Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_177
P. 3

UMINtCA,  12  AUGUST  1990                                                                                                                        PAG.  3




         C K L E 3B 0 S C 0P                                                                  Ce  sînt  feromonii?

                                                                                     Prin  denumirea  de  fe-   mă-  de  paralelipiped  des­  La  asociaţia  de  pomi-
                                                                                   romoni  se  înţeleg  uncie   cins  la  două  capete.  Cele   eultori  eu  sediul  în  Sime-  :
                      DESPRE LECTURĂ
                                                           —  Dragi®  meu,  cînd  l  substanţe  de  origine  ani­  două  părţi  ale  capcanei   ria.  se  practică   această
                                                          ţi’-am  spus  că  nu   mai  i   mală  secretate  de   glan­  se  asamblează,   iar   pe   metodă  de  peşte  10  ani,  1
                    R e f l e c t  i a   z i i  e  i      pot  trăi  fără  tine,  nici  >   dele  sexuale  ale  apara­  partea  internă  a  unui  pe­  înregistrind   succese  re­
                                                                                   tului  genital  femei.
                                                                                                      Efc
                                                                                                           rete  ce  conţine  un  ade­
                                                                                                                                   marcabile,  faima  dăllttâ-  ’
                                                          măcar  o  clipă,  n-am  bă- \
          e  ..Există  lecturi  care  te  ajută  să-ţi  aprofundczi   nuit  că  eşti  lipsit   de  1   au  un  miros  specific,  Ro­  ziv  special  se  aşazâ  un   toare  fiind  aproape  dis­
       problemele,  şi  există  lecturi  pentru  a  fugi  de  ele,  simţul  umorului.   t  lul  lor  este  de  a  atrage   buton  de  cauciuc  cu.  fer-  trusă  pentru  principalele  ,
          Există  lecturi  care  nu  îmbogăţesc  memoria,  ci  dis­           *    masculii  speciei   respec­                     specii  pomicole..    t
       ciplinează gîndirea.                                —  Nn  arunca  cu  sol- ţ   tive  şi  facilita  în  aceşt                 Folosirea   capcanelor
         Există  lecturi  pentru  eunoaştorea  lumil  şl  există   niţa t  Dacă  se  varsă  sa-ţ  fel  fecundarea   femele­  O  DESCOPERIRE  PRIN  CAIS   a  dps.'la   înlăturarea  a  !
       lecturi  pentru  a  te  cunoaşte  pe  tine  însuţi.                         lor,  avind   ca  urmare  a   SE  POT  SUBSTITUI   cel  puţin  4—5  tratamen­
          Există  lecturi  pentru  a  te  menţine  în  mijlocul  lu­               acestui  act  un  ou,  apoi                     te  în  perioada  de  vege-  ,
       mii  şi  există  lecturi  pentru  a  fugi  de  ea".                         o  larvă  şi,  în  fine,  se  re­  4-5  TRATAMENTE  CU   taţie  cînd  se  folosesc  sub-  ■■
                            CONSTANTIN  TSAŢSOS                                    produce* insecta,  deci   şi   PESTICiDE  IN  LIVEZI  stanţe  pesticide.  Fructele
                                                                                   adultul.  Ciclul  se   reia                     obţinute  sînt  curate,  fă-  -
                                                                                   prin  reproducţie  de  mai                      ră  viermi  şi  bune de  con­
       •  „O  cameră  fără  cărţi   •  „O  colecţie  de   cărţi                    multe ori  pe  am, cum  este   meatul  respectiv  în  stare   sum.  Se  elimină  în  acest  •
      e  un  trup  fără  suflet".  este  o  adevărată  universi­  crea  e  semn  de  ceartă,  '  şi  cazul  viermilor  mere­  cristalizată.  Capcanele  se   fel  şi  factorul   poluant,
                       Cicero  tate".                      —  Dragul  meu,  dife­  lor,   insectă   denumită   plasează  pe  pomi,  pe  par­  pomii  putfndu-se   culti­
       •  „Nu  e  altă  şi  mai  fru­           Carlyle                            ştiinţific  Laspeyresia  po-   tea  externă  a  acestora.  va  cu  succes  în  asocia­
      moasă  şi  de  mai  folos  în   •  „Citeşte 1 Citind  mereu,   renţa  dinlre  mine   ş i ;   monelle.   Acelaşi   lucru   Fluturii  masculi   zboa­  ţie  cu  celelalte   culturi
      toată  viaţa  omului  zăba­  creierul  tău  v$  deveni  un   Sopliia  Loren   este  că  :   se  petrece  şi  în   cazul   ră  numai  noaptea   (noc-   legumicole   şi  îndeosebi
      vă  decît  cititul  cărţilor".  laborator ,  de,  idei  şi  ima­  tu  nu  eşti  Carlo  Ponţi.  viermilor   prunelor,   ai   tuizi)  şi  vin  do  la  100—   cu  apicultura;  Economia
                 Mţron  Costin  gini,  din  care  vei  întocmi   —•—               perelor,  cireşului  etc.  150  m  depărtare,  fund  a-   de   substanţe   năcesare
       •  „De-aş  fi  cel  mai  ma­  înţelesul  şi  filozofia  vieţii “1.  —  Războiul  de   100   fn  cazul  mărului,  deci   traşi „de  substanţa   din   tratamentelor  trebuie  a-
      re  rege  pe  pămînt,   de-aş           Emiitesca'  de  ani  a  rămas  celebru   al  Laspeyresiei  pomonrl-   butonul  de  cauciuc,  deci   vută  în  considerară  mai
     avea  palate  şi  grădini,  me­  •  „Şi  dacă  nimeni   nu   îfi  istorie  prin  două  lu- '   la,  s-au  făcut   numeroa­  de  feromoni.  După  cîtva   ales  că  pesticide  eficien-  ;
      se  şi  vinUri,  trăsuri  şi  hai­  mă  va  citi,  rai-ani  pierdut   cruri:  centura  de  casti­  se  cercetări,  ca  de  altfel   timp  se  constată  că   tot   te  nu  prea  se  găsesc.   *
                                                         tate  şl  meseria  de  lăcă­
      ne  scumpe  şi  sute  de  ser­  oare  timpul,   ocupîndu-mi   tuş  mecanic...  şi  la  alte  multe  specii   interiorul  capcanei  unde   în  acest  fel  se  poate
      vitori,  dar  cu  condiţia  .să   atîtea  orc  de  răgaz  cu  cu­            pomicole.   Ca  urmare  a   este  adeziv  se  umple  eu   îmbina  pomicultura   eu  <
     nu  am  niciodată  cărţi  de   getări  atît  de  .folositoare                 acestor  cercetări  s-a  reu­  fluturi.  Adultul  este   de   legnmlcuitura  şl   apîeid-
                                                           —  Doctorul:
                                                                       Sau  e
     citit,  n-aş  vrea să  fiu  rege.   şi  de  plăcute ?“.  mort,  sau  nţi  s-a  defec­  şit  ca  la  Institutul   de   culoare   neagrâ-cenuşie,   tura,..avind'  ca   rezultat
     Mai  bine  aş  vrea  să  fiu            Montaigne                             Chimie  din  Cluj-Napoca   cam  de  mărimea   unei   un  mediu  ambiant   fără
     sărac  intr-o  cocioabă  cu  o                      tat  stetoscopul î        să  se  sintetizeze  în  labo­  muşte  mijlocii,  în  primul   unul  din  factorii   Irnpor-  j
     grămadă  de  cărţi  alături,   Seleef»  de  «UE  LEAHU  Culese de  tlUE  LEAHU  {  rator  aceşti  feromoni.  an,  în  anul  dpi  şi  chiar   tanţi   poluanţi  —  peşti-  -
     decît  rege  căruia  şă  nu-i                                                  S-au  confecţionat  nişte   trei  sînt  prinşi  mulţi  flu­  eidele.
     placă  să  citească".                                                         capcane  care   sînt   din   turi,  astfel  ea   numărul   Doctor  inhinor
                    MitcatUay        Conservă care se încălzeşte singură           material  plastic,  sub-  for­  lor  scade  treptat.  CASAVELA  STEUAN
           ROBOTUL              Firma  „Saab"  comercia­  dale.  După  tragerea  unei
                               lizează  o  conservă  de  car­  lamele,  ce  acţionează   ca                 —  Ascultă,  Ioana,  de  ce   nografice.   -
         CULEGE  MERE          ne  -cu  legume,  in   nouă   un  chibrit,  se  produce  &   RIDENDO       tc-ai  despărţit  de  prietenul   —  Dar  cum,  ţi  îe-a  ciş*
       Cercetătorii   francezi  au   meniuri  diferite,  eare^  se   reacţie  chimică  şi  conser­        tău?                     tat cumva ?
                                                                                   •—  Cum  se  tna|
                                                                                                   simte
     realizat  prototipul  unui  ro­  încălzeşte  siBgtbă  îh llPmi-   va  se  încălzeşte  fără  a  fi   soţul  tău 7  —  se  interesea­  —  Pentru  că  ştie  o  su-   —  Nu.  dar  mi  le-a-  fiţi»
                               nute,
     bot  care  culege  mere.  A-   Denumită  „Calorette",  a-   periculoasă,   fără  să   se   ză  o   doamnă  venită  fa  vi­  nţcdonie  de  cîntece   por­  ierat.
     eesta  este  un  vehicul  CU                       ardă  sau  să  emane  toxine.  zită  14  prietenă  sa.  -
     4  roţi.  dotat  cu  un  braţ   ccastă  conservă  constă  dia-   Conserva  se   păstrează   —  Nu  prea  bine.  Toată
     robotizat,  montat  la  extre­  tr-o  caserolă   pusă  pe  o   caldă  timp  de  19  minute,   ziua  ştă-n  baie  şi  pescu-
     mitatea  unul  elevator   cu   placă  de  gips  acoperită  cu   Iar  durata  de  conservare   ieşte.
     bandă.  Braţul,  în  formă  de   Substanţe   minerale   p e ­  garantată . este  de  4  arii.
     pantograf,  este   conceput                                                 i  —  Păi  n-ar   trebui   să
     să  funcţioneze  In   ctrnpul                                               chemi  de  urgenţă  un  psi­
     vizual  al  unui  sistem   de                                               hiatru ?
     detectare,  iar  la  capăt  este                                              —  Şi  eu  m-am  gîridit  Ia
     prevăzut  cu  o  pîlnie  aspi­                                              ăsta,  dar  aşa  dc  mult  îmi
 !   ratoare  care  apucă  fruCtdl.                                              plac  peştii...
              „vede"
                     fructele
     Robotul
     prin intermediul  a 3  niicrp-                                              "îă l       zoologică,  în
     carridre d e  htet  vederi,  iar                                            faţa  cuştii  cu  Ici,  Gigei  II
     un  microprocesor   ghidea­                                                 întreabă  pe  tăticul  său :
     ză  braţul  exact  la  fruct.                                                 —  iŞţca  iese  leul  şi  ţe
       Robotul  este  un  pas  im­                                               măntncl,  cu  care  autobuz
     portant  spre  realizarea  u-                                               să  mă  întorc  acasă ?
     nei   substanţiale   creşteri
     a  productivităţii  muncii  în                                                Tata  l-a  trimis  pe  Gigei
     pomicultură.   Aceasta  în-                                                 la  poştă,  pentru  a_  pune
     trucît  specialiştii   aprecia­                                             O  scrisoare.  In  grabă,  el  a
     ză  că  prin  robotizare,   in                                              uitat  să  scrie  adresa   pe
     Franţa  se  pot  Culege  în-                                                plic,  aşa  că  la  întoarcere
     tr-un  sezon  1 606 000  tone                                               l-a  întrebat  pe  băiat:
     de  mere,  din  care  650 000                                                 —  Tu  n-ai  observat   că
     tone  pentru  export.  460 000                                              pe  plic  lipseşte  adresa ?
     tone  piersici,   din   care   ,  —  în  curînd  nu  voi  avea  o  rochie  ca  lumea  pe  .—  Ba  da.  tăticule,   dar
     32 000  tone  pentru  export,   caro  s-o  dezbrac...                       eu  am  crezut  că  mata  nu
     400000  tone  pere.  din  care          Desen  de  ALEXANDRU  RUGESCU       vrei  ca  eu  să  ştiu  Cui  îi
     90 000  tone  pentru  export.                                               scrii.
                                                                                                           •  ..  •   Ş   o   I   »  ’  •   *   ♦'   »   ■  ♦
       Inspirată  şi  sintetică,  a-                                                                                               tr-o  stare  <1«  sănătate  de­
     parţinîndu-i   expreşedinte-                                                              A   , S . U . A . “                 plină   Preşedintele  <3Nder
     lui  Jimmy  Carter,   carac­           >7                                                                                     reînnoia  invitaţia  de-a veni
     terizarea  din  titlu  a  deli­                                                                                               in  S U A ,  şahul  dorea  să
     mitat  zilele  cumplite   In   torul  dinastiei  Pahlavi,  uh   vestit  cu  o   misiune  divi­  forţelor  populare,  părăseş­  cidentului,  ţara  urmînd  să   rămînă  mai  aproape  da
     oare  53  de  persoane   din   tip  bine  reprezentat  fizic,   nă,  protejai  de  Dumnezeu,   te   Teheranul,   revenind   devină  a  cincea   putere   ţşr;i  sa  unde  la  1  februa­
     ambasada  SULA.  de  la  Te­  era  în  aceeaşi  măsură  un   invulnerabil.  trei  zile  «Sat  ttrziu   pria-   militară  mondială   înainte   rie  s-a  întors   ayatolahul
     heran  au  fost  luate   ca   personaj  dur  şi  brutal,  ca­  Sora  sa  vitregă,  extrem   tr-o  acţiune  C.I.A.  .Mdbi-   d e  1980.  Şahului  ii   făcea   Khomeinv   începînd,  du­
     oStateci.  Avea  nevoie  Ame­  re  a  dorit  cu  orice  preţ   de   expansiv,   o  mamă   lul  acestor  tulburări ?  Pe-   plăcere  să  se  compare  eu   pă  două  săptămîni,  mani­
     rica  de  o  asemene®  umi­  să-şi  creeze  un  fiu  pe  mă­  extrem  de  autoritară,   pe   fa-olul!  Şahul  îşi  va  con­  Cyrus  cel  Mare,  cu  Darius   festaţiile  în  faţa   ambasa­
     linţă ?  Se  putea   preveni   sură:  viitorul  şah  era  fa   lingă  un  tetă  despotic,  dă­  solida  puterea,  va  pune  la   I,  eu  generalul  De  Gaulle:   dei  S.U.A..  este   evident
     acest   moment   penibil ?   12  ani...  colonel  în  armata   deau în  mod  categoric  o  punct   a  poliţie   secretă  Criza  petrolului  din  1976
     Sin tem,  fără  îndoială,   în   imperială  şi  era  instruit                                        a  accentuat  degradarea  e-   pentru  preşedintele   Cţar-
     faţa  unei  situaţii  în   care   în  practicarea  tuturor  spor­                                    conomică  a  ţârii,   masele   ter  că. acceptarea   şahului
     interpretarea   greşită   a   turilor  violente;  astfel  a   •   BOALA  PUTERII                     largi  s-au  ridicat  din  .  ce   în  S.lî.A.  va  avea  oonse*
     Unui  diagnostic  medical  a   crescut  într-o   permanen­  •   PUTEREA  ŞI  BOALA                   în  ce  mai  curajos- împotri­  cinţe  dezasti uoase.  Ia  ace­
     deschis  drum  unor  compli­  tă  singurătate,  închis   în                                          va  mizeriei   şi  oprimării.   laşi  timp  se  întrevede  că
     caţii  politice...  Punctul  de   sine.  fără  prieteni,  găsind      #   PUTEREA  BOLII             Şahinşahul  (regele  regilor)   între   politicienii   ameil*
     pornire ?  Acceptarea   in­  refugiu  în  misticism.   De                                            este  uluit  că' I  se  rezervă   câni  unii  îi  detestau   pe
     trării   în  SULA.,   pentru   fapt  existenţa  a  trei  „a-                                         un  asemenea  tratament  pă­  şah  ea  despot.  în  timp  <je
     tratament  medical,  a  fo i­  pariţii"  în  copilărie   l-a   anumită  direcţie   formării   (Savak),  căreia  îi  va   da   rintelui  naţiunii I ?   Este   alţii  ti  preţuiau  ca  pe  tşi
     tului  şah  Mohammad  Reza   întărit  convingerile  mişti--   caracterului  său.  mină  liberă  să  aresteze,  să   chinuit  de  complexe,   are   aliat  de  nădejde,  tn  ccms#-
     Pahlavi   Aryamehf,   Era   ce:  la  prima,  pe  cînd  era   Urmîndu-i  la  tron   ţat$-   tortureze,  să  ucidă l   o  «Pmportare  infantilă,  îl   einţă,  David  '  Rockefeliw
     oare  situaţia   sănătăţii  a-   bolnav  de  febră   tifoidă,   lui  său,  plecat  în  exil  în   Tratamentul  cu  totul  ex­  consultă   permanent   pe
     cestuia   atît  de  disperată   l-a  Văzut  pe  Aii,  ginerele   anul  1941,  va  avea   parte   cepţional  pe  care  H   apli­  ambasadorul  american—  în   şi  Rtenry  Eussinger,   prig»
                                                                                                                                   teni  ai  şahului,  te*  fost  so­
     Incit  salvarea  venea  exclu­  lui  Mafeqmed,  Care  i-a  o-   de  noi  tutori:  forţele  mili­  cau  S.U.A.  şi  U.R.S.S,  i-au   16  Ianuarie  1979  părăseşte   licitaţi  de  Carter  să  tra­
     siv  de  Ia  un  tratament  fă­  feriţ  an  medicament   îm­  tare  sovietice  şi  britanice   validat  tendinţele  spre  me­  Iranul,  după  c®,  în  prea­  teze   problema  refugiulld
     cut  pe  teritoriul  S.U.A.?  '  potriva  febrei;  ulterior,  du­  au  ocupat  Iranul.  In  ace­  galomanie,  Aryamehr   ln-   labil  Jimmy  Carter  11  in­  şahului.  In  final.  Insulele
     Nu  «i-a  posibil  ca  şi  pe   pă  «îteva  săptămîni,   eă-   laşi  timp,  ®  serie  de  forţe   semnînd  de  fapt  „lumina   vitase  la  0  fermă  din  Ca­
     teritoriul  altor  ţări  să  1  se   zînd  dc  pe  cal,  -i  &«a  ară­  interne  i  se  ,  opuneau:   Arienilor",   Intr-adevăr,   lifornia.  în  momentul   în   Bahamas  au  constituit noul
     asigure  un  tratament  com­  tat  sfîntul  musulman  Ab-   kurzii  şi  azerbaidjenii  şi-au   sţăptoul  le  promitea  ţăra­  care  simţise  că  poziţia  şa­  domiciliu  al  exilatului,  şti­
     petent ?             f   bass;  în  fine;  faţr-ta  seară   format  republicile   aute-   nilor  pămînt  şl   sisteme   hului  este  foarte  şubredă.   ind  că  un  asemenea  ilus­
                                                                                                                                   tru  oaspete  va  Idee  turis­
       Nu  e  lipsit  dc  interes  să   î-a  văzut  pe  ţinUl  din  sal­  norne,  politicienii  naţiona­  de  irigaţii,   muncitorilor   Eter,  invitat  şl  de  preşe­  mul  să  prospere  în  zonă.
     reţinem  pe  scurt  unele  e-   vatorii  virtuali   ai  lumii.   lişti  îl  ignorau,  molahii  ÎI   asociere  la   proprietatea   dintele  Sfidat  al  Egiptului,
                                                                                                          şahul  soseşte  iniţial  în  E-
     lemente  biografice,  ,cxpîi-   Scăpind  în  două   rînduri   detestau,  partidul  comunist   întreprinderilor,   femeilor   gipt  pentru  o   săptămînă,   <Va  urmat
     cînâ  devenirea   personali­  cu  viaţă  în  urma  unor  a-   Tudeb  îi  dor«m  înlăturarea,   egalitate  cu  bărbaţii,  Ira­
     tăţii  şahului.   Tatăl  aces­  tentate,  viitorul  şah  nu  pu­  în  consecinţă,  în   august   nului  o  mare  civilizaţie  în   trece  în  Maroc  pentru  trei   Dr.  CORNEL  STOICA  ,
     tuia,  şahul  Reza,   fonda-  tea  să  nu  se  considere  in­  1953  şahul,  sub  presiunea  opoziţie  cu  decadenţa  Oc­  săptămîni,  părînd  a  fi  în-
   1   2   3   4