Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_176
P. 2
î'£* . :.2rt' M , *#"T? r* r
P A G 7 CUVîNtOL Lf*E* ^ NR. 176 H» VlNCtl, t* AOGW9T 1990
La H august „Sd tmpli-. terar datează din ■■ 1918,
ne.se 29 de ani de cind dar a creat intens după
s-a stins d in 'viaţă -poh contactul - eu cenaclul re
tei ion Barbu. Pe nu vistei Zburătorul*, con
m ele său adevărat Den dus de Eugen Lpufaescu.
BarbiUan, el a fo it' te* tii l¥2l i-a ”
reputat cadru universi cheta „După
tar ia predat ia Univer in 1930 volumul,
De mulţi ani, poate de CONTRAPUNCT n-au decît interese ime sitatea din Bucureşti, dar secund!’. Poezia sa cu
la Forsyte Saga, Teievi- diate ş i dubioase. • Pa. a conferenţiat, 'la ... mai prinde . mai o les gseuri
>ziunea nu ne-a mai ofe cind, chiar dacă — eon- multe universităţi etşro- desjSe personalizai ain
distinsă Identitate şi conştiinţă
rit un serial de o atît 'strlnşi de duritatea unei peae)ţ lăsiu d a Importan domeniile ‘ literaturii şi
de distinctă şl societăţi ce nu cunoaşte tă operă mdtimatică. ■ matematicii.
personalitate ca Moşte menajamente — Guden- Pentru Ion Barbu ma Ion Barbu a rămas în
nirea fam iliei Gulden- bil, a cărui sorginte se lo r care îi separă - dic- ' burgii au recurs şi ei u- tem atica şt literatura se conştiinţa: marelui pwMfc
burg. La prima vedere, află în tradiţiile şi, spi , tate de deosebirile de neori la mijloace nri toc înttlnesc, „poezia amin drept poet erm etic da
s-ar putea zice; că filmul ritualitatea. europeană ; vîrstă, de grad de rude mai ortodoxe, ei aU ta- teşte de g eo m etriecu m torită tendinţei spţe ab
acesta e un fel de „Dal- este uri film de savuroa nie sau de interese — tuşi o măsură în toate; spune poetul-. DCbutul; li stractizare şi simbol.
las" european. Dar toc- se iniei rafinamente es Guldenburgii cad- de a- au o ti-adiţie şi o etică
mai in specificul euro tetice şi totodată de dis cond, într-o superbă so a lor pe temeiul cărora
pean stă marea deosebi crete surse de meditaţie lidaritate de clan, pentru şi-au configurat idealul — ELAN
re, care scoate Moşteni pentru spectator.. Ca să ■ a salva ceea ce consideră păstrarea ■ Identităţii şi
rea... din categoria pro fiu mal explicit: în „Dal a fi cele mai de preţ a conştiinţei — care le
ducţiilor de serie, situ- las" n-am văzut un om lucruri, mai importante conferă demnitate, di Sunt numai o verigă din mama îndoire*
ind-o în sfera arteL Şi citind, n-am auzit un chiar ' decît profitul, ime mensiune umană şi va : Fragilă* a a it o n mi-e pieritoare; dar
nu e- vorba atît de ca pian, n-am contemplat diat: identitateâ şi con loare d e model. Un mo Un roi de existenţe din moartea mea răsar.
drul, mai puţin impor un copac fremătînd, îri ştiinţa. Dacă ştim' ce în dei mai ales azi, pentru
tant, eît de spiritul eu vînt. In M oştenirea.„ nu seamnă conştiinţă, tre proaspeţii şi sărmanii Şi-adevăratul nume ce pori: e unduire.
ropean care guvernează numai că acestea există, buie spus' că identitate noştri întreprinzători par
şi impregnează întrea dar în ele rezidă, în fond vrea să zică aici itelndria ticulari, excedaţi la tot Deci, areuH sub timpari, desfăşor lung ţesut
ga peliculă. ..Dallas" era : inefabilele resurse emo banului nume, âţguihgi pasul de haitele rapace De Ia plăpftida iarbă la tmatea gînditoareş
o producţie comercială, - ţionale ale filmului. Mai de a avea o „marcă" re ale BaibecJtilor autoh Şi btendul şir de forme, Urcînd din seare-n
simpiuţă si brutală, care mult: Moştenirea... este dutabilă: iubită de Ctienţi, toni, care nu se compli In largurile vieţii revarsă Un trecut.
miza exclusiv pe eîemcn- ' o Istorie de familie care temută f o eOtfcsrtiati, că cu problema de con
respectată şt de unii >şl
ştiinţă* iar despre iden
tul spectacular, fiind în a?e © morală sau, mai de alţii. Ideal carU apa Din călătoarea uftdă, din apele eterne,
evidentă penurie de idei, modern spus, transmite re şi mai evident i » con titate nici n-au aurit. Im» însuşesc vestmfatol acelor care mor.
La data cind apar a-
chiar dacă nu şi de ima un mesaj. LI transpare trast cu vidul sufletesc ceste însemnări, ftimnl Şi înnoit şi ager alerg — subtil fior —
ginaţie. Fără a subestima difuz pretutindeni pe par ai celor din clanul Bal- se va. fî terminat, E li
spectacularul şi fără a curs dar poate & limpe beck, parveniţi «Abjecţi, nul dintre puţinele vă E ra săli orgolioase ori umede caverne..
renunţa la unele scheme de desluşit îndeosebi in puşi pe căpătuială , rapi zute In ultimul timp pe
sau contrapunct® melo memorabila scenă a con dă, fără' nici o stimă pen carte-l voi regreta.-. Şi astfel, în Eăminturî eroindu-mi vaste porţi
dramatice, M oştenirea... siliului de familie. Aco tru cHent.. Ei n-aU scru Spre ritmatei necuprinse de mntie vreodată,
are uri stil inconfunda- lo, în ciuda divergenţe pule, n-ău principii, RADU CiOlAMU Aduc înaltei Cumpeni povara mea bogată
De-atitea existenţe şi tot atîtea morţi.
In librării
I
in c e r c a e I a l a b ir in Autorul propune cititori PE ECRAN&E HUNE0ORENE
t u l u i *- MiR£EA ELIA lor o scriere originală de
DE (EMtoi|||Mria —' lei spre -drumurile vieţii ,şi
14,50). Volumul' de faţă se ale operei unui savant de
constituie intr-un dialog excepţie. Şîntem invitaţi
între Ciaude^îfenri Koqifcr r asţfet;
arhitect; profiMWî 'fa Mont- mentală, apoi într-urta
pelfier şi Mircea Eliade. reală, pe urmele copilului a doua oară
întrevederile dintre cei Antipa, la Botoşani, ale
doi captivează prin spon elevului — la Iaşi, apoi Din anul 1988, cind a automobil); deci: Dm a (in
taneitate şi prin confrun la Jena, Paris şi Napoli, fost terminat acest film , el terpretată de talentata ac
tarea de opinii, care îl de - locurile studenţiei şi aie n-a primit viza de ieşire triţă Emilia Popescu) şi
termină pe M. Eliade să doctorantura. „And um pe ecran pînă acum. Mo Dragoş (Adrian TUieni),
Scruteze depărtările trecu tivele nu le-au fost comu nu dă naştere nici Unor
tului său sau adîncimile blat pe drumurile hidro- nicate de mai marţi cultu situaţii ambigue sau scan
universului său spiritual. biplogului, ihtiologului şi rii de atunci nici realiza daloase.
Libertatea cugetării lui ale economistului, în lun torilor filmului: (scenariu Cheia filmului se află
M.E., creativitatea ei ne gul Dunării de la Viena Sorina Holpan; imaginea in personajul Fămtş, co
farmecă din primele pa pînă în Deltă, pe valurile Basarab SmărăndesCu; re pilul Danei — adorabil —
gini. Modestia! discreţia Mării Negre, cu vase de gia Ctistina Nichituş) nici apropiat ca factură copi
laşului din film ul „Kram er
răspunsurilor lui M.E., lip cercetări oceanografice. Am nouă, difuzorilor, deşi încă contra Kramer".
copiile
de acum doi ani
sa de superficialitate, tea umblat pe urmele ctitoru filmului asigurate pentru Ca difuzor al film elor
lui de aşezăminte biolo
ma de a nu rării sensibi toate'cinem atografele din. la Întreprinderea Cine
gice — lâ Constanţa, Tul- ţara erau trase, reclama matografică Judeţeană, vă
litatea cititorului şi clari rog să mă credeţi că am
făcută, iar filmul
tatea exprimării Sînt do cea, Bucureşti. De pretu tn rafturi. Cu atît stătea avut posibilitatea să găd
mai
vezi ale unui model uman tindeni am adunat impre mult ne-a intrigat atunci nâaigpoase filrfte rdtkd-
sii, informaţii, documen
de o mare generozitate, neacordarea acestei vize, neşţţ şi- străine cu şl de
te legate de uriaşa perso spre copii, m ai, mult mm
puritate spirituală îşi dra cu c îf subiectul acestuia mal puţin reuşite, Copilul-
goste faţă de oameni., nalitate a eroului acestei nu prezenta riscul a cine actor M ireea Bucur, in
cărţi", ne mărturiseşte cu -ftie căror „interpretări*1. terpretul de 4—S ani âl
Intr-adevăr, fb acest film
PE URMELE LUI GRI- emoţia unei datorii de o- „de atmosferă*, in care personajului Fămuţ, în tre
GORE ANT1PA — ŞTE noare împlinite autorul — povestea de dragoste- din ce însă toate perfo rtHan-
FAN NEGREA {Editura el însuşi un „hoinar ma- tre tînâra profesoară ajun ţele obţinute de „coldpii
Sport-Turism — Iei 15,00). pamondic". să văduvă (accident ‘de lui de generaţi*tf din fil
l «
mele anterioare. - Ei
: - '■ i - - •
doreşte ca tată pe Drşgoş
asemenea arheologilor: - să şi obţine prin «.mijMece
Cu portul popular tradiţional-românii au străbătut istoria săpăm, să Mfim, sfi recon gălăşenie şl vi-fatA, ca dră
specifice"
umăr,
eţeo
stituim,
identificăm.
să
Noi ne aplecăm cu aten ce doreşte. F ofysm ti ’
i. v e ş n ic ia în c e p e brăcămintei, ci în linie cu sale, şi anume: continui arheologiei sau ale altor ţie şi răbdare asupra tipa tan replici ca: „ce <m •
LA SAT piramidele egiptene, cu tatea şi unitatea. Conti ştiinţe auxiliare istoriei relor milenare. Dacă stă ce n-am voie/ c e am
catedralele franceze şl cu nuitatea constă In drumul sînt. sărace. Atunci s-a pro ruim asupra cunoaşterii ce n-am voie",
Civilizaţiile sînt multi digurile Olandei".- Nu gre parcurs pe străvechea va dus cea mai m a r e perfor costumului, o facefti în tr-un picior,
milenare^ şi în viaţa lor şim eu nimic afirmînd că tră a civilizaţiei dacice, manţă a obştii săteştii ideea lărgirii orizontului h ote,; îm preună CB
secolul reprezintă doar un el este una dintre mărtu pînă la noi. Unitatea este deşi distrusă! călcată în istorie, a perspectivei în spectatorii mat
pas minimal. Aceste „veş riile civilizaţiei satului ro dată de trăsături şl , as picioare, mistuită de flă direcţia cunoaşterii carao- Fănuş îndrurnă fără '
nicii'* — după spusele lui mânesc. Se asociază per pecte esenţiale care se re cările incendiatorilor bar terulul, a aptitudinilor şi i taţie deznodăuAnisd
Lucian Blaga îşi au în fect acest oostum cu rit găsesc în toate componen bari, a renăscut cu ace â gustulto poporiilui -care mulai pe făgaşul flresă.
ceputul 'îri lumea satului, mul comunităţii libere să tele sale, în materia pri eaşi vigoare şi în aceleaşi l-a dat naştere. Mărtmle : Ttnără lncă fî ea, m p
cadru etnografic al -obştii teşti, şi este — alături de mă, în croi şi în decor, pe .tipare seculare. a unei1 veşnicii, a civiliza zoarea Cristian l&clţăuş
săteşti.. limbă- şi cîntec —■ mira întregul spaţiu românesc. Satul şî oamenii lui au ţiei unei colecţivltăti sta (anteriorul succes obţbtuf
Dacă sîntem prea gră colul permanenţei istori Dacă decadenţa costu făcut legămfnt cu natura, tornice; costumul popular c u ' film ul jZSdaren < *dte
biţi, nu vom surprinde rit ce al perenităţii româneşti. mului a început, probabil cadru conservator şl pa românesc a fost şt va ră- fag)? confirm ă acun* ';$»■
murile istoriei; dar, cu răb Asemenea tuturor feno acum an secol, înflorirea văză ce a permis aşezări mine mesajid demnităţii, lentul să» incgţdestăăllj
dare, civilizaţia sătească ni menelor de cultură ma sa maximă s-a manifestat lor rurale să deprindă ta » al priceperii, a l , Intuiţiei esă» «toi o foarţp buna w *"
se dezvăluie cu ceea ce terială, costumul româ în timpul civilizaţiei ilus mula dăinuirii în calea nă juste şi al gbidirit abstrac tretetă şi avtoşte* f o
are deosebit de expresivi nesc a fost supus unei trate de bisericBe şi mă vălirilor periodice şf ad te în cam # « U mistuit do m oşieră, film ul pm eiăină
portul popular. continue evoluţii, venită năstirile moldovâiâjti. E- versităţilor istorice, rurile cei -care l-au creat , ca veridicitate adevăruri
Costumul românesc este d i» vremuri şi de l i nea poca înfloririi costumului Pentruisteria noastră, şi t-au purtat în ri de bl- , «m oca de v ia te «r e dialo
un monument în sensul muri în «rana coavteţuiTii, popular trebuie situată I» cunoaşterea şi eeneetarea cru sau de sărbătoare. guri şi scene adorata şl
propriu al cuvîijtuluu ,E1 a legăturilor comerciale jurul mileniului I din era costumului popular repre- (Va urna) vii.
nu stă în căsuţa sociolo etc. Se definesc două ca creştină, *tocmat in peri emta w Mzmlawinr nfRU
gică sau etnografică a îm racteristici esenţiale ' ale oada în care mărturiile de suprafaţă. Nu procedăm eroi. ILEANA PljU SONOC M. ALEXAMQBR .