjue, re
Ce gînduri II frămlntă pe un primar tînăr şedinţa comunei cu acelaşi
iktme, tr-fica şoseaua naţio
nală ce duce la-Arad; -Cum
—; Sînt de-, felul meu un raşnlui, desigur. Lnume- muncă nu -se - 'poate- * '' Se qste şi. firesc, această arte
optimist. Am mare .Încre raţi-le, vă rugăm, r , învîrt mai uşor şi rotiţele ră de circulaţie»'-Ae: des
dere că, ăşă cum merg ' — ‘ EU cred că un primar comerţului, cele de lâ a- frecvenfâţă d e 1-autovehicu
treburile, vom creşte me este dator să se ocupe dc sistenţa medicală, ale pres le cil plăcuţa Tlîti Er;bine,
reu producţia d e ; mihergtfflâ , toate; . ' şb situa tărilor de .servicii, hai să aţceste mijloace de trans-
complexe, cărbune,: i utila ţiile eare-i fţămîntă pe 4 C ale sportului, distrac ţo-rt circulă jirta s a t c u
je miniere, produse ale oamenii, localităţii De la ţii or şi plimbărilor noas- foarte mare viteză, astfel
industriei mici şi . coope minereu la... legumele câ- 1 tre din ceasurile libere... îfecît, dacă te prind p e ,
raţiei meşteşugăreşti... re se vînd ; în ' piaţă, pen- —- Dumneavoastră cînd marginea şoselei, te dez-;
— Adică, vreţi să spu plimbaţi, cînd mergeţi tiracă pur şî simplu, cu m '
neţi, doauuăe primar, că Cîteva minute în dialog la dis tracţii ?,. .. acea cineva. Prezenţa po- |
şosea,
llţiei mai des pe
— ...Zilnic, La treabă şi
starea economică, produc cu domnul la veselie, împreună cu i-ar face, poate, pe cei de DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POSTA
ţia se află in plin proces FiOJUN POSTEUCA, toţi brădenîl mei... la volan să nu apese chiar; ^TELECO M UN ICAŢII
de redresare Ia I.M. Bar- primarul oraşului Brad aşa de tare pe pedala de HUNEDOARA — DEVA
za, Mina ÎJ.U.M.R. G R I. NEGREA fKceleraţie.
Crişcior, fabrica de In tru pamenî. Să nu scrieţi Foce apel către populaţia judeţului de a
dustrie Mică, la Coopera şi să nu credeţi că le pot dona :
tiva „Moţul",,. cuprinde, pe toate. Dar mă
zbat. Ce mă frămîntă a- ÎNTRE LEGUME Şl . . . PRIVATIZARE • dicţionare român — rus şi rus — român
— Realizările pe şapte
luni nu ne mulţumea:, poi ? Asigurarea pîinii, de uz genera), coniinînd zeci de mii de
dar sînt încurajatoare, a- transportul în comun, asi De un an de zile îh Piaţa Centrală a Devei func cuvinte, inclusiv dicţionare de profil teh
dică ne dau garanţia "că. gurarea cu butelii de ara ţionează, spre satisfacţia f rtultor consumatori, un nic şi economic ;
lucrurile se stabilizează pe‘ gaz, eu benzină şi moto magazin de desfacere a legumelor şi fructelor care
rină, .buna gospodărire şi 'a ăparţrnut A.E.S.C.H. Spunem că a aparţinut, de # dicţionare explicative şt enciclopedice ale
un făgaş bun. Acela al în-; oarece acum se duce o luptă înverşunată pentru
Alegerii că trebuie să ne • continua înfrumuseţare a desfiinţarea acestui magiazia, care este revendicat limbii române, inclusiv de explicare a ter
întoarcem cu faţa către oraşului, adică a i u r a de vechiul proprietar (G l.G.C.LJ, cu scopul de a fi menilor tehnici şi economici.
muncă, să producem mai rea oamenilor cu. tot ce le destinat unor particulari ce vor, pe baza liberei ini Cei ce doresc sa doneze sînt rugaţi să-şi
mult, să avem mai mult. trebuie. Dar numai cu ţiative, să întreprindă o! afacere aici. Nu sîntem îm- scrie numele, prenumele şi adresa completă pe
Boar o fasexa numai în. sprijinul lor. pottiva privatizării, dar nici a desfiinţării unui ma prima filă şi pot să le predea pînă la 25 au
foipşui traiului nostru de -- Reuşiţi a faceţi
4 cu zi, gazia foarte tltfl, care combate cu nădejde specula. gust 1990, fie la sediul D.J.P.Tc. Deva — Servi
zilnic î Nu ştim dacă şi cetăţenii din blocul respectiv, cane
— Am privit pe agenda — In bună parte, l<a este în jmmrtetete personală, preferă să suporte mi- ciul administrativ — fie la dirigintele oficiului
dumneavoastră de lucru. I.M. Barza, la Ţebea şi TOSul de aimnături, în cazul privatizării, sau mâl P.T.T.R. de pe raza domiciliului.
Am văzut numerotate cî- Crişcior, la „Moţul" se aegrahă optează pentru o bună aprovizionare cu (367)
teva probleme. Sînt cele munceşte tot mai bine. legume, (N.
prioritare pentru viaţa o- Oamenii înţeleg că fără
X ;