Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_176
P. 2

î'£*     . :.2rt'                                     M ,  *#"T?  r*  r


          P A G 7                                                                                      CUVîNtOL Lf*E* ^   NR. 176 H» VlNCtl,  t*  AOGW9T  1990









                                                                                                                  La  H  august „Sd  tmpli-.  terar  datează  din  ■■  1918,
                                                                                                                ne.se  29  de  ani  de  cind  dar  a  creat  intens  după
                                                                                                                s-a  stins  d in 'viaţă  -poh­ contactul - eu  cenaclul  re­
                                                                                                                tei  ion  Barbu.  Pe  nu­  vistei  Zburătorul*,  con­
                                                                                                                m ele  său  adevărat   Den  dus  de  Eugen  Lpufaescu.
                                                                                                                BarbiUan,  el  a  fo it'  te*  tii  l¥2l  i-a   ”
                                                                                                                reputat   cadru  universi­  cheta  „După
                                                                                                                tar  ia  predat  ia  Univer­ in  1930   volumul,
             De  mulţi  ani,  poate  de   CONTRAPUNCT                               n-au  decît  interese  ime­  sitatea  din  Bucureşti,  dar  secund!’.  Poezia  sa   cu­
           la  Forsyte  Saga,  Teievi-                                              diate  ş i  dubioase.  •  Pa.   a   conferenţiat,  'la   ...  mai  prinde . mai  o les   gseuri
          >ziunea  nu  ne-a  mai  ofe­                                              cind,  chiar  dacă  —  eon-   multe  universităţi  etşro-  desjSe  personalizai  ain
                          distinsă  Identitate şi conştiinţă
           rit  un  serial  de  o  atît                                            'strlnşi  de  duritatea  unei   peae)ţ  lăsiu d a  Importan­ domeniile ‘ literaturii   şi
           de  distinctă  şl                                                        societăţi  ce  nu  cunoaşte   tă  operă  mdtimatică.  ■   matematicii.
           personalitate  ca   Moşte­                                               menajamente  —   Guden-       Pentru  Ion  Barbu  ma­  Ion  Barbu  a  rămas  în
           nirea   fam iliei  Gulden-   bil,  a  cărui  sorginte   se   lo r  care  îi  separă   -  dic-   ' burgii  au  recurs  şi  ei  u-   tem atica  şt  literatura  se  conştiinţa: marelui  pwMfc
           burg.   La  prima  vedere,   află  în  tradiţiile  şi,  spi­ ,  tate  de  deosebirile   de   neori  la  mijloace  nri  toc­  înttlnesc,  „poezia   amin­ drept  poet  erm etic  da­
           s-ar  putea  zice;  că  filmul   ritualitatea.   europeană ;   vîrstă,  de  grad  de  rude­  mai  ortodoxe,  ei  aU  ta-   teşte  de  g eo m etriecu m   torită  tendinţei  spţe  ab­
           acesta  e  un  fel  de  „Dal-   este  uri  film  de  savuroa­  nie  sau  de  interese  —   tuşi  o   măsură  în  toate;   spune  poetul-. DCbutul; li­ stractizare  şi  simbol.
           las"  european.  Dar   toc-   se  iniei  rafinamente   es­  Guldenburgii  cad-  de  a-   au  o  ti-adiţie  şi  o  etică
           mai  in  specificul   euro­  tetice  şi  totodată  de  dis­  cond,  într-o  superbă   so­  a  lor  pe  temeiul  cărora
           pean  stă  marea  deosebi­  crete  surse  de  meditaţie   lidaritate  de  clan,  pentru   şi-au  configurat  idealul —   ELAN
           re,  care  scoate  Moşteni­  pentru  spectator..  Ca  să  ■  a  salva  ceea ce  consideră   păstrarea  ■  Identităţii  şi
           rea...  din  categoria   pro­  fiu  mal explicit:  în  „Dal­  a  fi  cele  mai  de   preţ   a  conştiinţei  —  care   le
           ducţiilor  de  serie,  situ-   las"  n-am  văzut  un  om   lucruri,  mai   importante   conferă   demnitate,   di­  Sunt  numai  o  verigă  din  mama  îndoire*
           ind-o  în  sfera  arteL   Şi   citind,  n-am  auzit   un   chiar ' decît  profitul,  ime­  mensiune  umană  şi   va­  : Fragilă*  a a it o n   mi-e  pieritoare;  dar
           nu  e-  vorba  atît  de  ca­  pian,  n-am   contemplat   diat:  identitateâ  şi  con­  loare  d e   model.  Un  mo­  Un  roi  de  existenţe  din  moartea  mea  răsar.
           drul,  mai  puţin   impor­  un  copac  fremătînd,  îri   ştiinţa.  Dacă  ştim' ce  în­  dei  mai  ales  azi,  pentru
           tant,  eît  de  spiritul   eu­  vînt.  In  M oştenirea.„  nu   seamnă  conştiinţă,   tre­  proaspeţii   şi   sărmanii   Şi-adevăratul  nume  ce  pori:  e  unduire.
           ropean  care   guvernează   numai  că  acestea  există,   buie  spus'  că   identitate   noştri întreprinzători  par­
           şi  impregnează   întrea­  dar  în  ele  rezidă,  în  fond   vrea  să  zică  aici itelndria   ticulari,  excedaţi  la   tot   Deci,  areuH  sub  timpari,  desfăşor  lung  ţesut
           ga  peliculă.  ..Dallas"  era  :  inefabilele  resurse  emo­  banului  nume,   âţguihgi   pasul  de  haitele  rapace   De  Ia  plăpftida  iarbă  la  tmatea  gînditoareş
           o  producţie   comercială, -   ţionale  ale  filmului.  Mai   de  a  avea  o   „marcă"  re­  ale   BaibecJtilor   autoh­  Şi  btendul  şir  de  forme,  Urcînd  din  seare-n
           simpiuţă  si  brutală,  care   mult:  Moştenirea...  este   dutabilă: iubită de Ctienţi,   toni,  care  nu  se  compli­  In  largurile  vieţii  revarsă  Un  trecut.
           miza  exclusiv  pe  eîemcn-  '   o  Istorie  de  familie  care   temută   f o    eOtfcsrtiati,  că  cu  problema  de  con­
                                                           respectată  şt  de  unii  >şl
                                                                                    ştiinţă*  iar  despre  iden­
           tul  spectacular,  fiind   în   a?e  ©  morală  sau,  mai   de  alţii.  Ideal  carU  apa­           Din  călătoarea uftdă, din apele eterne,
           evidentă  penurie  de  idei,   modern  spus,   transmite   re  şi  mai  evident i »   con­  titate  nici  n-au  aurit.  Im»  însuşesc  vestmfatol  acelor  care  mor.
                                                                                     La  data  cind  apar  a-
           chiar  dacă  nu  şi  de  ima­  un  mesaj.  LI   transpare   trast  cu  vidul  sufletesc   ceste  însemnări,   ftimnl   Şi  înnoit  şi  ager  alerg  —  subtil  fior  —
           ginaţie.  Fără  a  subestima   difuz pretutindeni  pe par­  ai  celor  din  clanul  Bal-   se  va.  fî  terminat,  E  li­
           spectacularul   şi  fără  a   curs  dar  poate  &   limpe­  beck,  parveniţi  «Abjecţi,   nul  dintre  puţinele   vă­  E ra   săli  orgolioase  ori  umede  caverne..
           renunţa  la  unele  scheme   de  desluşit  îndeosebi   in   puşi  pe  căpătuială , rapi­  zute  In  ultimul  timp  pe
           sau  contrapunct®   melo­  memorabila  scenă  a  con­  dă,  fără' nici  o stimă pen­  carte-l  voi  regreta.-.  Şi  astfel,  în  Eăminturî  eroindu-mi  vaste  porţi
           dramatice,   M oştenirea...   siliului  de  familie.  Aco­  tru  cHent..  Ei  n-aU  scru­           Spre  ritmatei  necuprinse  de  mntie  vreodată,
           are  uri  stil  inconfunda-  lo,  în  ciuda  divergenţe­  pule,   n-ău   principii,  RADU  CiOlAMU  Aduc  înaltei  Cumpeni  povara  mea  bogată
                                                                                                               De-atitea existenţe şi tot atîtea morţi.
                       In  librării
                   I
          in c e r c a e I a   l a b ir in ­  Autorul  propune   cititori­                                    PE ECRAN&E HUNE0ORENE
         t u l u i  *-  MiR£EA  ELIA­  lor  o  scriere  originală  de­
         DE  (EMtoi|||Mria  —'  lei   spre  -drumurile  vieţii   ,şi
         14,50).  Volumul'  de  faţă  se   ale  operei  unui  savant  de
         constituie  intr-un   dialog   excepţie.  Şîntem   invitaţi
         între  Ciaude^îfenri  Koqifcr  r asţfet;
         arhitect;  profiMWî 'fa  Mont-   mentală,   apoi   într-urta
         pelfier  şi  Mircea   Eliade.   reală,  pe  urmele  copilului                                                   a  doua  oară
         întrevederile   dintre   cei   Antipa,  la  Botoşani,   ale
         doi  captivează  prin  spon­  elevului  —  la  Iaşi,   apoi                                           Din  anul  1988,   cind  a   automobil);  deci:  Dm a  (in­
         taneitate  şi  prin  confrun­  la  Jena,  Paris  şi  Napoli,                                         fost  terminat  acest  film ,  el   terpretată  de  talentata  ac­
         tarea  de  opinii,  care  îl  de­  - locurile  studenţiei  şi   aie                                  n-a  primit  viza  de  ieşire   triţă  Emilia  Popescu)   şi
        termină  pe  M.  Eliade  să   doctorantura.   „And   um­                                              pe  ecran  pînă  acum.  Mo­  Dragoş  (Adrian   TUieni),
        Scruteze  depărtările  trecu­                                                                         tivele  nu  le-au  fost  comu­  nu  dă  naştere  nici  Unor
         tului  său  sau   adîncimile   blat  pe  drumurile  hidro-                                           nicate  de  mai  marţi  cultu­  situaţii  ambigue  sau  scan­
         universului  său   spiritual.   biplogului,   ihtiologului  şi                                       rii  de  atunci  nici  realiza­  daloase.
         Libertatea   cugetării   lui   ale  economistului,  în  lun­                                         torilor  filmului:   (scenariu   Cheia  filmului  se   află
         M.E.,  creativitatea  ei   ne   gul  Dunării  de  la  Viena                                          Sorina  Holpan;   imaginea   in  personajul  Fămtş,   co­
         farmecă  din  primele  pa­  pînă  în  Deltă,  pe  valurile                                           Basarab  SmărăndesCu;  re­  pilul  Danei  —  adorabil  —
         gini.  Modestia!   discreţia   Mării  Negre,  cu  vase   de                                          gia  Ctistina  Nichituş)  nici   apropiat  ca  factură  copi­
                                                                                                                                       laşului  din  film ul  „Kram er
         răspunsurilor  lui  M.E.,  lip­  cercetări  oceanografice.  Am                                       nouă,  difuzorilor,  deşi  încă   contra  Kramer".
                                                                                                                               copiile
                                                                                                              de  acum  doi  ani
         sa  de  superficialitate,  tea­  umblat  pe  urmele  ctitoru­                                        filmului  asigurate   pentru   Ca  difuzor  al  film elor
                                  lui  de  aşezăminte   biolo­
         ma  de  a  nu  rării  sensibi­                                                                       toate'cinem atografele   din.  la   Întreprinderea   Cine­
                                  gice  —  lâ  Constanţa,  Tul-                                               ţara  erau  trase,  reclama   matografică  Judeţeană,  vă
         litatea  cititorului  şi  clari­                                                                                              rog  să  mă  credeţi  că  am
                                                                                                              făcută,  iar  filmul
         tatea  exprimării  Sînt   do­  cea,  Bucureşti.   De  pretu­                                         tn   rafturi.  Cu  atît   stătea   avut  posibilitatea  să   găd
                                                                                                                                 mai
         vezi  ale  unui  model  uman   tindeni  am  adunat  impre­                                           mult  ne-a  intrigat   atunci   nâaigpoase   filrfte   rdtkd-
                                  sii,  informaţii,   documen­
         de  o  mare   generozitate,                                                                          neacordarea  acestei   vize,   neşţţ  şi- străine  cu  şl  de­
                                  te  legate  de  uriaşa  perso­                                                                       spre  copii,  m ai, mult  mm
         puritate  spirituală îşi  dra­                                                                       cu  c îf  subiectul  acestuia   mal  puţin  reuşite,  Copilul-
         goste  faţă  de  oameni.,  nalitate  a  eroului   acestei                                            nu  prezenta  riscul  a  cine   actor  M ireea  Bucur,   in ­
                                  cărţi",  ne  mărturiseşte  cu                                              -ftie  căror  „interpretări*1.  terpretul  de  4—S  ani  âl
                                                                                                               Intr-adevăr,  fb  acest  film
          PE  URMELE  LUI  GRI-   emoţia  unei  datorii  de  o-                                               „de  atmosferă*,   in  care   personajului  Fămuţ,  în tre­
         GORE  ANT1PA  —  ŞTE­    noare  împlinite  autorul  —                                                povestea  de  dragoste-  din­  ce  însă  toate  perfo rtHan-
         FAN  NEGREA    {Editura   el  însuşi  un  „hoinar  ma-                                               tre  tînâra  profesoară  ajun­  ţele  obţinute  de   „coldpii
        Sport-Turism  —  Iei  15,00).  pamondic".                                                             să  văduvă  (accident   ‘de  lui  de  generaţi*tf  din  fil­
                                                                                                                                                           l «
                                                                                                                                       mele  anterioare. - Ei
                                                                                                                : -  '■          i  - -  •
                                                                                                                                       doreşte  ca  tată  pe  Drşgoş
                                                                                                             asemenea  arheologilor: -  să   şi  obţine  prin   «.mijMece
        Cu portul popular tradiţional-românii au străbătut istoria                                            săpăm,  să  Mfim,  sfi  recon­  gălăşenie  şl  vi-fatA,  ca  dră­
                                                                                                                                       specifice"
                                                                                                                                                   umăr,
                                                                                                                                                          eţeo
                                                                                                              stituim,
                                                                                                                           identificăm.
                                                                                                                       să
                                                                                                             Noi  ne  aplecăm  cu  aten­  ce  doreşte.  F ofysm ti  ’
          i.  v e ş n ic ia   în c e p e  brăcămintei,  ci  în  linie  cu   sale,  şi  anume:   continui­  arheologiei  sau  ale   altor   ţie  şi  răbdare  asupra  tipa­  tan replici  ca:  „ce <m •
                LA  SAT           piramidele   egiptene,   cu   tatea  şi  unitatea.   Conti­  ştiinţe   auxiliare   istoriei   relor  milenare.  Dacă   stă­  ce  n-am  voie/  c e   am
                                  catedralele  franceze  şl  cu   nuitatea  constă  In  drumul   sînt. sărace.  Atunci  s-a pro­  ruim  asupra   cunoaşterii   ce  n-am  voie",
          Civilizaţiile  sînt   multi­  digurile  Olandei".-  Nu  gre­  parcurs  pe  străvechea  va­  dus  cea  mai m a r e   perfor­  costumului,   o  facefti   în   tr-un  picior,
         milenare^ şi  în  viaţa   lor   şim  eu  nimic  afirmînd  că   tră  a  civilizaţiei   dacice,   manţă   a   obştii  săteştii   ideea  lărgirii   orizontului   h ote,; îm preună  CB
        secolul  reprezintă  doar  un   el  este  una  dintre  mărtu­  pînă  la  noi.  Unitatea  este   deşi  distrusă!   călcată  în   istorie,  a  perspectivei   în   spectatorii  mat
        pas  minimal.  Aceste  „veş­  riile  civilizaţiei  satului  ro­  dată  de  trăsături  şl  ,  as­  picioare,  mistuită  de  flă­  direcţia  cunoaşterii  carao-   Fănuş  îndrurnă  fără '
        nicii'*  —  după  spusele  lui   mânesc.  Se  asociază   per­  pecte  esenţiale  care  se  re­  cările  incendiatorilor bar­  terulul,  a   aptitudinilor  şi i   taţie  deznodăuAnisd
        Lucian  Blaga   îşi  au  în­  fect  acest  oostum  cu  rit­  găsesc  în  toate  componen­  bari,  a  renăscut  cu  ace­  â  gustulto  poporiilui  -care   mulai  pe  făgaşul  flresă.
        ceputul  'îri  lumea  satului,   mul  comunităţii  libere  să­  tele  sale,  în  materia  pri­  eaşi  vigoare  şi  în  aceleaşi   l-a  dat  naştere.   Mărtmle  :   Ttnără  lncă  fî  ea,  m p
        cadru  etnografic  al  -obştii   teşti,  şi  este  —  alături  de   mă,  în  croi  şi  în  decor,  pe   .tipare  seculare.  a  unei1 veşnicii,  a  civiliza­  zoarea   Cristian  l&clţăuş
        săteşti..                 limbă- şi  cîntec  —■  mira­  întregul  spaţiu  românesc.  Satul  şî  oamenii  lui  au   ţiei  unei  colecţivltăti  sta­  (anteriorul  succes  obţbtuf
          Dacă  sîntem  prea   gră­  colul  permanenţei   istori­  Dacă  decadenţa   costu­  făcut  legămfnt  cu   natura,   tornice;  costumul  popular   c u '  film ul  jZSdaren  < *dte
        biţi,  nu  vom  surprinde  rit­  ce  al  perenităţii  româneşti.  mului  a  început,  probabil   cadru  conservator  şl   pa­  românesc  a fost  şt  va  ră-   fag)?  confirm ă  acun*  ';$»■
        murile  istoriei;  dar,  cu  răb­  Asemenea  tuturor  feno­  acum  an  secol,  înflorirea   văză  ce  a   permis  aşezări­  mine  mesajid   demnităţii,   lentul  să»   incgţdestăăllj
        dare,  civilizaţia  sătească  ni   menelor  de  cultură   ma­  sa  maximă  s-a  manifestat   lor  rurale  să  deprindă  ta »   al  priceperii,  a l ,  Intuiţiei   esă» «toi o  foarţp buna w *"
         se  dezvăluie  cu  ceea   ce   terială,   costumul   româ­  în  timpul  civilizaţiei  ilus­  mula  dăinuirii  în  calea nă­  juste  şi  al  gbidirit  abstrac­  tretetă   şi  avtoşte*  f o
        are  deosebit  de  expresivi   nesc  a  fost   supus   unei   trate  de  bisericBe  şi  mă­  vălirilor  periodice  şf  ad­  te în cam # « U   mistuit do­  m oşieră,  film ul  pm eiăină
        portul  popular.          continue  evoluţii,   venită   năstirile   moldovâiâjti.  E-   versităţilor  istorice,  rurile  cei  -care  l-au  creat  ,  ca  veridicitate   adevăruri
          Costumul  românesc  este   d i»  vremuri  şi  de  l i   nea­  poca  înfloririi   costumului   Pentruisteria   noastră,   şi  t-au  purtat  în  ri  de  bl- ,  «m oca  de  v ia te «r e   dialo­
         un  monument  în   sensul   muri  în  «rana  coavteţuiTii,   popular  trebuie  situată  I»   cunoaşterea  şi   eeneetarea   cru  sau  de  sărbătoare.  guri  şi  scene  adorata   şl
        propriu  al  cuvîijtuluu  ,E1   a  legăturilor   comerciale   jurul  mileniului  I  din  era   costumului  popular  repre-  (Va  urna)  vii.
         nu  stă  în  căsuţa  sociolo­  etc.  Se  definesc  două  ca­  creştină,  *tocmat  in  peri­  emta  w  Mzmlawinr  nfRU
         gică  sau  etnografică  a  îm­  racteristici   esenţiale  ' ale  oada  în  care   mărturiile  de  suprafaţă.  Nu procedăm  eroi.  ILEANA  PljU  SONOC  M.  ALEXAMQBR  .
   1   2   3   4