Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_177
P. 1
CUVINTUL LIBER
SIMBATA, 11 AUGUST 1990
Anul II, nr. 177 DUMINICA, 12 AUGUST 1990 4 pagini - I leu
ANCHETA DE SÎMBĂTĂ Seata sc aprind ca mii dc licu
rici pe bolta dc catifea.
Umbra nopţii o săgea
tă aripi dornice de cuib,
încet vălul de cernea vintuî hoinar dansează
lă al nopţii cade peste printre frunze. Trece, o
Oameni cenuşii, lucruri şi aerul devine maşină şi lumina faru
umbros, zgomotele asfin
rilor taie noaptea. Din
ţesc. Omul se retrage nou linişte. • Luna ca o
dnd la geamuri lumini portocală uriaşă se înal
într-o afacere cu le apar una cite una. ţă enigmatică peste, dea
luri. Regina nopţii
îşi
aud
Pe străzi se mai
paşi grăbiţi şi joacă de risipeşte mireasma In
copii intîrziaţi. Doi gu- noaptea caldă. Greierii
teievizoare color guştiuci dormitează pe cintă în iarbă. ■ Luminile
se sting. Linişte. E pace.
o antenă, departe şuie
ră un tren, un cîine la
Puteţi trăi cea mai reu nu m aî.cred că este un tră a încredere, stelele INA DELEANU
şită comedie absurdă, da zvon ştirea că se dă 7 000
că încercaţi vreodată să lei pentru un televizor co
depănaţi firul vînzărilor lor peste rînd. Este posi
de televizoare color la ma bil. Sint două mari direc
ţii pe care se desfăşoară
gazinul Ulpia din Deva activitatea ilicită a vînzârii S-a majorat preţul hirtiei şi al O acţiune umanitară J.
şi, în general. în judeţul
nostru. Nu ştim cine arc televizoarelor color peste
să tiparului. In curind - şi al ziarului
atribuţii directe să facă rînd: în prim ul,rînd prin la început de drum V
asemenea verificări. dar reţeaua de magazine
noi putem , afirma. ' fără teşti, asupra cărora ne vom Luni, 0 august, la In- tă in acest scop un sătuc, J
teamă, că situaţia a scă opri într-Un articol urmă Cum se ştie, stimaţi cititori, di,, comunicatele Gu spectoratul Şcolar Judo- un aşezâmînt special în ţ
pat rău de sub control şi tor, şi prin „aranjamente vernului, reluate de «bete ziare centrale, 'de curînd, ţean IIuncdoâra-Dcva, a, care handicapaţii (9u !a l
aranjamentele pe ^sub mi le" pe tabelele de ordine avut loc.- o întîlnirc care număr) duc împreună cu ?
nă sînt în fioarel M-ai ce de la magazinele din oraş. costul kilogramului de l;trtie s-a majorat cu 135 la â marcat începutul unei salariaţii o viaţă- de fa- V
sută, iar al tiparului pentru fiecare număr de ziar —-
va ca înainte. Fireşte, vor Intr-o gestiune corectă cu 85 la sută. La acestea se adaugă cheltuieli sporite acţiuni cu valoare uma milie în cadrul celor 12 I
veni proteste, vor urma ştim că este o . normă ele cu difuzarea presei, cu alte servicii care condiţio nitară — realizarea, unui gi-upe (sau familii). CeW7
' ameninţări după , publica mentară ca toate cifrele nează apariţia ei şi ajungerea la cititori — tot maţ aşezămînt ..special pentru trei elemente fundamen- V
rea acestor rînduri. Poate unui bilanţ ori ale unei anevoioasă in- ultima vreme, dar in curs de amelio handicapaţi. La întîlnire tale ce stau la baza re- ^
chiar am comis o greşea evidenţe să se regăsească rare. aii participat Luitwin cuperării handicapaţilor, i
lă afirmînd' că situaţia li prin verificare pe orizon Se cunoaşte, de asemenea, că au proliferat mult, Graf von Galen, din promovate în aşezămin- ]
vrărilor a seăpat de sub tală şi pe verticală. Fapt după Revoluţie, publicaţiile centrale şi locale, majo- R.F.G., soţii Johanna şi tul coordonat de soţii j
control. Afacerea este ritatea avînd preţuri de la 2 lei în sus, unele majo- I-Ians Spaiingec, din El Spalinger,. sînt: viaţa în '
bine dirijata «ic- indivizi NICOIAE GHEOftGMU rmA||-le, din nou, dte la începutul lunii curente. veţia. reprezentanţi ai familie, m-unoa în atelie-..-
pe care de fapt nimeni ■Coate acestea «eobUgă si majorăm şj preţul zi a- Prefecturii Judeţului Hu re (există 10 ateţigre,- în ţ
nu-i mai verifică -şi, în rului „Cuvîntul liber" la .2 lei pe fweare număr. • nedoara, ai direcţiilor' care se în*sţa l îiverse l
consecinţă, procedează du Noul cost al ziaruţjjj nostru şe va galica ic ia ÎS « « . : pentru probleme de mun- meserii , :,, Lucrează, 1
pă cum îi taie capul. Acum {Continuare «n pag. a Z-aţ gust a.e. " ; ..... i-ţa"ŞÎ “ocrotiri setei ale ’ şi Citii "6f*orc .zilnic) şi for- i
ht\xsr:i ce privesc abonamentele la cotidianul nos- ■ sanitară, ai instituţiei marea cuifcural-spirilua- ţ
gazdă'.
tru —- „Cuvîntul liber" — ele vor fi doar de 32 lei I Contele von Galen este lă (au cor, orchestră, !
Pe lună şi nu de 42 lei cit ar reieşi din calcul (înce- ; şeful unei asociaţii dc participă la manifestări). *
în
întreaga viaţă a co- ţ
U N A PE Z 1... pînd cu septembrie a.c.). Pentru abonamentele tri „ajutor pentru propria munităţii. la luarea tutu
mestriale, preţul va fi redus cu 4 lei (deci 28 lei pe i ajutorare" şi, după o vi ror deciziilor participă, )
• Un pieton grăbii şi un altul saşiu s-au lună şi 81 lei pe trimestru), iar pentru cele semestria- I zită în martie la Tg. Mu pe picior de egalitate, şi i
ciocnit pc stradă. le şi anuale reducerea va fi dublă (dcc-i numai 24 lei j reş, s-a hotărîi să facă salariaţii si handicapaţii. 1
pe lună). - I ceva pe termen lung pen
— De cc nu te uiţi pe unde mergi ? — întrea- Sperăm să găsim înţelegere la ‘dumneavoastră, ci- < într-una d in v iz ite le . V
bă saşiul iritat. titorii noştri fideli, asigurindu-vă de toată stima şi so- i tru copii şi handicapaţi anterioare în România, ţ
din România. A căutat o
— Dar dumneata de ee nu mergi pe unde liciludinea noastră, de strădania pentru realizarea unui ! iniţiativă particulară pe domnul Spalinger a des- i
cpperît un interes deose- I
tc uiţi ?' sjMtne celălalt. ziar cit mai bun, care să satisfacă interesul,, gustul şi i care asociaţia dumnea bit pentru realizarea unui ţ
doleanţele dumneavoastră. I lui s-o finanţeze pentru aşc7.ămînt pentru handi- l
realizarea acestui • pro capaţi la primarul Si- /
iect. A găsit o astfel de meriei, domnul. Nicolae \
iniţiativă la soţii'Spalin Udrescu. între timp s-a i
ger, care lucrează de pes găsit şi un teren de 7 ha ,
Să nu uităm Basarabia ! Să nu uităm Bucovina ! te 40 de ani cu copii la Simeria Veche, pe
pe 1
handicapaţi.
v
care familia Pasca îl do- l
Vizitînd România după nează pentru acest seop 1
I Revoluţie, dumnealor au (la data întîlnirii, asupra )
constatat că dacă în ceea
legalităţii actului dc do- V
I învăţănuntului standardul mai lipseau aprobări). S-a î
priveşte
ce
nare mai erau discuţii,!
special
I pentru copiii nu prea domnului Udrescu, „A- j
constituit, din' iniţiativa ]
grav afectaţi nici în El
I veţia nu s-ar putea face socialia pentru pro- i
schimb e-
mai mult, în
moyarea
învăţămîntului i
I t< tă viaţa, a avut loc în primăvara consideraţi aici irecupe special, a terapiei so- I
xistă o categoric care sînt
X. Aveam un vecin, un „rus lui ’44, cum spunem. Soţul era rabili. Domnul ITans. a eialc şi agriculturii bio- |
Simeria". J
în
dinamice
diriginte dc poştă, funcţionar deci, considerat termenul ca o care urmează să trans- *
Familia Ana şl lacob Răileanu tru; era „rus vechi", se numea şi trebuia să se refugieze. Am etichetare nedreaptă, pen
s-a rupt de rădăcinile-i basarabene Vasile Niţulcscu şi era directorul copt ptinc, am făcut pesmet, am tru că în Elveţia cci mai V. ROMAN
mulţi dintre aceşti
în martie '44, cu speranţa de a re şcolii. Cină sovieticii au venit să pus totul într-o ladă şi am pre II c o - --------- ----- -----
veni după „o lună-două ‘. N-a fost se instaleze la primărie, l-au cău gătit un balot de haine : pernă, pla pii sînt recuperaţi. Exis- (Continuare în pag. a 4-a)
să fie aşa, mersul istorici a fost tat pe acest vecin. S-a aflat — nu pumă, covoare. Porneam doar la
altul şi, iată, doamna Răileanu işi ştiu cum — de existenţa unei liste drum cu patru copii mici — in
aminteşte astăzi... cu cei ce urmau a fi deportaţi; tre timp mai venise pe lume o I
„...Internaserăm pe unul dintre noi, familia noastră, ne găseam fetiţă ce avea acum trei ani. Ne Tensiuni (înalte)
copii (băieţelul de 10 ani) in spita pe această nefericită listă. Parcă-l cazurile în c e p u s e r ă n i m e n i nu I
lul din Bălţi (comuna noastră, Ro- văd pe cumătră’ Vasile cum a in a face drumul pină la gara din I la Vata de Jos
voia să iasă cu căruţa din sat spre
şietici, se afla aproape, la circa 35 trat intr-un suflet la noi — eu
km). In martie, zvonurile despre tocmai puneam brînza la putină Bălţi, de tema de a nu se întilni N,p este vorba numai tele noi, care s-au împins
venirea sovieticilor se înteţiseră. şi mi-a spus că pînă-n seară cu sovieticii. In cele din utrhă, I de satul eu numele Vaţa — unele pe altele — spre
Am crezut că sa repetă înttmplări- să plecăm / şi am plecat, împreu jandarmii au rechiziţionat două de Jos, ci şi de altele ca „înalte culm i"! Desigur,
le din '40; atunci am pribegit vreo nă cu cei trei copii ai noştri. căruţe; într-una din ele rie-atn re alcătuiesc această co această ultimă expresie —■
două săptămtni prin munţi} era Acum, in '44, ştiam că la o nouă îmbarcat noi. In oraş se dădeau mună, trecută în toate dic folosită des în alt eo'ntexTT^
vară, n-am suferit de frig ; în venire a sovieticilor, noi trebuie să lupte: se trăgea cu r a c h e t e c u ţionarele de turism, pen In regimul totalitar —,
schimb, am dus dorul apei, fiind le fugim din cale. Ni s-a spus că gloanţe; mulţime de oameni ple tru băile sale vestite. Prac precum şi stările conflic- '
secetă m are; piraiele secaseră şi de deda asia vom pribegi, proba caseră in pribegie ea ?! noi — căra tic, cum am aflat zilele tuale existente în satele
apa mai rămăsese tn urmele lă bil, vreo' luni-dauă ; pregătirile de pe jos, care in căruţă... unii cu; f trecute, după Revoluţia, comunei Vaţa de Jos, ca
mwi uuor i« «jcurt
drum
I - sate de vite i şi asta doar in locuri arum Le-am jacut aoar pentru - din Decembrie 1989 — ar racterizează, în genere, în
k>«! |
le-am făcut doar pentru
umbroase. De ce-am fugit atunci? bucata asta de timp. Iată-mă tot . NATALIA VAS1U I monia. atît de hecesară In treaga societate româneas-
umbroase. De ce-am fugit atunci?
bucata asta de timp. Iatâ-mă toi
. NATAUA VAS1U
De spaima deportării, desigur. A- aid, după 40 de ani.. tre locuitori nu s-a întărit,
De spaima deportării, desigur. A- aici, după 40 de ani.. .____-____ ,1 ci, ’ dimpotrivă, s-au mul
veam un vecin, ne era şi curnă-
A doua plecare, cea pentru toa-
| veam un vecin, ne era şi cumS- A doua plecare, cea pentru toa- (Continuare în pag. a 4-a) | MARIN NEGOIŢA
tiplicat tensiunile sociale
existente, s-an născut al (Continuare în pag. a 2-a)