Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_175
P. 3
CUVîNm LIBER NR. 175 • JOI, 9 AUGUST 1990 FAG. 3
T R I B U N A 0 MASU8AANAPODA!
C U V iN T U LU I L IB E R cumpărăturilor de Ia A li zona Progresul, strada Ho
ai
un obişnuit,
Fiind
cetăţenilor
nevoile
din
mentară nr. 99 din Deva
şi chiar locuind în acelaşi rea şi Viile Noi,(unde mai
există o. alimentară,
dar
bloc cu respectivul maga ,, mult mai- mică). Intre timp
zin, am asistat, marţi sea s-a făcut joncţiunea cu
ra, la o scenă neobişnui bulevardul Decebal, s-a
VI SE PLĂTEŞTE PENSIA bună dreptate, măcelarul Ion Rovi- reţinut-din scrisoare că la cererea tă; mărfurile din raionul construit un întreg cartier
nâru îi acuză pe Cei. carie i-au adus dumneaei de a reface calculul (su de menaj erau înghesuite (Avram Iancu), magazinul
. carnea că „mi-aţi luat smîntlna de ma pretinsă fiind prea mare faţă în rafturile unde în mod
Inir-o scrisoare adresată redacţiei, răminînd acelaşi! Aici
domnii Ion Cărăguţ şi Iosif Ganea, pe lapte, mă I Eu cu .oasele ce mă de realitate), a trebuit să suporte obişnuit găseam (dar cel . sînt permanente aglome
fac ?*. Răspunsul cărăuşilor a fost:
din Geoâgiu, ne sesizau faptul că „Aşa am primit-o 1*. Noi, beneficia un potop de vorbe nu tocmai fru mai adesea nu găseam!) raţii atît la produsele ra
nu li s-a plătit pensia la care a- moase. , băuturi, apă minerală, bis ţionalizate cît şi la cele
rii, întrebăm:
„De unde ? Cui îi
veau. dreptul de la cooperativa â- este destinată carnea macră ?, Bră- CEI IN DREPT RĂSPUND cuiţi, făină şi altele. ce se desfac liber (la me
gricolă. Interesîndu-ne de această — Ne reorganizăm J — zeluri trebuie să te consi
problemă la Casa Autonomă de denii n-au dreptul la ea?". (Mihai INTERPELĂRILOR ZIARULUI ne spun doamnele vînză deri fericit cînd ai stat la
Popovici, Brad).
toare, care se apucaseră
Pensii pentru Ţărani din Deva, am „Informăm ziarul ^Cuvîntul liber* rînd numai o oră). In loc
treabă.
fost informaţi şi îi încunoştihţăm că pentru aspectele negative con foarte serios de raioanele ca I.C.S.M.A. să se gân
Se desfiinţează
pe cei în cauză că li s-au stabilit DE CE? statate şi de conducerea Coopera dească să mai deschidă în
drepturile cuvenite şi li se va face tivei de Consum .Orăştie la unita de menaj şi dulciur) şi zonă un magazin alimen- •
plata retroactiv, Am dori să punem prin interme tea „Popas Poieniţa*, lucrătorul ges aducem mărfurile aici, în tar, pentru a distribui mai
alimentară propriu-zisă.
diul ziarului o întrebare domnilor tionar a fost sancţionat cu avertis — De ce ? — ne intere modern şi rapid aceste-
CE SA FAC? de la Staţia PECO Haţeg: de ce ment, deşi în acea perioadă a avut săm. produse, iată că înţreprin- ;
benzina vândută în 27 iulie şi chiar de efectuat recuperări pentru zilele — Cum, nu ştiţi ? Păi derea cedează spaţiul
şi în alte zile seamănă mai mult de simbătă şi duminică lucrate. pentru un bar, deşi la o
Aceasta este întrebarea ce şi-o se face un b ar aici, chiar
pune dl. Nicolae Zeriu, din Baia a motorină, îneît motoarele dau Personalul, nemanifestînd interes Ih în locul menajului şi dul aruncătură de băţ se află- ,
de Criş, în legătură cu livada pe rateuri ? (Ion Basarabă, Remus Al- aprovizionarea unităţii, nu â Înain ciurilor. Unul particular. Pati-barul Xetate", res^
care a înfiinţat-o cu 12 ani în urmă, bena şi Ion Nistor, Haţeg), tat Către compartimentul comercial — Şi cu măcelăria cum taurantul ,Perla Cetăţii*;
notele de comandă, În baza căro
dar mai mulţi cetăţeni din sat şi-au rămîne ? barul „Union", restaurare
revendicat terenurile respective ca ESTE NEVOIE DE UN CURS ra, îti limita posibilităţilor, să pu — Probabil că rămîne. tele „Ardealul* şi JRapid*
tem satisface minimul necesar uni
proprietate. Cel în cauză este ne tăţii ' Vom fi cam aşa: un sfert şi alte unităţi (cantine, co
mulţumit de această situaţie. Ar DE RECICLARE din parter, măcelărie, o fetării ete.).
In vederea cointeresării
totale a
tăia pomii, dar îi pare rău de ei. lucrătorului gestionar şi a persona treime (la mijloc) va fi ba 2) Oamenii aşteaptă, cu
Ar măi fi o soluţie: ca proprieta Doamna Nina Privanta, pensio rul (probabil cu m ese pe toţii, o aprovizionare mai
nară din Deva, ne-a trimis o lun
rii, dacă înţeleg şi sînt binevoitori, gă scrisoare explicativă, în care, pe lului unităţii, conform Decretului trotuar), iar • altă' treime bună • cu produse alimen
189 din 5 iunie 1990, conducerea
să-i răsplătească efortul, plătindu-i alimentara. tare şi visează în viitor,
munca depusă pentru înfiinţarea li lingă calităţile laptelui şi ale pro Cooperativei de Consum Orăştie a Nu dorim să comentăm la o servire la nivelul ţâ
vezii respective. Dacă ar exista bu duselor lactate, sînt prezentate pe hotărît privatizarea unităţii pe baza cele spuse de doamnele rilor civilizate ale lumii.
năvoinţă;.. larg şi nereguli în activitatea celor autonomiei totale a cotelor de văr- ' Cam se va face aceasta,
care le comercializează. Scrisoarea săminte fixe către cooperativă*. ~ vînzătoare, ele au primit într-o alimentară mai mică *
CiTEVA ÎNTREBĂRI se referă la vânzătoarele magazi POŞTA RUBRICII un ordin şi îl execută, decît cea existentă ?
indiferent de opiniile per
nului din apropierea Casei de Cul
tură Deva. în esenţă este vorba . • loan Gheorghe, Orăştie. % Pen sonale, deşi au,; asemenea 3) Se pare că în concep-’
Că pe vremea dictaturii comu despre modul cum calculează cos tru a anunţa prin intermediul ru opinii, destul de nefavo ţia unor lucrători de la
niste şi la Brad cetăţenii de rînd tul celor cumpărate (de obicei „ro bricii „Mica publicitate" pierderea rabile. întreprindere, mai ales £
erau serviţi cu tacîmuri şi oase tunjit* în defavoarea cumpărătoru unor-documente, dacă nu puteţi în curtea interioară a celor care nu preaâes din
carnea fiind destinată „cadrelor de lui). Dacă Ia adunare stau bine, In veni la redacţie, adresaţi-vă Poş blocului se adunaseră lo birouri, gândirea privind
conducere", se ştie. După cuni s-av schimb cu operaţia de scădere e tei din Orăştie, unde veţi achita şi: catari, atît din blocul 4, aprovizionarea-, populaţiei
văzut şi o sensibilă schimbare In mare dandana, situaţie ivită cînd contravaloarea anunţului: cu alimentara, cît şi din din această zonă a rămas
bine privind aprovizionarea cu car solicitanţii aduc sticle şi borcane • F.M., Hunedoara. Dacă aveţi cele învecinate, care for la nivelul de acum 20 de
ne şi produse din carne în lunile de acasă şi, deci, trebuie calcula adresa soţului Saii îi cunoaşteţi e- mează, împreună^ o curte ani, cînd - peptro cartie
ce au urmat Revoluţiei. Dar jnai te diferenţe. Aşa cum J' s-a întâm xact locu lde. îpuncă, puteţi - soli ’ interioară. Domnul Ră rul „Progresii* funcţiona,
apar şi unele manifestări ce ne ă- plat doamnei Privantu în 30 iulie. cita ajutor Ambasadei Maghiare chită, preşedintele asocia o mîcă'îiriîhentâră Ungă
mintesc de vremuri abia apuse. De Keeft, dumneaei propune rea din ţara noastră. Referitor la adre ţiei- de locatari, ne expli Mînăstirea. Franciscanilor,
Cum ar fi de pildă primirea la Mă lizarea unui curs de reciclare, la sa pe care ne-o comunicaţi, vă pro că : acum dezafectată şi deve
celăria Brad a pulpelor de vită care să se înveţe temeinic aritme- punem s-o daţi - bunicilor celor 4 — Oamenii sînt nemul nită depozit Mic-Gros. Alt
fără „capace*; (aproximativ fără :«ea. Şi; am mai sugera noi, şi co copii la care vă referiţi în scri ţumiţi. Nu ău ştiut nimic. fel nu se explică preocu
5—6 kg carne macră). Aşa că pe dul faunelor manieră, pentru că am soare. Nici asociaţia nu a fost parea periferică pentru a-
consultată. Aceşti oameni ceastă unitate, magazinul
Sînt treziţi în toiul nopţii nr. 99, cea mai apropiat
întreprinderii,
de sediul
— Dacă aşa au hotărît
po
Adam Ciorogaru,
INFORMAŢII • NOTE reclit şi „vărucu", este oamenii... de maşinile cu pîine, care dar cea mai îndepărtată
staţionează cu
motoarele
uri ©ih cinstit, foarte res — Da, dar s-a ajuns pornite (lipsă de acumula de grija sa.
pectat de oamenii din în situaţii cel puţin stra tori), cît durează descăr 4) Cetăţenii din cartier
satul lui — Josani, co nii. carea. Vin apoi maşinile nu au nimic împotriva
CU CE APRINDEM va fi, întrucît este absurd muna. Peştişu Mic. Şi pe — Adică ? cu lapte. La fel. Plus zgo privatizării şi nici a per
FOCUL ? ca fenomenul de criză să bună dreptate, căci a fă — De pildă, doi oa motul de la, manipularea soanelor care vor să des*'
atingă şi acest banal, dar cut multe pentru consă meni în vîrstă, care a- navetelor de pline şi lap chidă barul. Ei chiar ar
O gravă criză a cuprins, atît de necesar articol — dori ca pînă se va îmbu
in ultima vreme, Deva, dar chibriturile. tenii săi. Pe vremea cînd bia pot să se mişte prin te. Să nu mai vorbim de nătăţi aprovizionarea a-
şi celelalte localităţi ale TRAIAN BONDOR muncea ca maistru la ograda lor, au acum cî- tractorul cu două remorci limentarei sa se deschidă
I.A.C.R.S. Hunedoara (a- teva hectare de pămînt.
judeţului — criza de chi cum este pensionar), a Cum o să lucreze, cînd care vine după ambalaje (într-un raion lipsit în pre
brituri. De o bună buca Apoi, le goale. Acum m ai. pla zent de marfă), o unitate
tă de timp, acest articol ALTE FAPTE ajutat concret la con ei abia răsuflă ? săm sub ferestre şi un privatizată, cu profilul la
struirea de poduri, între cei mai iuţi de gură, au
lipseşte cu desăvîrşire din ALE „TERIBILILOR ţinerea drumurilor ş.a. luat teren în luncă, ce i bar. Ziua erîşmă, noaptea alegerea patronului: dul
reţeaua comercială. De DIN TA TA r AŞTI" * . aprovizionare f Nu mai ciuri pentru copii; lactate
ce ? ' Articolul • nostru cu ti spun că zonă verde avem şi brânzeturi proaspete}
— Am întrebat la de tlul de mai sus a stîrnit — ! numai la faţade, de ochii mezeluri şi preparate (ca
pozit şi hi s-a răspuns că ni s-a spus — multe apre Un om se întreabă j lumii, dar în curtea in să nu mai stăm ore în şir
nu au nici acolo — ne-a cieri în satul respectiv. • terioară vechea primărie- la coadă „la stat*); în fi
spus doamna M. Bălgră- Iată alte fapte ale celor a municipiului a desfiin ne, ar dori orice, dar mi
deanu, .vînzătoare la uni trei oameni — Anghel Mo i ţat şi puţinul rondou cu bar, n ti, restaurant, nu crâş
pomi de dragul
parcării,
tatea „Tutun" de pe bule ţa, loan Tripa şi .loan Ia- ş i % mă de nici un fel 1
vardul Timişoara din De cob — aduse la cunoştin care nu a cîştigat cu ni
va. ţa redacţiei de un om cu I mic prin această... Sperăm că primăria Mu
Sigur, problemele asocia
în dorinţa de a lămuri gânduri bune. Pornind de nicipiului Deva şi organe
situaţia — am discutat cu la o mai veche doleanţă Din iniţiativa şi la in lorlalţi li s-a dat pe dea-| ţiei şi blocurilor ce o com le de specialitate aparţi
doamna Elena Brande- a oamenilor din sat de a tervenţia domniei sale luri, unde nu se fac re-* pun sînt multe. Dar şă nând Prefecturii Judeţu
burg, merceolog la I.C.R.A. trece mai uşor Mureşul s-a asfaltat drumul din colte mari. Şi este firesc I revenim la motivul neli lui Hunedoara -vor mani
Deva. spre pămîntul ce-1 au din- * centrul satului. Este şi să fie nemulţumirii Ba.J niştii cetăţenilor. Prezen festa înţelegerea cuvenită'
— Aşa este, n-avem în colo de marele rîu, cei în prezent, nu numai un au luat pămînt şi din» tăm succint opiniile lor : faţă de problemele ridi
depozit nici o cutie de trei au adunat bani pen om de acţiune, ci şi u- cei plecaţi de multă vre-l 1) Magazinul alimentar cate în faţa- cetăţenilor din
nul care spune limpede rae din Josani şi au do-»
chibrituri. tru construirea unui brod. ce gîndeşte, l-am nr. 99 a fost construit a- cartier de această hotărâre
— Cum s-a ajuns în a- Fiecare familie a dat 300— fost» miqiliul stabil în alte lo-l cum 10 ani şi a fost con anapoda! ,-
ceastă stare de lucruri ? 500 lei şi chiar mai mult. într-o zi de mijloc de calităţi. Şl, încă o pro-» ceput ca un „BIG“ (maga TIBERtU ISTRATE i
zin mare), care să acopere
— Sin tem arondaţi la Banii, adunaţi au fost ro iulie a.c., oaspete şi cu blemă, nu din cele mail
C.P.L. Gherla, Un furni tunjiţi şi cu cei luaţi de această ocazie am avut neînsemnate. In NandruJ
zor ce s-a dovedit serios, la Cooperativa Agricolă o lungă discuţie. şi în Josani sînt mulţii N.R. Şi nu este singura măsură arbitrară, iraţională,
pînă acum. De o vreme din Burjuc, ce trebuiau — Nu trebuia să des oameni în vîrstă care?
însă nu ne-a mai livrat să-i ia oamenii din Tătă- facem cooperativa din luau pensie de la coo-| adoptată în ultima vreme în judeţul nostru, pe coordo
Aceasta şi ca urmare a uşu
natele liberei iniţiative.
nimic. răşti. Nandru — ne-a spus. Nu perativa agricolă. Acum?
Atunci ce este de făcut, Ce-i drept îl drept, lu trebuia! rinţei şi lipsei de discernământ cu care reprezentantul
ne întoarcem- la amnar şi crările Ia noul brod au - — De ce nu? — unitatea fiind. desfiin-| din judeţul nostru al Comisiei Naţionale pentru Indus
cremene? început. Direcţia Jude — Fiindcă oamenii, cei ţaţă — cine ie mai a-' trie Mică şi Servicii şi lucrătorii de la Comisia Jude
Doamna E,B. ne-a .spus ţeană de Drumuri şi Po ce mai sînt în sat, şi-au chită acest drept? | ţeană de Autorizare dau aprobări pentru privatizarea
unor activităţi. Din păcate, se deschid prea multe ba
că nu e cazul întrucît 's-a... duri a montat pe cele ; luat pămînt cit au vrut întrebări pe care A.* ruri, bodegi, cafenele, atentindu-se la înseşi normele de
discutat cu C.P.L. Gherla, două maluri ale Mureşu -fiecare: — unii -chiar a- Ciorogaru, un ; gospodari
care a promis că va trimi lui doi stîlpi între care â colo unde au avut îna de frunte al satului Jo-Î ordine publică şj civilizaţie. Ce se vrea? Îmbogăţirea
uşoară, rapidă a unor indivizi? Prea puţini mai vor să
te in Judeţul nostru, cît tras un cablu de oţel. De inte de cooperativizare sâni, şi le pune sieşi şi| muncească cinstit, să producă valori materiale, să pres
de curînd, chibrituri. Cen o bună bucată de vreme altora. Cei în drept sînt* teze servicii sociale. Păcat.,,, Solicităm primăriilor, pre
trala de resort, cu bare, de însă lucrările s-au oprit —, dar au rămas vreo
asemenea, s-a vorbit, a pro Pînă cînd ? La această în 65 ha ce nu le-â luat datori cu răspunsurile. | fecturii judeţene, stoparea unor asemenea fenomene,
care nu au darul să ne îndestuleze viaţa. Dimpotrivă—
mis să găsească şi alţi trebare nu pot răspunde nimeni. Astea cine o să
furnizori pentru judeţul decît cei treî oameni nu le lucreze ? TRAIAN BONDOR j
nostru. Să sperăm că aşa miţi mai sus.