Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_175

c t CUVTNTUL LIBER NR. 175 • JOI, 9 AUGUST 1990

I n ggrâ Simetria se pe­ alb şi-i pentru îngheţată. prăjiturile de la . labora­ Strategia administraţiei de stat -
îngheţată.
Se
aşteaptă
rindă zilnic sute şi
I.I.L.,
Aflăm că aparţine
mii de călători. Co-, chiar dacă din numele în­ tor. Pînă cînd vor sosi, se
boară din tren însetaţi, scris pe frontispiciu reiese vînd biscuiţi şi şarlotă,
mai ales în aceste zile to­ că-i al’ I.C.S.A.P. Dar, in­ Lîngă vodca „Cristal- şi bunăstarea şi liniştea oamenilor
ride, şi caută să se răco­ diferent al cui, bine ar fi Wiski-ul servite consuma­
rească cu o citronadă, o dacă ar servi cineva în­ torilor la Barul de zi din
îngheţată sau cu 6 apă gheţată. Nu se vede însă centru, ar merge şi o... ră­ (Urmare «lin pag. 1} toarele vieţii economice că, civilizată, ’ ce dorini a
minerală. Le oferă unită­ nici o mişcare. E pustiu coritoare ori un pahar cu şi sociale, a bunei gospo­ deveni. însuşi Programul
ţile şi chioşcurile ampla­ pe dinăuntru. apă minerală. „Laboratorul relor pe care le mai pun dăriri şi permanentei în­ Guvernului, cu valoarea sa
sate aifci ? Să încercăm. Străbatem pasarela, să —- care ne asigură de o- unii In calea noastră, do­ frumuseţări; inclusiv' în incontestabilă, ne este ghid
Chioşcul I.C.S.A.P. De? vedem ce oferă unităţile bicei citronadă sau oran­ rinţa de a conlucra, de a turism — perimetru ex­ în întreagă activitate. îm ­
va din sala caselor de bi­ din oraş. La „Ursul Ne­ jadă — nu are zahăr" «? ne înţelege şi a ajunge la trem de potenţat, dar atît preună cu colegii mei, cu
lete are afişată în geam gru" se bea bere. A sosit explică responsabila uni­ concluzii şi măsuri con­ de puţin valorificat — şi toţi oamenii de bine şi de
informaţia „Nu avem ră­ tăţii, d-na Sofia Gros, lip­ structive; eficiente. în ocrotirea sănătăţii popu­ iniţiativă din Judeţ, vrem
coritoare-. Simplu. De ce sa căutatelor reconfortante. — Credeţi în echipa cu laţiei — a handicapaţilor să-i dăm maximă şi efi­
să; ne mai obosim cu În­ Nici la Plăcintăria de ală­ care porniţi ia dram, in şi bătrfnilor, Vom veghea cientă finalitate» Intru
trebările, de ce să ne obo­ turi clienţii nU-şi pot as- fruntea prefecturii Jude­ pentru o atitudine de în­ viitorul nostru continuu
sim cu răspunsurile ? Cei tîmpăra setea. „Răcori­ ţene ? trajutorare şi toleranţă, de însorit, prosper,
care văd bfne de la dis­ toare azi nu avem că s-au — Absolut. Sînt oameni bună convieţuire, ca în ■— Vă dorim mult suc­
tanţă, nici nu se mai apro-; terminat sîmbătă — spune capabili, de incontestabil orice societate democrati­ ces!
pie. Cineva insistă: «Poa­ d-na Silvia Avram, ges­ prestigiu profesional, ma­
te veţi primi totuşi...'. tionară. Avem contrac­ joritatea cu experienţă în
„Numai mîine" — vine te cu C.L.F. Haţeg, dar activitatea de conducere,
răspunsul vînzătoarei Mă­ nu ni le onorează-.' care s-au bucurat de apre­
ria Iacob. Setea nu se Cofetăria " „Narcisa* este ciere şi consideraţie în Ci te va zile intr-un sat
poate amina însă pînă a închisă. Probabil e zi li­ colectivele lor de muncă.
dqua zi. beră ? ! In geamurile de Aş vrea să mai spun că
Oră de vfrf în restau­ la faţadă, acoperite cu avem şi o bună reprezen­
rantul gării. Se mănîncă, perdele, căutăm cu privi­ tare teritorială şi a profe­ ' uitat de lume
dar apă minerală ori bău­ rea o explicaţie, un orar. siilor importante din ju­
turi răcoritoare nU se gă­ Nu-1 găsim. La cîţiva păşi deţul nostru. împreună Aceste rînduri sînt neinvidiat, cu munca lui
sesc. Ne îndreptăm spre se află o Braserie. Poate vom alcătui, sper, o echi­ născute din dorinţa de a grea şi -istovitoare, a i i
chioşcul din spatele gării aici s-avem puţin noroc. pă puternică, omogenă, aduce un modest omagiu multele necazuri - şi p u -}
pe' a cărui firmă scrie Da, o doamnă aflată la cu convingerea fermă a celor ce de veacuri poar­ ţinele -bucurii pe care le
.T.A.P.L. Răcoritoare' (Ce tejghea (în ţinută de stra­ fiecăruia de a sluji inte­ tă pe umerii lor ţara, are. ţă ra n u l duce mai
veche o f i ! De cînd s-a şi maşina cu apă minera­ dă), altfel serviabilă şi resele imediate şi de per­ celor ce au făcut să dăi­ departe o viaţă grea. Este
schimbat denumirea în­ lă. Deci, chiar dacă răco­ comunicativă, ne serveşte spectivă ale celor în sluj­ nuiască din neam in adevărat că s-a întreprins
treprinderii în I.C.S.A.P.! ? ritoarele vor sosi doar mîi­ cu... Smeurel. Nu-i rece ba căfora lucrăm, ale oa­ neam o meserie de-a pu­ tiţe ceva după Revolu-
Dar, n-are importanţă). Ne ne (adică marţi), nu se deloc şi nici prea... ieftin. menilor minunaţi din acest ruri sfîntă, meseria de j/pe pentru ameliorarea
punem speranţe că la un moare de sete. 5 lei sticluţa. Dar, ce judeţ. ŢĂRAN. •Vieţii lui, dar acest om
chioşc cu o asemenea fir­ La restaurantul „Coco­ să-i faci, cu criza asta, — Care ar fi principa­ Omul apesta urgisit -va re nu „are niciodată
mă trebuie să găsim to-. şul de Aur" sînt în vînza- deschizi punga. Să ne bucu­ lele direcţii ale strategiei mereu de istorie, ce =îşi- :S.R.L., care nu cere drep-1
tuşi ceva ce să ne poto­ re răcoritoare, chiar două răm c-am găsit — chiar Prefecturii Judeţului Hu­ duce viaţa din nemăr­ turi şi indemnizaţii su- J
lească setea. Dar, surpriză sortimente: Brifcor şi şi aşa — nu să mai pre­ nedoara ? ginirea munţilor pfmă plimentare pentru că stă
neplăcută: găsim doar bis­ Smeurel. în schimb, la tindem şi ieftin şi brumat, — Vom fundamenta o- in nes fir ţitul timpisţi, in gunoi şi la coada va­
cuiţi. „Nu găsiţi în toată cofetăria ‘.Transilvania', ni s-a făcut doar un favor rientări imediate şi de ce-a scris cu lungul şir cii 12 ore pe zi, care
Simeria... Nu ne mai daţi situată în plin centru al o- —pare să ne spună prin perspectivă în domeniile al jertfelor ţi suferinţe­ nu are concediu de odih­
ia ziar — propune d-na raşului, nu sînt răcoritoa­ atitudinea şa persoana de noastre industriale de bază lor sale istoria neamu­ nă şi lucrează pînă ţi
Aurica Vîrlan. Ştiţi, eu re de nici un fel. De apă la tejghea. Smeurelul, alt­ — minerit, siderurgie, e- lui românesc, omul aces­ :• duminica, fără a pretin­
lucrez aici; din 1968...'. Ii minerală nici să nu mai fel aromat şi dulce, nu nergetică —, dar vrem ca ta, căruia i s-a dat prea de recuperări, acest om
respectăm virsta şi anii amintim. Vînzătoarea Iri- ne-a prea potolit setea. Să judeţul Hunedoara să se ( rar pentru a i se lua care prin munca lui fa­
munciţi, nu şi propune­ na Răţiu ne spune că de fi avut ghinion într-o zi prezinte la intrarea în Mi­ prea des, este votat prea ce ca masa să ne fie mai
rea. şase luni, de cînd lucrea­ de început de săptămînă? leniul III ctf imaginea ta­ repede, de parcă nu ■ el •îmbelşugată, acest om
Peste drum, lîngă pasa­ ză aici, nu a primit apă inei dezvoltări echilŞ^prate ar fi Creatorul plinii care au are timp de gre­
relă, un alt chioşc. Este minerală. Nu este nici ESTERA ŞINA şi armonioase în toate, sec- noastre- cea de toate zi­ ve şi mitinguri de pro­
lele'. Nu e mai puţin a- test, este considerat prea
devărat că guvernanţii repede bun de muncă şi
NEREGULI LA VAMA DIN SIMERIA
bun de condus.
Apicultura în luna august Din scrisoarea trimisă s-a întocmit un proces- „libertăţi“ şi „păminturi* Om, ce poartă Acestui
altădată
le-au dat
de
nobilul
redacţiei ziarului „Cuvîn- verbal-inventar cu ce s-a de nu le puteau duce, că titlu de ţăran, i s-a dat
(Urmare din pag. 1) ocupă un corp şi patru tul liber- de doamna Vio­ mai găsit în colete, repre­ li s-au dat şi gloanţe a- prea puţin. Ne gindim
picături la o familie de rica Comisaru din Teliuc, zentantul poliţiei spunîn- tunci tind făuritorii pli­ prea puţin-ta oamenii a-
ă nu avem deloc cules, două corpuri sau un ori­ blocul 3, ap. 15. spicuim: du-ne că „atunci cînd vom nii au cerut să fie şi pe caftia care fac ca pţinea
’entru aceasta, vom mic- zontal plin. Insistăm asu­ „în urma telegramei de prinde hoţii veţi primi masa lor o pline ome­ maastră să fie mai mare
ora urdinişurile In func- pra tratamentelor respec­ înştiinţare ne-am prezen­ despăgubiri-.. Ni s-a cerut nească, nu am uitat cu ţ i mai bură.
ie de puterea familiei, iar tive, deoarece în această tat la vama gării Simeria o taxă de 402 lei, iar chi­ cită ferocitate dictatura Am trăit cîteva zile
ucrările ce le vom exe- perioadă puietul de trîn- pentru a ridica coletele, tanţă am primit doar pen­ preaodiosului şi preaodi- intr-un sat runde se nasc
uta, dacă- este cazul, le tori a cam dispărut din împreună cu nora mea. tru 21 lei, costul telegra­ oasei s-a folosit de toate oameni şi se îmbolnă­
vom face la ore cit mai familie, trîntorii sînt cam Am constatat cu stupoare mei”. Am redat rîndurile mijloacele economice, ad­ vesc oameni — câteodată
-îrzii. eliminaţi şi ei din fami­ că din coletul meu de 33 de mai sus, rugîndu-i pe ministrative şi poUtice — - moi frec şi in nefiinţă
Referitor la tratamente, lie şi are loc trecerea mai. kg, n-au mai rămas decît lucrătorii vămii din gara ce le mînuiau cu perfi­ — unde nu ai cum che­
are nu trebuie neglijate, masivă a parazitului de 19 kg, iar din cel al no- Simeria să le lămurească. die specifică — spre a ma un doctor sau-o ma­
jutem efectua unul sau pe puietul de trlntor şi rei mele, doar 15 kg din te lua găina şi purcelul şină a salvării, unde, nu 1
1 ouă tratamente CU loea- de pc adult pe puietul de 20... La sesizarea noastră (Tr. Bondor) din bătătură, spre a-i poţi chema pompierii tn 1
niein (în funcţie de caz), albină şi pe albină. Nu reduce pe ţărani la con- cazul-unui incendiu, pen- *
folosind 100 grame/fami- trebuie neglijat faptul că 1 diţia de quasi-sclaVi, sle- tru că satul acesta, si- )
!ie, tratamente cu micoci- în urma tratamentelor cu întortocheatele drumuri ale unui ARO indu-le rezistenţa fizică tuat la 20 de kilometri 1
de comună,
de centrul
iin 100 gr/familie pentru Varaehet, există perico­ şi morală, dîndu-le un nU are nici măcar un
ouietul văros, care în ul- lul constatat de mai mulţi A venit de mai multe să fie casat". Avînd în singur ' drept, dreptul de telefon. Locuitorii acestui
imul timp şi-a cam făcut apicultori de dispariţie a ori la redacţie domnul vedere acest lucru, Ioan ă fi storşi. sat speră ca binefacerile
apariţia. Tot în funcţie de unor mătei, dar nu avem Ioan Guga, fast conducător Guga face o no.uă cerere, De curînd, după mulţi vremurilor noi ce le cu­
caz se pot efectua unul de ales. în astfel de ca­ auto la I.M. Orăştie. De pe care directorul între­ ani, am fost intr-un sat noaşte ţara să le aducă
sau două tratamente cu zuri vom recurge" la uni­ fiecare dată ne-a pus la prinderii menţionează: „Da, ce pare uitat de lume şi lor un post telefonic.
oxiteramicină — 0,5 gr/ ficări sau la mătcile din dispoziţie o sumedenie de cu prioritatea I, în mo­ şi am trăit acolo cîteva Am fost cîteva zile
familie. Ca o paranteză pepiniera stupinei, la acte şi documente care mentul casării". Cu aceas­ zile. Mi-a fost dat să-mi intr-un. sat Uitat de lume,
outem menţiona aici şi mătei procurate din maga­ dovedesc cit. de întorto­ tă aprobare în buzunar, amintesc viaţa ţăranului am fost la GodineştL
tratamente cu penicilină zinele asociaţiei. Trebuie cheate pot fi drumurile li­ Ioan Guga porneşte la în­ nostru cu grădina şi gos­
— 150000 U/familie, prin amintit aici şi despre me­ nei maşini. jghebarea unei unităţi par­ podăria lui, cu masa de IOAN GRUMAZESCU
ticulare de
pentru
taxi,
Este vorba de ARO 31-
aulverizare într-o soluţie dicamentul de origine fran­ HD-417, proprietate a I.M. care primeşte toate apro­
ie sirop mai diluat. De­ ceză Apistan, care are o bările necesare. - De la
sigur, toaţe aceste medi­ remanentă în familie de Orăştie, care. propusă pen­ conducerea întreprinderii
camente nu le vom folosi la 40 de zile la 6 luni, tru casare, a generat o obţine aprobarea ca ma­
deodată (aviz începători­ fiind un medicament foar­ poveste foarte' încîlcită, şină să fie reparată pe
lor), ci în funcţie de si­ te eficient, dar care încă pe care conducerea unită­ cheltuială - proprie (cere­
tuaţia existentă în fieca­ nu a ajuns în magazine­ ţii este datoare să o lim­ rea din 31 mai 1990), in­
pezească.
re stupină şi, mai ales, le noastre. vestind în acest sens o
după o prealabilă consul­ In cadrul atelierului stu­ In esenţă,' povestea este parte din banii luaţi îm­
tare cu apicultorii mal pinei vom efectua, în con­ cam aşa. prumut din bancă,
vîrstnici. pricepuţi şi bi­ tinuare, lucrări de con­ La 24 martie a.c., eu- Surpriza a venit însă
ne intenţionaţi, sau adre- servare a fagurilor scoşi noscînd faptul că maşina în momentul în care a so­
sîndu-ne cu toată încrede­ din magazie, unele lucrări pe care o conduce de ani licitat transferarea auto­
de zile urmează a fi ca­
rea Filialei Judeţene a A- de reformare a fagurilor sată, Ioan Guga înaintea­ turismului, garantînd un
socţaţiei Crescătorilor de vechi şi topirea cerii re­ ză o cerere pentru a o a- acont de 35 000 lei. Ea a
Albine. zultate din descăpăeire, chîziţiona. Pe această ce­ venit din partea conduce­
Nu întîmplător am lă­ precum şi din ramele clă- rere, directorul unităţii, rii unităţii, care a cerut ca
respectiva maşină să fie
sat la urmă tratamentele ditoare şi fagurii vechi. domnul Iosif Szabo, men­ dusă în întreprindere pen­
cu Varaehet care, desi­ Desigur -lucrările într-o ţionează: „In prezent nu tru a ; fi vîndută la lici­
gur, se vor aplica tot în
stupină nu se limitează este casată şi nu se pune taţie.
funcţie de numărul tra­ problema vînzării maşi­ Pe bună dreptate, omul •.
tamentelor efectuate an­ doar la ce am relatat pî­ nii”. La numai două zile întreabă acum, de ce du­
nă acum. Ele au o arie
terior şi de starea de in- omul face o altă cerere pă atîtea aprobări şi -bOMNULt IOCTOR.CM6CA PACIENTUL 1 IN CRIZA,
festaţie. Astfel, în luna au­ mult mai largă şi diferă către mecanicul şef al u- Cheltuieli de aproximativ ,. A MAI CERUT O PORŢIE .
gust vom efectua trei tra­ de la un căz la altul, dar, nităţii, pe care, domnul 55 000 lei, trebuie să ducă
tamente Ja interval de în linii mari, am contu­ Petruţ Părău scrie: „în maşina înapoi şi s-o ia de
cinci zile. Se folosesc trei rat esenţialul activităţilor baza propunerii I.M. Orăş­ la început ? Desen de ALEXANDRU RUGESCU
tie, C.I.E.S. Bucureşti a a-
picături la o familie care din luna august. vizat ca acest mijloc fix VALENTIN NEAGU