Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_174
P. 1

L   I   B    E   R    T    A    T   E    ,        D    E                                T  I  E,          A  D   E  V  Ă  R  !



           CU VINTUL LI BER








                                                                                           Anul  II,  nr.  174  MIERCURI,  8  AUGUST  1990  4  pagini  -  1  leu




                                                                                                             ENERGIA ELECTRICA
        E  foarte  cald  acum  în

                                                                                                               Avem!  Cită ?  Pînă  cînd 7
             casă.  Dar  la  iarnă?

                                                                                                               —  Circulă  un  zvon,  că   an  fost  defecte  sau   mai
         Atunci  cînd  afară  tem­  doar  despre  Deva,  in  în­                                             In  scurtă  vreme  nu  vom   sînt  in  revizii.».
        peratura  urcă  la  38   de   tregime'  termoficată  de  la                                          avea  curent  electric  des­  —  Da.  Aşa  Cum  spuneţi.
        grade,  iar  in  casă  nu  co­  Mintia.  Anul  trecut   am                                           tul  în  casele  noastre.  Este   In  ceasurile  cind  nu  sîn-
        boară  sub  28,  pare  hilar   fost  de  multe  ori  nevoiţi                                         adevărat,  domnule  inginer   tem  conectaţi,  noi  ne  fa­
        să  vorbeşti  de   „căldura   să întrerupem programul de                                             Ştefan  Pârău,  şeful  com­  cem  micile  şi  permanen­
        din  casele  noastre*,  nu ?   furnizare  a  apei   calde                                            partimentului  producţie  de   tele  revizii  şi  reparaţii,  a-
        Şi  totuşi,  iarna  este  o  rea­  menajere  pentru  că  tem­                                        la  întreprinderea  Electro-   dică  tot  ce  este   nevoie,
        litate  şi  se  apropie  sigur   peratura  la  care  primeam                                         centrale  din  Ilaţeg ?   pentru  ca  atunci  cind  dis­
        ca  moartea.  Atît  că  despre   agentul  termic  primar  nu                                           —  Este  numai  un  zvon.   pecerul  ţării   apasă   pe
        cea  din  urmă  nu  ştii  dud   permitea  să  dăm  şi   apă                                          In  ceea  ce  ne  priveşte,  a-   «bumbul  roşu  —  Retezat"
        vine,  in  vreme  ce  iama   caldă  şi  încălzire.  De  ce                                           sigurăm  o  funcţionalitate   să  fim  în  măsură  să  răs­
        va  fi  aici  peste  maximum   nu  dădea   Termocentrala                                             permanentă  a  celor  11  hi­  pundem  prezent,  mai  e-
        patru  luni.  Dacă  nu  pu­  Mintia  agent  termic   la                                              drocentrale.  Din  cauza  se­  xact,  să  dăm  energie  elec­
        nem  acum  întrebările  ca­  temperatura  din  contract,                                             cetei  prelungite  însă,  apa   trică  atunci  cînd  are  ne­
        re  se  ridică  In   legătură   nu  e  greu  de  ştiut:   tre­                                       în  baraje  este  la  un  nivel   voie  ţara.
        cu  căldura  de  la  iarnă  din   buia  Asigurată  în  primul                                        minim  de  exploatare.  Da­  —-  Totuşi,  ni  se  pare  că
        casele  noastre,  la  începu­  rind  energia  electrică.                                             că  în  centralele  electrice   de  la  I.E.  Haţeg  nu  vine
        tul  lui  decembrie  degeaba   Punem  punct,  pe  acest                                              pe  cărbune  nu  se  produce
        le  vom  mai  pune.  Nu  vom   argument,   discuţiei   cu                                            energie  electrică  la  posibi­  atita  energie  electrică  cit
                                                                                                                                       ar  trebui.  Greşesc ?
        proceda  la  obişnuitul  raid   domnul  inginer  Gheorghe                                            lităţi,  din  lipsa  cărbunelui,
                                                                                                                                                    bineînţeles.
                                                                                                                                        —  Greşiţi,
        privind  stadiul  pregătirilor   Bindescu.  Va  respecta  Ter­                                       noi  venim  zilnic  In  spri­  Consumatorii  trebuie  ;  să
        de  iarnă  a  instalaţiilor  de   mocentrala  Mintia  la  iar­                                       jinul  dispeceratului   na­
        încălzire  în  sistem   cen­  nă   c o n t r a c t u l    cu                                         ţional.  mai  cu  seamă   la
        tralizat.  Vom  pune  între­  G.I.G.C.L.?  Guvernul  ne-a                                            orele  de  vîrf  de  sarcină.     GH.  I.  NEGREA
        bări,  iar  la  unele  dintre   avertizat  că  deja  sînt  pro­                                        —  Dar  unele   centrale
        ele  vom  da  fot  noi  răspun­  bleme .. cu  energia  electri­                                                                 (Continuare  în  paa.  a  3-a)
        surile.                  că  şl  nu  vedem  în  ce  mă­
         Discutăm  problema  ter-   sură  vor  scădea  acestea  pe
        moficării,  In  principiu,  pa­  timp  de  iarnă,   astfel  ca
        ralel  cu  altele  ale  gospo­  amintitul  furnizor  şă  cree­  CÎNTEC,  JOC  ŞI  PORT  PĂDURRNESC
        dăriei  comunale  şi  locati­  ze  disponibilul  necesar  de
        ve,  cu   domnul   inginer   energie  termică  destinată   Cea  de-a   doua  zi  a   doar  în  ceea  ce  priveşte   căldură  în  sufletele  oa­  de  tinerii  din  Meria.  Din
        Gheorghe  Bindescu  —  şe­  termoficârii,  paralel   cu  sărbătorii  cîntecului,  jo­  vremea  care,  deşi   tori­  menilor.  aceeaşi  comună,   Lunca
        ful  biroului   speCiălizare-   producţia  de  energie  elec­  cului  şi  portului  păidure-   dă,  nu  i-a  putut   înde­  Deschiderea   spectaco­  Cernii,  au  venit  la  săr­
        cooperare  al  G.I.G.C.L.  trică  cp  deţine  în  mod  lo­  nesc  s-a  desfăşurat  lingă   părta,  ore  în  şir,  pe  nu­  lului  au  făcut-o   dansa­  bătoare  un  grup  vocal  şi
         —  Deocamdată,  ne  spu­  gic  primatul.  Dar  să   nu   Lacul  Cinciş,  la  baza  de   meroşii  spectatori  de  sce­  torii  do  la  Ruda-Gheiari,
        ne  domnia  sa,  se  ştie  cu   punem  chiar  de  acum  răul   agrement' a  I.A.C.R.S.H.   nă.  Printr-e  fericită  co­  urmaţi  de  solista  Catrina   solista  Mariana   Suciu.
                                                                                                                                                        răz­
                                                                                                                                     în  cir,ferele  cărora
        siguranţă  că  trebuie  să  a-   înainte.            După  simpozionul  «Ori­  incidenţă,   duminica   a   Anişca.  care,  după  pro-   bate  ceva  din  fiorul  pă­
        sigiţrăm  pe  timp  de  iar­  O  problemă  ce  datează   ginalitatea   etnofolclori-                 pria-i  mărturisire,   cîntă   durilor,  de  la  care-şi
        nă  o  temperatură  în  case   de  ani  o  reprezintă   ter-   că  a  ţinutului  pădureni-   precedat  Ziua   Soarelui   de-o  viaţă,  de  la  ■ vîrsta   trag  numele  locuitorii  a-
        de  minimum  20   grade   moficarea  Călanului,  care   lor“,  deosebit  de  apreciat   la  pădureni   (sărbătoare
        CaLsius.  Cum  o  vom  asi­  are  ca  furnizor  de  agent  de  participanţi,  care  a   trecută  în  calendarul  or­  de  7  ani.  „Briul",  „Doiul",   cestui  ţinut.  Nană  Floa­
        gura,  nu  mai  ştim,  pentru                        avut  loc  sîmbătă  la  Clu­  todox  drept  „Schimbarea   „Ardeleana"  sau   „Spiţ­  rea  Bobora  cîntă  doine,
        câ  problemele  capitale  din      ION  CIOCLEI      bul  din  Ghelari,   spec­  la faţă").  Şi,  nu în  ultimul   ele  grîu" —   jocurile  tra­  cu  o  voce   surprinzător
                                                                                                                                     de  puternică  si  melodi-
        anii  trecuţi  ale  acestei  ac­                     tacolul  folcloric  de   du­  rînd,  prin  tot  ce  s-a  în-   diţionale  ale  pădurenilor,
        tivităţi  sînt  la  fel  de  ac­                     minică  s-a  realizat  sub   tîmplat  pe  scenă,   spec­  jucate  cînd  „pe  loc'V cîncî   VIORICA  ROMAN
                                                                                                             într-un  ritm  ameţitor  —
        tuale  şi  acum.  Să  vorbim  (Continuare  în  pag.  a  3-a)  şemnul  Soarelui.  Şi   nu  tacolul  a  adus  lumină  şi  au  fost  aduse  în  scenă  si  (Continuare  în  pag.  a  3-a)   :
                                                                                                                    Crima  din  satul  Federi
            Să  nu  uităm  Basarabia!  Să  nu  uităm  Bucovina!
                                                                                                               Toţi  oamenii  din  Federi,
                                                                                                             comuna  Pui,  ştiau  foarte   mare  cantitate  de   ţuică.
                                                                                                                                      Ajuns  ■  acolo,  Serafim  a
                                                                                                             bine  ce  fel  de  indivizi  sînt   lucrat  alături  de  tatăl  său
                                                                                                             Viorean  şi  Serafim  Drăgă-   o  vreme.  Venind   amiaza
                                                                                                             nesc  şi  ce  le  poate  pielea.   cei  doi  au  intrat  sub  aco­
                                                                                                             Familiile  tatălui  şi  fiului   periş  să-şi   facă  mîneare.
                                                                                                             locuiau  în  aceeaşi  gospodă­  Au  deschis  sticla  eu  ţui­
                                                                                                             rie  şi  atunci   cînd  aveau   că  şi  s-au  servit  din  bel­
                                                                                                             minţile  limpezi,  cei  doi  se   şug.  Pe  acest  fond   s-a
                                                                                                             aveau  bine.  Din  păcate  se   iscat  o  ceartă.  La  un  mo­
                                                                                                             aflau  rar  în  această  stare.   ment  dat.  Serafim  a  luat
                                                                                                             Mai  toată  vremea  erau  cu   oala  ce  fierbea  pe  foc  şi
                                                                           tice.  „Nu  merge  înainte!“  —  mi-a
       I  (VII)  Prima  noapte  de  libertate                              spus  moşul  şi  mi-a  adus  dinainte   minţile  înceţoşate  de  al­  a  aruiicat-p  spre  tatăl  său.
                                                                          ■ cartofi  noi  cu  smintind.  Am  trăit   cool.  De  cîte  ori  se  aflau   Enervat  de  acest  gest,  Vio­
             Noaptea, prima de  libertate  du­  mult  de  180  km.  Cu  ajutorul  lui   aici  o  tntîmplare  ciudată;  am  în  această  Ipostază  se  cer­  rean  a  pus  mina  pe   un
          pă  luni  de  detenţie,  am  petrecut-o   Dumnezeu  şi,  de  multe  ori,  al  oa­  adormit  în  podul  şurii  şi  in  vis   tau,  se  înjurau  şi  se  ame­  ciocan  şi  s-a  apropiat  de
                                                                                                             ninţau,  comportîndu-se  ca
           in  podul  grajdului.  Somnul  m-a   menilor  buni,  am  ajuns  în  cele   mi  s-a  arătat  mama,  tndemnîndu-             fiul  său.  A  lovit  de  două
           ocolit,  gîndul  la  tata,  care  —  bol­  din urmă.            mă  să  plec.  M-am  trezit,  nu  era   la  uşa  cortului,  cum   se   ori.  Serafim  a  căzut   la
          nav  —  tşl  continua  drumul   in   îmi  amintesc  de  o  femeie  ce   nimeni,  mi-am  luat  uneltele  şi  am   zice,  de  li  se  dusese  ves­  pămînt.  Viorean  a  mai  lo­
           convoi,  nu-mi  dădea  pace.    săpa  păpuşoiul:  mi-a  dat   mălai   pornit  pe-o  scurtătură,  prin  pă­  tea  mult  dincolo  de  margi­  vit  de  două  ori  cu  cioca­
            La  ivirea  zorilor,  gazdele  încă   proaspăt  şi  lapte  acru  adus  în  ul­  puşoi,  spre  Molodia.  După  nici  500   nile  satului.  La  astfel  de   nul.  A  stat  o  vreme  stană
           nu  se  întorseseră}  am  luat  fieca­  ciori  apoi  mi-a  lămurit   drumul   de  metri,  privind  înapoi,  am  ză­  scene  aproape  cotidiene  a-   de  piatră.  S-a  apropiat  a-
           re  pe  umăr  cite-o  furcă  şi  o  gre­  spre Prut.            rit şase călăreţi sovietici, dintre ca­  sistau  neputincioase  soacra   poi  de  cel  căzut  şi  a  con-,
           blă  sau  sapă  —  era  vremea  co­  Peste  Prut  m-au  trecut   nişte   re doi au  descălecat  la  poarta-moş­  şl  nora,  ca  şi  cei  trei  copii   statat  că  nu  mai   mişcă.
          sitului  şi  a  sapei  la  păpuşoi  —   ciobani,  cu  luntriţaj  era  in  faptul   neagului  şi  au  intrat.  Am  mulţu­  minori  —  Marioara,  Ioan-   Abia  atunci  şî-a  dat  seama
          şi-am pornit cu însufleţire  la drum.   serii  şi  ei  erau  la  muls;  nu  m-au   mit  lui  Dumnezeu  pentru  vis.  Doru  şi  Aurora  ce-i  zi­  ce  a  făcut...
           drum  de  întoarcere  spre  casele   întrebat  nimic,  m-au  citit  din  pri­  Molodia,  Valea  Cosminulul,  Tă-   ceau  lui  Serafim  tată,  iar
                                                                                                                                        Cititorii  se  vor  întreba
           şi copiii noştri.              viri  fi  m-au  ajutat,         răşeni,  Wrestiana...   repere   din   lui  Viorean  bunic.  Aşa  au   poate  de  ce  am  scris  des­
            Am  urmat  intii  drumul  mare   tocurile  îmi  erau  mai  mult  ne­  drumul  de  întoarcere.  Locurile-mi   mers  lucrurile  ani  şi  ani,   pre  acest  fapt.  Din  două
           al  Cemăuţiului.  O  maşină  cu  so­  cunoscute  (la  Boian,  înainte  de  a   erau  tot  mai  cunoscute  şl  cunos­  pînă  a  venit  acea  zi  ne­  motive.  In  primul  .  rînd,
           vietici  (se  retrăgeau  din  faţa  ar­  trece  Prutul,  fusesem  o  singură   cuţi  începeau  a-mi  fi  şi  oamenii.   fastă  din  noiembrie  anul   cazul  este  ieşit  din   co­
          matelor  română  şi  germană)  ne-a   dată,  în  copilăriei  la  Ostriţ'a,  du­  La  Trestiana  m-au  avertizat   că   trecut.  Dar  să  redăm  fap­  mun.  Crima  este  un  fapt
           trezit  la  realitate:  oricît  de  mare   pă  ce  treci  Prutul,  aveam   or»   armata  română  a  intrat  în  Adîn-  tele.  deosebit  de  grav,  fiind  se­
          era  graba,  trebuia  umblat  cu  fe­  prieten,  dar  n-am  cutezat   să-l                         •  Intr-o  zi,  Viorean   s-â   ver  pedepsită.  In  al  doilea
          reală,  pe  drumuri  mai  puţin  cer­  «aut).  Am  rămas  peste  noapte  fa   TEODOR PITU,     I   înarmat  cu  tot  ce-i  trebuie   rînd,  cei  ce  sîntem  părinţi
           cetate.                        afara  satului,  adăpostit  intr-o  cu­     NATALIA  VASIU         şi  s-a  dus  la  locul  numit   ştim  că  avem  datoria  să-i
            M-am  despirţit_ «m m   de  înso­  pă  (căpiţă  —  n.n.)  de  strujeni.                      l   „Conacu*  zicînd  că  are  de   ocrotim  pe  copii,  aceasta
           ţitorii  mei,  tovarăşi  de  spaimă  şi   Bn  moşneag  m-a  chemat  din                           gind  să  repare  staulul  ce-1   fiind  o  îndatorire  de  măre
           speranţă,  şt  am  teşit  in   ctmp.  drum  fin  Ostriţa)  şi  m-a  lămurit                   I   avea  acolo.  Două  zile  mai
          Eram  departe  de  cosi,  la   mai  să  rimtn  pînă  trec  trupele  sovie­  (Continuare In pag. a 3-a}  apoi  a  urcat  la  „Conac*  şi   TRAIAN  BONDOR
                                                                                                         I   Serafim  avînd  in  traistă
                                                                                                             de-ale  gurii  şi,  evident,  o  (Continuare  în  pag.  a  4-a)
   1   2   3   4