Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_177
P. 1

CUVINTUL LIBER









                                                                                                               SIMBATA,  11  AUGUST  1990
                                                                                            Anul  II,  nr.  177  DUMINICA, 12 AUGUST  1990   4  pagini  -  I  leu



           ANCHETA  DE  SÎMBĂTĂ                                     Seata                                                              sc aprind ca  mii  dc  licu­
                                                                                                                                       rici  pe  bolta  dc  catifea.
                                                                                                                                       Umbra  nopţii  o  săgea­
                                                                                                                                       tă  aripi  dornice  de  cuib,
                                                                 încet  vălul  de  cernea­                                             vintuî  hoinar  dansează
                                                                lă  al  nopţii  cade  peste                                            printre  frunze.  Trece,  o
                  Oameni  cenuşii,                              lucruri  şi  aerul  devine                                             maşină  şi  lumina  faru­
                                                                umbros, zgomotele  asfin­
                                                                                                                                       rilor  taie  noaptea.   Din
                                                                ţesc.  Omul  se   retrage                                              nou  linişte. • Luna  ca  o
                                                                dnd  la  geamuri  lumini­                                              portocală  uriaşă  se  înal­
                 într-o  afacere  cu                            le  apar  una  cite   una.                                             ţă  enigmatică  peste,  dea­
                                                                                                                                       luri.  Regina  nopţii
                                                                                                                                                         îşi
                                                                                 aud
                                                                Pe  străzi  se  mai
                                                                paşi  grăbiţi  şi  joacă  de                                           risipeşte  mireasma  In
                                                                copii  intîrziaţi.  Doi  gu-                                           noaptea  caldă.  Greierii
                 teievizoare  color                             guştiuci  dormitează  pe                                               cintă  în  iarbă. ■ Luminile
                                                                                                                                       se  sting.  Linişte.  E  pace.
                                                                o  antenă,  departe  şuie­
                                                                ră  un  tren,  un  cîine  la­
            Puteţi  trăi  cea  mai  reu­  nu  m aî.cred  că  este   un   tră  a  încredere,  stelele                                           INA  DELEANU
          şită  comedie  absurdă,  da­  zvon  ştirea  că  se  dă  7 000
          că  încercaţi  vreodată   să   lei  pentru  un  televizor  co­
          depănaţi  firul   vînzărilor   lor  peste  rînd.  Este  posi­
          de  televizoare  color  la  ma­  bil.  Sint  două  mari  direc­
                                   ţii  pe  care  se  desfăşoară
          gazinul  Ulpia  din   Deva   activitatea  ilicită  a  vînzârii  S-a majorat  preţul hirtiei  şi  al     O  acţiune  umanitară J.
          şi,  în  general.  în   judeţul
          nostru.   Nu  ştim  cine  arc   televizoarelor  color   peste
                                                       să­ tiparului. In curind - şi al ziarului
          atribuţii  directe  să   facă   rînd:  în  prim ul,rînd  prin                                            la  început  de  drum  V
          asemenea  verificări.   dar   reţeaua  de  magazine
          noi  putem  ,  afirma.  '  fără   teşti,  asupra  cărora  ne  vom                                        Luni,  0  august,  la  In-  tă  in  acest  scop  un  sătuc,  J
          teamă,  că  situaţia  a  scă­  opri  într-Un  articol  urmă­  Cum  se  ştie,  stimaţi  cititori,  di,,  comunicatele  Gu­  spectoratul  Şcolar  Judo-  un  aşezâmînt  special   în  ţ
          pat  rău  de  sub  control  şi   tor,  şi  prin  „aranjamente­  vernului,  reluate  de  «bete  ziare  centrale, 'de  curînd,   ţean   IIuncdoâra-Dcva,  a,  care  handicapaţii  (9u  !a  l
          aranjamentele  pe ^sub  mi­  le"  pe  tabelele  de  ordine                                             avut  loc.-  o  întîlnirc  care   număr)  duc  împreună  cu  ?
          nă  sînt  în  fioarel  M-ai  ce­  de  la  magazinele  din  oraş.  costul  kilogramului  de  l;trtie   s-a  majorat  cu  135  la   â  marcat  începutul  unei   salariaţii  o  viaţă-  de  fa- V
                                                             sută,  iar  al  tiparului  pentru  fiecare  număr  de  ziar  —-
          va  ca  înainte.  Fireşte,  vor   Intr-o  gestiune   corectă   cu  85  la  sută.  La  acestea  se  adaugă  cheltuieli  sporite   acţiuni  cu  valoare  uma­  milie  în  cadrul  celor  12  I
          veni  proteste,  vor   urma   ştim  că  este  o . normă  ele­  cu  difuzarea  presei,  cu  alte  servicii   care  condiţio­  nitară  —  realizarea,  unui   gi-upe  (sau  familii).  CeW7
         ' ameninţări  după ,  publica­  mentară  ca   toate  cifrele   nează  apariţia  ei  şi  ajungerea  la  cititori  —  tot  maţ   aşezămînt ..special  pentru   trei  elemente  fundamen-  V
          rea  acestor  rînduri.  Poate   unui  bilanţ  ori  ale   unei   anevoioasă  in-  ultima  vreme,  dar  in  curs  de  amelio­  handicapaţi.  La  întîlnire   tale  ce  stau  la  baza  re-  ^
          chiar  am  comis  o  greşea­  evidenţe  să  se  regăsească   rare.                                     aii   participat   Luitwin   cuperării   handicapaţilor,  i
          lă  afirmînd'  că  situaţia  li­  prin  verificare  pe  orizon­  Se  cunoaşte,  de  asemenea,  că  au  proliferat  mult,   Graf   von   Galen,   din   promovate  în   aşezămin- ]
          vrărilor  a  seăpat   de  sub   tală  şi  pe  verticală.   Fapt  după  Revoluţie,  publicaţiile  centrale  şi  locale,  majo-   R.F.G.,  soţii   Johanna  şi   tul  coordonat   de   soţii  j
          control.   Afacerea   este                         ritatea  avînd  preţuri  de  la  2  lei  în  sus,  unele  majo-   I-Ians  Spaiingec,  din  El­  Spalinger,.  sînt:  viaţa  în  '
          bine  dirijata  «ic-   indivizi   NICOIAE  GHEOftGMU  rmA||-le,  din  nou,  dte  la  începutul  lunii  curente.  veţia.   reprezentanţi   ai   familie,  m-unoa  în  atelie-..-
          pe  care  de  fapt   nimeni                           ■Coate  acestea  «eobUgă  si  majorăm  şj  preţul  zi a-   Prefecturii  Judeţului  Hu­  re  (există  10  ateţigre,- în  ţ
          nu-i  mai  verifică  -şi,   în                     rului  „Cuvîntul  liber"   la  .2  lei  pe  fweare  număr. •   nedoara,  ai   direcţiilor'   care  se  în*sţa  l îiverse  l
          consecinţă,  procedează  du­                       Noul  cost  al  ziaruţjjj  nostru  şe  va galica  ic   ia  ÎS « « . :  pentru  probleme  de  mun-   meserii  ,  :,,  Lucrează, 1
          pă  cum  îi  taie capul.  Acum  {Continuare  «n  pag.  a  Z-aţ  gust a.e.   "    ;   .....            i-ţa"ŞÎ “ocrotiri  setei ale  ’  şi   Citii "6f*orc  .zilnic)  şi  for-  i
                                                                ht\xsr:i  ce  privesc  abonamentele  la  cotidianul  nos-  ■   sanitară,   ai   instituţiei   marea   cuifcural-spirilua-  ţ
                                                                                                                 gazdă'.
                                                             tru  —-  „Cuvîntul  liber"  —  ele  vor  fi  doar  de  32  lei  I   Contele  von  Galen  este   lă   (au  cor,   orchestră,  !
                                                             Pe  lună  şi  nu  de  42  lei  cit  ar  reieşi  din  calcul  (înce-  ;   şeful  unei  asociaţii   dc   participă  la  manifestări).  *
                                                                                                                                       în
                                                                                                                                           întreaga  viaţă  a  co-  ţ
                         U N A  PE   Z  1...                 pînd  cu  septembrie  a.c.).   Pentru  abonamentele  tri­  „ajutor  pentru   propria   munităţii.  la  luarea  tutu­
                                                             mestriale,  preţul  va  fi  redus  cu  4  lei  (deci  28  lei  pe  i   ajutorare"  şi,  după  o  vi­  ror  deciziilor   participă,  )
                •  Un  pieton  grăbii   şi  un  altul  saşiu  s-au  lună  şi  81  lei  pe  trimestru),  iar  pentru  cele  semestria-  I   zită  în  martie  la  Tg.  Mu­  pe  picior  de  egalitate,  şi  i
             ciocnit pc  stradă.                             le  şi  anuale  reducerea  va  fi  dublă  (dcc-i  numai  24  lei  j   reş,  s-a  hotărîi  să   facă   salariaţii  si  handicapaţii.  1
                                                             pe  lună).   -                                I     ceva  pe  termen  lung  pen­
                —  De  cc  nu  te  uiţi  pe  unde  mergi ?  —  întrea-  Sperăm  să  găsim  înţelegere  la  ‘dumneavoastră,  ci-  <       într-una   d in v iz ite le . V
             bă  saşiul iritat.                              titorii  noştri  fideli,  asigurindu-vă  de  toată  stima  şi  so-  i   tru  copii  şi  handicapaţi   anterioare  în   România, ţ
                                                                                                                 din  România.  A  căutat  o
               —  Dar  dumneata  de  ee   nu  mergi  pe  unde  liciludinea  noastră,  de  strădania  pentru realizarea  unui  !   iniţiativă   particulară  pe   domnul  Spalinger  a  des-  i
                                                                                                                                       cpperît  un  interes  deose-  I
             tc  uiţi ?'  sjMtne  celălalt.                  ziar  cit  mai  bun,  care  să  satisfacă  interesul,, gustul  şi  i   care  asociaţia   dumnea­  bit  pentru  realizarea  unui  ţ
                                                             doleanţele  dumneavoastră.                    I     lui  s-o  finanţeze   pentru   aşc7.ămînt  pentru  handi- l
                                                                                                                 realizarea   acestui  • pro­  capaţi  la  primarul   Si-  /
                                                                                                                 iect.  A  găsit  o  astfel  de   meriei,  domnul.  Nicolae  \
                                                                                                                 iniţiativă  la  soţii'Spalin­  Udrescu.  între  timp   s-a  i
                                                                                                                 ger,  care  lucrează  de  pes­  găsit  şi  un  teren  de  7  ha  ,
              Să  nu  uităm  Basarabia !  Să  nu  uităm  Bucovina !                                             te  40   de   ani  cu  copii   la  Simeria   Veche,   pe
                                                                                                                                                           pe  1
                                                                                                                 handicapaţi.
                                                                                                                             v
                                                                                                                                       care  familia  Pasca  îl  do-  l
                                                                                                                  Vizitînd  România  după  nează  pentru  acest  seop  1
         I                                                                                                      Revoluţie,  dumnealor  au  (la  data  întîlnirii,  asupra  )
                                                                                                                 constatat  că  dacă  în  ceea
                                                                                                                                       legalităţii  actului  dc  do-  V
         I                                                                                                      învăţănuntului   standardul   mai  lipseau  aprobări).  S-a  î
                                                                                                                    priveşte
                                                                                                                 ce
                                                                                                                                       nare  mai  erau  discuţii,!
                                                                                                                                special
         I                                                                                                      pentru  copiii  nu   prea   domnului   Udrescu,  „A-  j
                                                                                                                                       constituit,  din'  iniţiativa  ]
                                                                                                                grav  afectaţi  nici  în  El­
         I                                                                                                      veţia  nu  s-ar  putea  face   socialia   pentru   pro-  i
                                                                                                                             schimb  e-
                                                                                                                mai  mult,  în
                                                                                                                                       moyarea
                                                                                                                                                învăţămîntului  i
         I                                                          t<      tă  viaţa,  a  avut  loc  în  primăvara  consideraţi  aici   irecupe­  special,  a  terapiei   so-  I
                                                                                                                 xistă  o  categoric  care  sînt
                X.  Aveam  un  vecin,  un  „rus                             lui  ’44,  cum  spunem.   Soţul   era   rabili.  Domnul   ITans.  a   eialc  şi  agriculturii  bio-  |
                                                                                                                                                     Simeria".  J
                                                                                                                                                în
                                                                                                                                       dinamice
                                                                            diriginte  dc  poştă,  funcţionar  deci,   considerat  termenul  ca  o   care  urmează  să  trans- *
              Familia  Ana  şl  lacob  Răileanu   tru;  era  „rus  vechi",  se   numea   şi  trebuia  să  se  refugieze.   Am   etichetare  nedreaptă,  pen­
            s-a  rupt  de  rădăcinile-i  basarabene   Vasile  Niţulcscu  şi  era  directorul   copt  ptinc,  am  făcut  pesmet,  am   tru  că  în  Elveţia  cci  mai  V.  ROMAN
                                                                                                                mulţi  dintre  aceşti
            în  martie  '44,  cu  speranţa  de  a  re­  şcolii.  Cină  sovieticii  au  venit  să   pus  totul  într-o  ladă  şi  am  pre­  II  c o - --------- -----  -----
            veni  după „o  lună-două ‘.  N-a  fost   se  instaleze  la  primărie,  l-au  cău­  gătit un  balot de haine : pernă, pla­  pii  sînt  recuperaţi.  Exis-  (Continuare  în  pag.  a  4-a)
            să  fie  aşa,  mersul  istorici  a  fost   tat  pe  acest  vecin.  S-a  aflat  —  nu   pumă,  covoare.  Porneam  doar  la
            altul  şi,  iată,  doamna  Răileanu  işi   ştiu  cum  —  de  existenţa  unei  liste   drum  cu  patru  copii  mici  —  in­
            aminteşte astăzi...             cu  cei  ce  urmau   a  fi  deportaţi;   tre  timp  mai  venise  pe  lume  o  I
              „...Internaserăm  pe  unul  dintre   noi,  familia  noastră,   ne  găseam   fetiţă  ce  avea  acum  trei  ani.  Ne­  Tensiuni  (înalte)
            copii  (băieţelul  de  10  ani)  in  spita­  pe  această  nefericită  listă.  Parcă-l   cazurile  în c e p u s e r ă n i m e n i   nu  I
            lul  din  Bălţi  (comuna  noastră,  Ro-   văd  pe  cumătră’  Vasile  cum  a  in­  a  face  drumul  pină  la  gara  din  I   la  Vata de  Jos
                                                                           voia  să  iasă  cu  căruţa  din  sat  spre
            şietici,  se  afla  aproape,  la  circa  35   trat  intr-un  suflet  la  noi  —   eu
            km).  In  martie,  zvonurile   despre   tocmai  puneam  brînza  la   putină   Bălţi,  de  tema  de  a  nu  se  întilni   N,p  este  vorba   numai   tele  noi,  care  s-au  împins
            venirea  sovieticilor   se  înteţiseră.   şi  mi-a  spus   că  pînă-n  seară   cu  sovieticii.  In  cele  din   utrhă,  I  de  satul  eu  numele  Vaţa   —  unele  pe  altele  —  spre
           Am  crezut  că  sa  repetă înttmplări-   să  plecăm /  şi  am  plecat,  împreu­  jandarmii  au  rechiziţionat   două   de  Jos,  ci  şi  de  altele  ca­  „înalte  culm i"!   Desigur,
            le  din  '40;  atunci  am  pribegit  vreo   nă  cu  cei  trei  copii  ai  noştri.  căruţe;   într-una  din  ele   rie-atn   re  alcătuiesc  această   co­  această  ultimă  expresie  —■
           două  săptămtni  prin  munţi}   era   Acum,  in '44, ştiam că  la o nouă   îmbarcat  noi.  In  oraş  se  dădeau   mună,  trecută  în  toate  dic­  folosită  des  în  alt  eo'ntexTT^
           vară,   n-am  suferit  de  frig ;   în   venire  a  sovieticilor,  noi  trebuie să   lupte:  se  trăgea  cu  r a c h e t e c u    ţionarele  de  turism,  pen­  In  regimul   totalitar  —,
           schimb,  am  dus  dorul  apei,  fiind   le  fugim  din  cale.  Ni  s-a  spus  că   gloanţe;   mulţime  de  oameni  ple­  tru  băile  sale  vestite.  Prac­  precum  şi  stările   conflic-  '
           secetă  m are;  piraiele  secaseră  şi   de  deda  asia  vom   pribegi,  proba­  caseră  in  pribegie  ea  ?!  noi —  căra   tic,  cum  am  aflat   zilele   tuale  existente  în   satele
           apa  mai  rămăsese  tn  urmele  lă­  bil,  vreo' luni-dauă ;  pregătirile  de   pe  jos,  care  in  căruţă...  unii   cu;  f  trecute,  după   Revoluţia,   comunei  Vaţa  de  Jos,  ca­
                        mwi  uuor i«   «jcurt
                                           drum
        I -   sate de  vite i şi  asta  doar in  locuri   arum   Le-am  jacut  aoar  pentru   -              din  Decembrie  1989  —  ar­  racterizează,  în  genere,  în­
                  k>«! |
                                                  le-am  făcut  doar  pentru
           umbroase.  De  ce-am  fugit  atunci?   bucata  asta  de  timp.  Iată-mă  tot   .  NATALIA  VAS1U   I  monia. atît  de  hecesară  In­  treaga  societate  româneas-
           umbroase.  De  ce-am  fugit  atunci?
                                           bucata  asta  de  timp.  Iatâ-mă  toi
                                                                                     .  NATAUA  VAS1U
           De  spaima  deportării,  desigur.  A-   aid, după 40 de ani..                                     tre  locuitori  nu  s-a  întărit,
           De  spaima  deportării,  desigur.  A-   aici, după 40 de ani..                      .____-____   ,1  ci, ’  dimpotrivă,  s-au  mul­
           veam  un  vecin,  ne  era  şi  curnă-
                                              A   doua  plecare,  cea  pentru  toa-
        |   veam  un  vecin,  ne  era  şi  cumS-   A   doua  plecare,  cea  pentru  toa-   (Continuare  în  pag.  a  4-a)   |                MARIN  NEGOIŢA
                                                                                                             tiplicat  tensiunile   sociale
                                                                                                             existente,  s-an  născut   al­  (Continuare în  pag.  a  2-a)
   1   2   3   4