Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_177
P. 2

*A<* *  2                                                                                                              CUVîNTUL LIBER      Nf.  177  •


                                                                                              -Mţta ■■    ■             • ■                (Urmare  din  pag.  I)
                                                                           .-.•V-   • • ■?.  x f n M W k l I I   ' ' f f t O X t t l d f t '
                                                                                              U l w m    l l   v v P y R |
                    «  I  K    l  B   n   B    M        J  K  T  U  L  H                                                                că  de  pzi.  Parcă  e  un  bles­
                                                                                                                                        tem:  oâtnenii  se  suspectea­
               REALIZĂRILE pe HJLirftPEţAPTE LUNI DIN  1990, COMPARATIV                      într-o  afacere  cu                        ză  permanent  de  viclenie,
                                                                                                                                                            alte
                 CU  CELE  DIN PERIOADELE  SIMILARE  ALEANULUI  TRECUT                                                                  lipsă  de  loialitate  şi   nega­
                                                                                                                                        asemenea  atribute
                                                                                                                                        tive»  iar  micile  şi  vechile
                                                           $    ~  -m  ~'
                                                    ÎSJ                                                                                 „pişcături",  pe  care   toată
                                                                   S C O                     televizoare  color
                                                            | U i .  JCtt  S f f l .  § a    |                                          lumea  le  credea  vindeca­
                                        U/M         1 3            ■Rp-fCD  -O   -H Q)                                                  ta  şi  îngropate  sub  vreme,
                                                                           C  w  c tal
                                                    •3 >m o
                                                                           .  taît rri .C                                               răbufnesc  acum  Cu  o  for­
                                                                   £  <9                (Urmare  din  pag.  1)  pe  doamna  aceasta.  N-are
                                                   i a *   ! î i   K   B.T3                                    cum  să  cunoască   numele   ţă  nebănuită,  toafisfoimîn-
                                                                                                                                        du-se  în  adevărate  răni  su­
           Producţia  marfă  industrială   miţ.  lei  1 947,0  W fr  14 689^  74,0                             de  pe  bonul  de  achitare   fleteşti.   Există  0  plăcere
          ' Productivitatea  muncii                                                  adevărat,  pînă  Ia  confrun­  50 $49  şi  nici  pe  cei   d i»   diabolică,  pentru  tmii,   de
             în  industrie           mii  lei/per.    15.1   71,0    118,9   71,1    tarea  avizelor  de   intrare   tabel  la  po2iţi4  2.752  pen­  ă  plăti  «poliţe*  semenilor
           Investiţii  din  fondurile   • ,4.                                        a  televizoarelor  cu  tabele­  tru  câ  persoana  -respecţi-   lor  şl  a  revendica   de
              statului                 mii.  lei     447,1   47,5   3 094,0  -  54,2 :  le  de  înse'rleri  d i  la  „UI-   vă  nu  există.  Da,  au  exis­  la  stat,  de  ia  alte  persoa­
             —  eonsthueţii-montaj     mii.  lei                                     pia"  din  Deva.  S-a   ajuns   tă !   La  poziţia  respectivă   ne  —  anumite   „drepturi"
           Apartamente date  în  folosinţă           238,4   54,0   1 564,1  62,4    cu  livrarea  în  ordine  pînă   figurase  iniţial  Istrate  Doi­  pe  care   însăşi   trecerea
             din  fondurile  statului   nr.                                          la  76  de  televizoare  color.   na,  al  cărei  nume  a  fost   timpului  le-a  şters  din  le­
           Export                                    198    © , 8    986     51,8    După  aeoasţă  .cifră   încep   şters  şi   scris'   deasupra   gitimitate.  Aşa  este,   de
             - -   cliring  în  ruble  mii  R      1311      61,9  16 314    76,3    enigmele,  fa  caietul  de  în­  Cozma  Anf,   despre  care   pildă,  situaţia  celor   care
             —  devize  convertibile   mii  $      3 988     20,4  54 446    47,6    scrieri _ găsim  alte  1-6  nume   ni  s-a  spus  că  a  făcut  ges­  pretind   restituirea  case­
           Livrări  de  mărfuri  la  fondul                                          cu  numere  de  ordine  înce-   tul  caritabil.  Şi  cînd-  ş-o   lor  naţionalizate  de   stat
                                                                                     pîad  de  la  117  si  ajungînd
             pieţei  di* producţia                                                   pînă  la  2 7.12  (!j„ din  3 108   cunoaştem  şi  noi  pg'aceas­  în .. urreă  eu  peste  40  de
             judeţului                mii.  Iei      442.0  104,3   3 029,5  106,0   înscrişi,  despre  care  nu  se   tă  doamnă  ‘aflăm  că,  de   aiil  sah  pretenţiile   per­
           Desfaceri  de  mărfuri  prin  corner-                                     spune  că  au  cumpărat  te­  fapt,  nu  există.  La  în  Poli­  soanelor  cărora  li ,s-au, de­
                                                                                                                   Municipală,
                                                                                                                                   fi­
                                                                                                              ţia
             ţul  de  stat  şi  cooperatist   mii.  lei  776,7  121,6  5 358,1  124,3  levizoare  color  din  import,                   molat-  casele,,  de  a  primi
           Prestările de  servicii  pentru                                           la  care  cei  dinaintea   lor   şele  de  evidenţă  a  popu­  . „contravaloarea   adevăra­
                                                                                                                      na  figurează  - a-
                                                                                                              laţiei,
             populaţie  de "către  unităţile                                         au  renunţat.  Să  o  credem   cest  nume  la  adresa  men­  tă*  â  acestora.  Trebuie  să
             de  stat  şi  cooperatiste  mii.  lei   118,1  103,0    874,2  100,3    pe  doamna  Moniea  Oltea-   ţionată,  O  adevărat#  enig­  priceapă  toată  lumea:  că­
           Producţia  principalelor                                                  nu,  şofa  raionului:   de  la   mă  poliţistă  —  să   vină   tre  societatea   democrati­
             produse  industriale                                                    Ulpia ?  Categorie  au.  Poa­  cineva  necunoscut  şi   din   că,  pe  care  trebuie  să  o
             —   huilă  nela          mii  tone     299,9   46,3   2 306,6   50,7    te  dumneaei  ne  crede  pe   senin  să  ştie  ce  ai  în  ma­  edificăm  in  România»  este
             —-  energic  eteetrică   mii  kWh      471,4   88,8   2 840,2   70}3    noî...  naivi.  însă   chiar   gazie,  iar  pe  deasupra  să   necesar  să  *    pornească
          ’   — oţel                  mii  tane     180,3   64,3   1 367,9   69,7    dacă  ar  fi  aşa,  am  soli­  te  înai  scape  de  televizoa­  de  la  situaţia   existentă
             —  laminate              mii* tata      110,8  m        9l2ţ9  ,66i9    citat   sprijinul   Poliţiei   rele  dgfeetel !  Eu  mă  în-   AZI  şi  nu  de  la  o  stare
             —  ciment ~              mii  tone      ti5,0  i m      615,0   84,7    'Municipale  pentru  a  fi  cit   căpâţînez  să  nu  cred  o  a-   de  acum   jumătate   de
             —  ţesături  mătase      mii  mp       S91.0 -  52,3  5 163,0   68,1    mai  obiectivi  asupra   con-   senaenea  gogoriţă.  Şi,  dacă,
             —  bere                  mii  hl       59,00  t o p .-  ■   348,0  98,9  eiitaiilor.  Şi  lată  că,  prin   presupunind  că  ar  fi  ade­
          ,   —  carne  tăiată  în  abatoare  fnii  tone  1,8   24ÎJ6  9,2  142,1    intuiţie,' ‘  domnul   locote­  vărat,   atunci   cum   mai
             •-  preparate  din  carne  mii  tone     0,7  ,  ^9,5    5,6   491,6    nent  Marcel  Jorza  ne  pro­  poate  fi  justificat   cazul   Tensiuni  (torte)
             — lapte  consum          mii  hi        1*,0   93f3    ,114»0  109#     pune  să  verficâm   poziţia   de ja   poziţia  145,  cînd,  tot
             —  unt                     tone         L«,0   32,0     142#   68,6     2 752.  Să:  fi  renimţat  Şei   peste  rind,  i  s-a   vîndut
             —■ brînzeturi              tone        123,0   78,8     515,0  85,5     de  pe  tabel,  chiar  toţi.  pî­  persoanei  respective  un  te-
                                                                                     nă  la  acest  număr ?   Ex­  leyizor  Elcrom ?   Probabil   la Vaţa  de  Jos
           EFECffVEfcE  0E  ANIMALE  ÎN  COOPERATIVELE  AG RICOLE  DE  PRODUCŢIE     clus.  Dovadă  am  fi  şi  noi.   că  ni  se  va  răspunde   cu
                         $1  ÎNTREPRINDERILE  AGRICOLE DE  STAT  -                   adică  subsemnatul  şi  ofî-;   aceeaşi  inocenţă  sub  care
                                                     Existent  la     In  procente   ţe«ii  de  poliţie,  care  figtte   gilgîie  tupeul,  că.  da.   Ei
                                                      31 VII 1990   faţă  de  30 V I1993  răm  po  aceeaşi  listă   cu   bine,   noi   vota   reveni,   veac.  Regimul  de  azi   nu
                                                    LAiS.   C.A.P.   I.A.S.  C.AJP.  numere  de  ordine   mult   cum  am  mai  promis,  asu­  este,  cu  nimic,   vinovat
           Bovine  —  capete                        12 035  47839    100.4 „  96,0   avansate  faţă  de. cel   în   pra  afacerii  cir  televizoare   de  ce  s-a  intim plat  IER11
                                                                                     cauză.Deci  Verificăm  mai:
                                                                                                              color,  dar  insistăm  la  or­
             —  vaci  şi  juninci  —  capete         2 774  10 619   101.4  93,0     adine  şi  ce  credeţi  că  ni                    Pe  de  altă'  parte,   statul
                                                                                                                                   in­
                                                                                                              ganele  competente  să
           Porcine —  capete                       118 891   1263    103,4  93,9     -se  răspunde  -după  ce  gă­  tervină  energic  în  elucida­  nu  are  „buzunare"  ferme­
             —  scroafe  de  prăsită  —  capete     10 018    307    100,0  98,7     sim  scris naegea;  pe  alb  în   rea  şi.  mai  ales,   eradi- ,   cate  din  care  să  iei-  îa  ne-
           Ovfee  —  cajlaţe                       • 18 315  48 358   97,5  97.9     bonul  de  achitare -s  1  -buc.   carea,  definitivă  a  abuzu­  sfîrşit,  fără  să  pui  nimic...
           PSSKî ^ mffTKpete                        - 1059 .   j   -        97.9     tv.        jfeptiM pxjrt!)  r ilo r   din  acest  sector,  (jla-   Par,  să  vedem  eîteva  din
                                                                                     şi  încă   1  tv.  albşrregru   diţi-vă  că  nu  este  normâl   ..fajjţta^xisteu-  j,,
              In goreodâriile  populaţiei  la '30  iunie  a.c., existau  69 328  bovine,  79 244 porcine  ?  Sport ?  Aii  fost  defecte  şi   ca  acum  doar  ziarul   să   te ja   Vaţa  de  Jos.
                                                                                                                                         #  Silvia  Oancea  a  fost
           şi  19*939-oviiie»                                                        persoana   respectivă  a  ac­  rărtiinâ  singurul  în  măsu­  timp  de  27  de  ani  îngriji­
                                                                                     ceptat  să  le  cumpere  aşa.   ră  Să  reprezinte  interesele
           PRODUCŢIA  DE  LAPTE  SI OUA  IN  COOPERATIVELE  a g r i c o l e   d e    Măi,  să  fie 1  De  cînd  apar   cetăţenilor,  să  încerce   est   toare  la  grajdurile  C AP.
                 p r o d u c ţ ie   şa  În t r e p r in d e r il e  AGRICOLE  DE  STAT  aşa,   Ia  sfîrşitul   lunii,   de  cit  să  facă  lumină  în   Vaţa  de  Jos,  iar  acum  a
                                                      Realizările  In  procente  faţă  persoane  d intr-astea  miloa­  afaceri   deloc   sănătoase.   rămas  „fără  nimic"  (cum  -
                                                                                                                                       im!  spuneau  oamenii).  Co­
                                                     în  iulie 1990  de  iunie  1980  se  şi  pline  de  bune  inten­  Noi  nu  sîntem  experţi,  nu   operativa  '  s-a   desfiinţat,
                                                    I.A.S.  C.A.P.   I.A.S.  C.A.P.  ţii,  care  cumpără   televi­  sîntem  poliţişti   şi  încer­  vacile  nu  mai  sînt  —  ei,
                                                                                     zoare  stricate  şi  nu  unul,   căm  să  pătrundem,  in  li­
           Lapte  de  vacă                                                                                                             cine  o  să-i  dea  un  ban  ia
             —  producţia  totală  —  mii  h l         6      15      96,8  92,5     numai  să  ajute  la  plan ?   mita  posibilităţilor,  în  me­  bătrîneţe ?  Se  aude  că  în
             —  p reducţia  medie pe  o                                              Şi,  culmea t  Şefa  de  raion   canismul  secret •> al  fraude­  BrOtunp ‘ (satul  îfi  care  s-a
                                                                                     ne  spune  că  nici  nu  cu­
                vacă  furajată  —  litri             295     138      99,7  103,0                             lor,  dar  dreptatea   trebuie   retras  Silvia  Oancea).  vreo
             —  producţia  totală  —  mii buc.                                       noaşte  persoana   respecti­  să  o  facă  alţii,, plătiţi  pen­  cîţiva  inşi  s-au   „împro­
                                                                                                              tru
                                                                                                                   aceasta.;
                                                                                     vă.  Ce noroc  pe  capul  dîn-
                                                                                                                            Mulţumim
          O u ă                                     7 480     7       97,9  116,7    şilor  cu  „necunoscuţii"  a-   Poliţiei  Municipiului   De­  prietărit"  eu  cei  30  de  ari
             —  producţia  medie  pe                                                                                                   pe  caro  i-a,  lucrat   dînsa
               o  găină  ouătoare  —  buc.              20    12     100,0  109,1    eeştia  că  aşa  mai  scăpă  în   va  pentru  sprijinul   acor­  aproape  trei  decenii.
                                                                                     mod  cu  totul   ilegal  ,  de   dat.  cu  speranţa  că  ne  va   a  Să  rămînem  tot   in
              N.R.  Intr-un  număr  viitor  al  ziarului  vom  reveni  cu  un  comentariu  asupra  marfa  defectă.  Şă  ştiţi,  sti­  ajuta  să  revenim   asupra  xperimetrui  satului   Brotu-
           stării  economiei  judeţului  de ja   începutul  ahfilui  1990.           maţi  cititori,  că  eu  o  cred  acestui  subiect.  na.  Dacă  se  spune  eă  du­
                                                                                                                                       pă  desfiinţarea   cooperati-
                                                                                                                                       vei  - agricole  fiecare  ţăran
                                                                                                                                       şi-a  primit  inapoi  „pămîn-
         Spionajul  economic - un  însoţitor  inevitabil  al  progresului  societăţii?                        )               _     i  t u l a c e s t    .pţ-tneipiu
                                                                                                                                       n-a  fost  respectat  In  cazul
                                                                                                              1   De  curînd  a  sosit  ia  4   unei  bătrfne •  ţărănei,   de
                                                                                                              1  Orăştie   «n  important  ’   84  ani  (mama  Silviei  Oan-
           Legislaţia  din  mai  toate   desfacere, clienţii  care  cum­  Folosind   informaţii  luate   sea  agent  al   spionajului   ajutor  medical,  consiînd  *
         ţările   lumii   cbndemnă   pără  produsele,  ce  preocu­  de-a  gata,  timpul  de  scoa­  german.   ţ in  aparatură   medicală  \   coaL  „împărţitorii : de  pă-
         spionajul.   Aceasta  nu  a   pări  are  concurenţa  la   a-   tere  pe  piaţă  al  unui  pro­  Lumea  spionajului   eco­  (Roentgen,  incubator,  au-  i   mînt", i-au  luat  cei  IO  ari
         împiedicat   însă  ta  el  să   ceeaşi  piaţă  cu  acelaşi  pro­  dus  se  reduce  cu  cel  ne­  nomie   este  o  realitate  a   tomate  de  infuzie  etc.),  '   din  ţarină,  moşteniţi   din
         se  practice  din  cele   mai   dus,  modernizarea ,  produ- ;  cesar  Cercetării,  lăi*  chel­  vieţii  do  azi.  în  . condiţii­  medicamente,   seringi,  V   moşi-strămoşi.   Difi   altă*
         vechi  timpuri,  ba  chiar  să   sului,  planuri  de  viitor  etc.  tuielile  de  fabricaţie  —  lâ   le  competitivităţii   tehni­  sonde,  halate,  cearşafuri  |  parte»  unde  avea  19  ari  de
                                                                                                                                        finaţ,  un  vecin  i-a  luat
         fie  considerat  de  unii  ca   Frontiera  între   căuta­  fel.             ce,  cucerirea  pieţeicHy  do­                    circa  12  ari.  (Halal  vecin !).
         principal  mijloc  de  a  ob­  rea  acestor  informaţii   ca   In  sprijinul  spionajului»   rinţa  de  a  şti  ce  fac  cer­  Actele  doveditoare  ale  pro­
         ţine  succese,  fie  în  timp   activitate  firească  şi  spio­  statele  care-1   practică  au   cetătorii   sau   producăto­
         de  pace.  fie  în  timp   de   nai  este  mişcătoare  şi  ne­  creat  în  timp  şi   spaţiu,              AJUTOARE           prietăţii  n-au  avut  nici  un;
         război,  indiferent   că  este   sigură,  In  lumea  modernă,   instituţii  şi  organizaţii  me­  rii,  financiarii,  comercian­  rol.  S-a  folosit,  de   fapt,
         vorba  de  spionajul   poli­  spionajul   economic  tinde   nite  să-i  dea  o  aparenţă   ţii  din  alte  ţări  a  provo­  MEDICALE  DIN   limbajul...  forţei!
                                                                                                                                         •  Tot  despre  „limbajul
         tic,  de  cel  militar  sau  de   tot  mai  mult  să  se  specia­  ctt  mai  oficială  şi   mai   cat  asemenea  opoziţii   de
         cel  econorpîC.          lizeze  în  funcţie  -de  terito­  nevinovată.  Spre  exemplu   interese  Incit  cu  Spionajul   H Y iîiA    £  forţei",  la  Bretona.  Circa
                                                                                                                                       15  familii,  mai  bogate,  stri-;
           Scopul  spionajului   ori   riul  său  de  acţiune  —  şti­  în  Germania  nazistă  func­  economic  se  ocupă  astăzi
         în  ce  domeniu  s-ar  exer­  inţific,   Industrial  sau  co­  ţiona  „Liga  pentru  -  dez­  mii  de  oameni,  de  organi­  .......""r " " ~ T  I  gă  „sărăntoci"  după   alto­
                                                                                                                                       ie,  vreo  70  la  număr.  Se:;
         cita  el,  este  unul  singur   mercial.          voltarea  prieteniei   perso­  zaţii  particulare  -sau   de
         subminarea  puterii  de  a-   Serviciile  de   inîprmaţii   nale"  —  aparent   nevino­  stat.  în  faţa  opţiunii  cerce­  ,  şi  altele.  Toate  au  fost \  mai  spune  că  aceste   70;
                                                                                                                                       de  familii  au  vrfit  să  în­
         părare  a  adversarului.                                                    tare  proprie  sau  obţinerea
                                  ale  marilor  putori  afirmă   vată,  dar  în  fond  agenţie                !  -destinata  noului   spital  1   cropească  un  fel  de  aso­
           In  rindurile  ce  Urmează,   că - un   secret   industrial   de  spionaj.  Membrii  orga­  pe  calea  spionajului   eco­  ai  oraşului  dta   partea  ,   ciaţie  şi  au  angajat,   în
         in  alte  materiale  pe  care   important  valorează  în  u-   nizaţiei  trebuiau  să  cores­  nomic  a   informaţiilor  ne­  tastitutului  MONTANA  ţ   primăvară,   tractor  care
         le  vom  publica  sub  gene­  nelp  cazuri  mai  mult  dccît   pondeze  cu  cetăţeni   din   cesare,  se  alege  cea  de-a   din  Zugerberg,  Elveţia, i    să  are  intr-un  loc   mai
         ricul  de  mai  sus  ne ^vom   o  informaţie  militară.  As­  străinătate  ale#  cu  grijă»   doua  cale.  Pentru  că  spio­  :  fiind   domnii i   îndepărtat  numit  „Certe.)“
         ocupa  predilect  de  spiona-   tă^,  cînd   lupta   pentru   prilej  de  a  întări  legăturile   na jta  economie  oferă'  faţă   Fridez,   Pietre  1   unde  era  păraînt  nelu­
        ' .iul  economic,  acesta  deve­  supremaţie  se  dă  exclusiv   spirituale   ale  Germaniei.   ie  «ereetare  avantajul  ra­  F ota?  #   Jorif  Bueher.  ţ   crat.  Credeţi'  că  aa   reu-
         nind  un  însoţitor,  se  pare   pe plan  economic»  este  nor­  Dttpă  o  scurtă perioadă  de   pidităţii».   '  Acestui  preţios  “ st  «te 1   siL?  Nu 1  Au  venit  cîţiva
         inevitabil,   al  dezvoltării  mal  ca  spionajul  ştiinţific   corespondenţă,   Urma  in*   Cele  mai  vizate  de  agen­  i  se  ca vin  m»l*  J  din  cei  „cincisprezece"  şi au
         societăţii,.,            şi  cel  industrial   sS-l  de­  vftaţia  de   vizita  «Srma-   ţii   spionajului   economie   şi  recunoştinţa  ţ  ciopfrţit  tractorul  cu  syţ:c*
           Spionajul  economic   s-a   vanseze  pe  cel  militar.  Fo­  nia  pe  spezele  ligii,   în   sînt  sectoarele  de  vîrf  ale   i  noastră.  ,   ■   i  ie !  Să  fie  simple  zvOiVmi-.'  r
         năsCut  din  nevoia  cunoaş­  losind   informaţiile  furni­  fond  Organizaţie   făscîstâ   industriei   si   Cercetarea   FLORIN  DRĂGriiClU  l  Să  traverseze  oare,   l-v
         terii,  unor  aspecte   indiş-   zată  fiu  el  se  economisesc   neaoşă-  La  întoarcerea  in   ştiinţifică,  (Va  urmai.    în  prerent,  ceasul  celor  ca­
         pensabîle  fh  ConduCereă  fi­  timp  şl  bani,  evîtind  eta­  ţara  sa,  cetăţenuî  respec­                                 re  strigă  ori  dau  cu  pum­
         nei  întreprinderi:  piaţa  de  ja    cercetării   ştiinţifice.  tiv  devenea,  cel  mai  ade­  ION  MATĂSAREANU              nul,  mai  tare?    ___
   1   2   3   4