Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_178
P. 1
„Asociaţiile de locatari rea cu următoarele amena
Grijile cottfene nr. 104, 106, MO, 131, 138 Scrisoare deschisă jări : plantarea unui nu
arbori
măr însemnat du
din Deva, cuprinzînd 601
apartamente (familii) cu ornamentali şi gazon ; rea
ale unui prim ar circa 760 copii, adresează lizarea Unui teren de sport
cu
împrejmuit cu sîrmă
Primăriei municipiului De-
, va următorul mesaj : Pe către Primăria înălţimea de 3,50 metri;
Trecind peste numeroa şi fel de solicitări cu pri str. Cuza Vodă din Deva instalarea a 20 bănci pen
sele şl controversatele pro vatizarea, altele cu atri există un teren viran des tru odîhfta persoanelor în
bleme ale pâmîntului, am buirea de terenuri pentru tinat iniţial pentru con municipiului Deva vlrstă; instalarea unor ba
discutat eu dl. loan "Marco, construcţii, mai ales In struirea Tribunalului Ju lansoare, carusele, spaliere
primarul comunei Geoa- Staţiunea balneoclimateri deţean, apoi. prin Decizia destinate jocului copiilor,
ghl, despre alte griji ale că. Unele trebuie să le m ai' fostului Comitet Executiv împrejmuirea întregii zone
şale zilnice pentru solu amînSm, deoarece- nici le al Consiliului Popular al cu gard viu. Aîlînd eu
ţionarea multiplelor puncte gislaţia actuală nu este municipiului Deva, comu cu nr. 6130, faza DDE, turile din demolări; adu surprindere că în această
fierbinţi de pe agenda pri prea dară. nicată cu adresa nr. 3387 întocmit de arhitect Ila- cerea a cirea 70 bascu zonă urmează să se ampla
măriei . — Alte preocupări ? din 27 iunie 1988, a fost moş Emilia. In baza a- lante cu pămînt vegetal: seze două instituţii pro
— Acum, ne mărturiseş — Ne vin multe reclama-, destinat pentru amenaja cestui proiect, au fost exe realizarea unor trotuare testăm energie împotriva
te interlocutorul — mă doa ţii cu furturi din agricul rea unui pâre, a unor lo cutate pfnS in prezent ur (524 mi) din beton, planta anei asemenea posibile de
re faptul că brutăria din tură, făcute In special de curi de joacă şi terenuri mătoarele . lucrări în va rea unui număr de tei. cizii, împotriva -intereselor
localitate a intrat intr-un către ţigani. Nu prea stăm sportive pentru copii, con loare de peste 200 000 lei: Conform proiectului, ar
gol de drojdie. Am interve bine eu lucrările în legu form cu proiectul l.P.IL curăţarea terenului de res fi trebuit încheiată lucra (Continuare în pag. a 2-a)
nit şi am împrumutat de micultura, asociaţia de pro
la Orăştie o cantitate ce fil ducînd mare lipsă de
ne ajunge doar pentru forţă de muncă. La ferma
două zile. Dar nu putem din Aurel Vlaicu culturile UNA PE ZI
merge aşa în continuare. sînt îmburuienatc, iar din
Altă greutate ne-a provo sat sînt puţini oameni care S-a m ajorat preţul hîrtiei şi al
cat-o seceta acută, rămî- vin la lucru. Mai avem — Vitamine pentru
nînd, în plin sezon, fără necazuri şi cu recoltatul copii, vă rog.
apă la Geoagiu-Băi. L-am şi valorificarea pvoducţieL
solicitat pe domnul di încercăm să dăm sprijin tiparului. De m fine — şl al ziarului — „A", „B". *,C" do-,
rector Drăgan do la E.G.C;L. asociaţiei, dar nu prea dis riţi,? —* întreabă far
Orăştie să vină să gă punem de forţe suficiente. Cum se ştie, stimaţi cititori, din co 2 iei, pe fiecare număr. Noul cost al zia macista.
sim împreună o modalita Multe dureri de cap ne municatele Guvernului, reluate de unele rului se va aplica de la 15 august a.e.
te de a ameliora această dau şi irigaţiile, îndeosebi — Nu contează, încă
stare de lucruri. Apoi. să la Aurel Vlaicu unde este ziare centrale, de curînd, costul kilogra în ceea cc privesc abonamentele la nu ştie să citească.
mului de hfrtie s-a majorat cu 135 .la cotidianul nostru — „Cuvîntul liber" —
nu uităm că nu peste un singur APT, care se
mult timp va începe şcoa mai şi defectează, nefă- sută, iar al tiparului pentru fiecare nu ele vor fi doar de 32 lei pc lună şi nu
la. Ke-am îngrijit de lem cînd faţă' solicitărilor. O măr de ziar — cu 85 la sulă. La aces de 42 lei cit ar reieşi din calcul (înec*
ne. avînd aduse deja 70 de mare ceartă s-a iscat şi tea se adaugă'cheltuieli sporite cu difu pînd cu septembrie a.c.). l’entru' abona
tone. Sînt în fază de fi este pe rol în legătură cu zarea breşei, cu alte servicii care con mentele trimestriale, preţul va fi redus IN ZIARUL DL AZI:
nalizare lucrările la noul împărţitul prunelor. diţionează apariţia ci şi ajungerea, la ctt 4 lei (deci 28 lei pc lună şi 84 lei pc
internat de ia liceu. s-a "Cam acestea ar ti ia ora cititori —■ tot mai anevoioasă în ultima trimestru), iar pentru cele semestriale şi
refăcut acoperişul la in actuală, nu puţine deloc, vreme, dar iu curs de ameliorare. anuale reducerea va fi dublă (deci nu- ! T8I8UNA
ternatul pentru fete şi mai grijile unui primar de co Se cunoaşte, de asemenea, că' ait mai St lei pe lună).
avem ceva lucrări la noua mună. care are dorinţa ca proliferat mult, după Revoluţie, publica Sperăm să găsim înţelegere. Ia dum- |
centrală termică. Ne dă problemele ce-l frămîntă, ţiile centrale şi locale, majoritatea avînd neavoastră, cititorii noştri fideli, asigu- , „CUVÎNTUIUI
însă multă bălaie de cap ele fiind şi ale locuitori preţuri de la 2 lei in sus, unele majo- rîndu-vă de toată stima şitv jlieitudhiea j
starea jalnică a bloruri’or lor comunei, să-şi găseas rîndu-le, din nou, de la începutul lunii noastră, de strădania pentru realizarea ]
de la Aurel Vlaicu. unde că o soluţionare cit mai curente. unui ziar cit mai bun, care să satisfacă ■ LIBER"
trebuie făcute urgent -re bună. Toate acestea ne Obligă să majorăm interesul, gustul şi doleanţele dum- I
paraţii la acoperiş şi la şi preţul ziarului „Cuvîntul liber", la neavoastră.
canalizare. Zilnic sînt fel NICOLAE TÎRCOB i (în pag. a 3-a)
Omul din Prihodişte
Să nu uităm Basarabia! Să nu uităm Bucovina!
0 acă, din Vaţa de — Cum vă putem numi.
Jos. treci podul de acum. miner sau ţăran ?
ciment aruncat pes
— Eu mai mult mă ţin
I I te Crişu Alb, ajungi — de miner, pentru că 29
după* o scurtă porţiune de ani reprezintă o viaţă
de asfalt —■ pc un drum de om. Dar, trebuie să
I I de ţară plin de farmec. se ştie că n-am părăsit
I I Are spinarea roasă pe niciodată salul meu.
mijloc, este plin de gropi,
— Aţi făcut, zilnic, na
mărăcini şi praf. „A păşi veta ?
I ţa şi pînă noaptea, la ora două; I ■de pe asfalt, pe acest — Da. Ani străbătut
XI. Dumnezeu e bun şi, cine ştie... soţul a fost cel care a insistat să I drum — spunea, ironic, drumul ăsta. de la Priho
plecăm — parcă ceva îl grăbea. cineva — seamănă cu o dişte pină la gara C.F.R.
Era noaptea de 3 spre 4 aprilie I trecere bruscă de la ca Vaţa de Jos. de două ori
I lyAveam un cumnat la Bălţi, ţaţa spre peretele vagonului şi '44: la citeva ceasuri după pleca pitalism la socialism". în fiecare zi. Şi asta.
* funcţionar la Gara Mare, şi am fi fruntea mi-o sprijinisem de el. rea noastră, gara a fost bombar I Nu ştiu dacă această vreme de 29 de am. A-
I (torit să plecăm împreună, să ne Ceilalţi au stat-cum au putut. dată puternic; o bombă a căzut remarcă este valabilă. cum sînt ţăran, am Iost
I
Era nu numai înghesuială, dar
( fim sprijin unii altora. Dar fami şi multă murdărie. îmi amintesc chiar pe locul unde poposiserăm- I Cert este că drumul spre mereu ţăran, dar cu par
Prihodişte. plin de tufe că tot ca miner vreau -ă
noi, cu puţin înainte.
lia sa a fost nevoită să plece; nu
cum băiatul bolnav mi-a cerut sa
şi smocuri de iarbă arsă. mă ţin. Mi-a intrat
in
Âm internat copilul la Tg. Jiu
I na-au putut aştepta. lată de ridichi; cum să-l fac să şi ne-am prezentat la locurile cu şopîrle cafenii, găr sînge meseria asta
Poşta» de care aparţinea soţul
priceapă că nu se poate?! Am
— Vă rog să descrieţi,
găriţa şi furnici conţine
- meu, se refugiase cu arhiva la căutat prin vagoane şi am găsit noastre de muncă; doar o preocu în sine un ..segment" de pe scurt, o deplasare la
1 Gara Mică; primiseră vagoane o ridiche neagră, una singură, a- pare permanentă ne mai putea natură adevărată, o por mină şi înapoi:
împrăştia gîndurile negre.
I şi pe noi. Din puţinul luat de-a- proape uscată; am eurăţat-o şi drumuri prin ţara noastră, dar ţiune pe care dacă o stră — O fac' cu mare plă
V de marfă şi, aici, ne-au acceptat
Rovinari, Orşova, Dobra, Deva...
i-am dat-o. La Ungheni, am trecut
baţi desculţ vei simţi, cu cere pentru eă am obser
nici unul spre locurile de baştină
I casă trebuia să rămînă şi mai pu* într-un tren militar. Ne-a fost, oa unda am lăsat casă, rude, mor siguranţă, puterile pamin- vat, in ultimul timp. lot
recum, mai bine aici; copiii pri
tului românesc
ureînd mai multă lume fuge de
ţin; nu era loc nici pentru oa-
meau ceai de la militari. Dar tre
prin porii tălpilor şi intă- muncă. Eu mă trezeam
( meni, dormite pentru bagaje. Am nul se oprea des, din cauza bom minte de părinţi... Am. fost tntr-o rindu-ţi pieptul, braţele... zilnic la ora trei st Ju
excursie cu un grup organizat, dar
mutat cit am putut în lădiţa de
bardamentelor. Coboram, ne
as
fapt mătate. Pe la 6,15 eram.
Aşa am dedus, de
( campanie a soţului: • o sticlă cu cundeam pe unde puteam, râmi- itinerarul nu includea locurile din discuţia purtată cu in Dealul Fetii, in tine,
mele natale; am sperat c-am să
ulei, una cu oţet, mtncare şi, în
neam ascunşi uneori cîte o jumă
I capacul lădiţei, .prevăzut cu nişte tate de zi. Dacă se întîmpla să mă pot abate şi pe acolo, dar n-a Tânasie Mursa. din Pri- pină ia 7 15 •tun "cttmtă-
hodişte. nr. 62 Trebuie ţile de apel. cantină s.a.
1 zăbrele, am pus o rochie ■ de mă- ; moară cineva, ii îngropam şi ne fost aşa; sora .mea a fost nevoită să credem că este întoc La ~.1.5 plecam cu :renul
să vină la Chişinău pentru a ne
g tase de-a mea; ani mulţi a rămas continuam drumul. întîlni. Anul trecut, în 89, am re mai. aşa, pentru că Tăna- pini (a Puţul Elena: unde
I cea mai bună rochie pe care anb La Iaşi n-am rămas prea mult; sie Mursa ăr.e o îndelun ajungeam la 7,25 Apoi. •
avut-o. am pornit spre Bucureşti. Aici, văzut ce a mai rămas din tot ce gată experienţă în „do coboram eu colivia pină
părăsisem acum aproape
jumă
J Călătoria a început; cUn Bălţi pi copilul a fost dus la infirmerie şi tate de veac Dumnezeu e insă meniu1'. la orizontul 90. unde mun
! nii la Iaşi am făcut două săptă nouă ni s-a comunicat destinaţia; bun şi, cine ştie...". — Am muncit in mină. ceam. Am hjst, uneori, si
mâni. Eu am- fost privilegiată, am RovinaH. Am primit conserve pen (va, urma) \ la Barza, timp de 29 de
1 avut un loc al meu, pe care' ăm tru drum şi ceva băni. Am rămas ani. Am fost lăcătuş me MARiN NEGOIJA
1 rămas tot drumul. Asta, pentru în gara Bucureştiului de diminea NAT ALIA VASIU canic de subteran De
1 că toată călătoria mi-am ţinut co- trei ani sint pensionar. ‘'C o n *,'1»'ifire ţ> 300 o 7 a]
■ ptîul bolnav pe braţe: stăteam *ku