Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_178
P. 2
®*G 2 CUVîNTUL IIBER
Avocat din oficiu" şi ef^tul benefic
99
popular pe care, îl pur-]
in de judecată 'Ham includea şi nelipsita I
„straiţă" pecar'e o umplu- <
•f- sSm cu mere. Emoţiona-1
tă,'în culise," am mîncat,
• Supusă unei observa soşte dezamăgită sală. Alt dul > sălii, cu figuri plez- toate merele înaintea cori-1
ţii atente, sala de şedinţe cuplu: o femeie şi un ,, nind de .sănătate şi deta curstilui. La mult . timp J
a oricărei instanţe de ju băieţel. Este, sigur, vorba şate de tot ceea ce urmea după ce am aflat că sînt î
decată este o lume în mi de o mamă şi de băieţelul. ză, un fost „cuplu conju câştigătoarea Marelui Pre- I li
niatură ; o lume •— copie ei. „O să te întrebe, dra gal ? înainte de intrarea miu pentru creaţie şt in- ] II
— care, asemenea origina gul mamii, cu cine vrei să completului de judecata terpretare am descoperit \ 11
lului este în orice, moment rămîi. Tu să spui că vrei rid si glumesc ca doi buni şi efectul benefic al fne- , l:
un spectacol. In aşteptarea cu mămica". Ultimele Jii- prieteni. Mai-maj sări iau relor asupra mea. • J
completului de judecată ob strucţiuni înaintea unei drept doi picrde-vară, ve — Deci, atunci straiţa J
serv figuri sau cupluri de opţiuni care-şi va pune o niţi aici să-şi omoare plic vă era plihă cu mere. Vă i
figuri,' mai trag cu ure dureroasă amprentă asupra tisul, să înlăture spleenul amintiţi care a fost răs- I
chea Ia frlnturi de dialog. existenţei sale de acum unei zile toride de vară. pUnsul pe care l-aţi dat j
O parte dintre „actori" înainte. . El a r, fi vrut să Eroare, Cei doi sînt „părţi*' la spectacolul televizat |
sînt „pîrîţi", altă parte — aibă tată şi mamă âe toa în proces. Asta urma s-o „Floarea din grădină“ <
„reclamanţi", alţii „mar tă ziim nu u n . „tată de du aflu mai tîrziu cînd le va cînd aţi fost întrebată de I
tori ". Sînt şi gură-cască, fără minică". veni rîndul să se prezinte către Simion Pop ce a- ,
vreo treabă sau Ocupaţie, în faţa judecătorului ocu- veţi in straiţă ? i
dar dacă eşti atent:îi izo • „Vezi să nu te-ncurce pînd ca pe ring, fiecare ■— Da. Că în straiţă \
lezi repede dintre ceilalţi, — îi şopteşte discret un colţul său. Ciudată este port cîntecele mele şi că j
li diferenţiază aerul de bărbat între două vîrste lumea aceasta. Prezenţa am cântece cit o straiţă. \
totală detaşare faţă de ceea vecinului său. Acesta din lor astfel îmi aminteşte de Timbrul plăcut, vocea <
ce urmează să se petreacă. urmă va apărea ca martor, un mai vechi proces de puternică, amplă, dar me-1
Ei apar de regulă iii sală în proces şi trebuie sfă divorţ în care- avocatul lodioasă,, chiar „elastică11 ,
cînd pe rol se află vreo tuit să» nil încurce „adevă promitea „un proces ele- am putea adăuga, dar şi |
„cauză" care promite haz. rurile" căci intr-un proces { gant şi civilizat", după care originalitatea pieselor in- ’
Nu ne interesează. Fiecare „pîrîtul" are „adevărul" 1 părţile urmau să se des terpretate au atras de j
face cu timpul lui ce vrea. său iar, „reclamantul" pe partă ca doi prieteni. multă vreme elogiile pu-1
al său, care se deosebeşte Spectacole. Mai mici, mai blicului, din ţară şi de '
•f Iată însă un cuplu in de cel al „pîrîtului*. Şi . e mari, cu actori mai curînd peste hotare. Mărturie |
teresant : o femeie' între hibă mare dacă martorul naivi decît profesionişti, stau'turneele întreprinse ,
prima şi cea de a doua încurcă „adevărurile". Mai toate autentice, cu nimic cu ansamblurile ,,Getusa“ I
tinereţe şi o adolescentă mare necaz însă va fi da regizate. „N-ai mai avut şi „Silvana" din Deva în '
abia ieşită din copilărie. E că martorul încurcă ade subiecte, ziaristule" o Austria, Franţa, U.R.S.S. '
tare mîndră copilita pen vărul cu minciuna plătită, să spui dumneata citito „Tare-aş vrea floare să le interpretez. Şi, dacă, — Permanent, acolo un- j
tru faptul că urmează să pentru că el/adevărul este rule, Ba am avut. Dar fiu“ rosteşte în cântec, atmîci cînd mă reîntorc de am cântat, am simţii I
joace un rol de om matur. asemenea untdelemnului, ţineam să comunic intr-un cu glas inimitabil, solista în sat, nana Lucreţia îmi publicul alături de mine. '
Vai, ce deziluzie ! Copiii iese oricum la suprafaţă. fel şi cele mai sus spuse de muzică populară Ma- spune „Maică, tare mî-î Uneori am cişţigat, alte- |
nu au voie să depună măr — spectacole din specta riaria Anghcl, şi_ chiar dragă doina asta“, mă ori am fost învinsă, dar .
turie în procesul dintre • Cine ar fi bănuit în colul lumii. consideri că este. Răsărită .simt cu adevărat ferici totdeauna am avut frun- I
părinţi. Adolescenta pără- cuplul de blonzi din fun ION CIOCLEI asemeni unui mac în ne tă. tea sus. Rememorez cu \
cuprinsul lanului de grîu, — Am înţeles că primit plăcere trecutul şi încerc i
Mariana aduce în cânte paşi în acest Vast univers să modelez o evoluţie I
cele ei ceva din chema muzical i-aţi făcut la vîr- artistică viitoare. Inten- '.
rea tulburătoare a apelor sta de 12 ani, în compa ţionez în continuare să-mi \
repezi ale Streiului, pe nia ansamblului „Doina îmbogăţesc repertoriul. ■
malul căruia, se află şi Streiului", Apoi au ur Totodată, trebuie să vă ]
'satul său de baştină, Că- mat o serie de concur destănui, sînt o pasio- ,
lanu Mic, suri, participări fructu nată culegătoare şi păs- i
— in fiecare cîntec pe oase la festivalurile in- trătoare de costume popu- I
care îl interpretez pun terjudeţene de muzică Zare, caracteristice acestei J
o părticică de suflet — populară. ..... zone a Hunedoarei. Şi, \
ne mărturisea cu multă -— Vreau să. vă spun că în paralel cu turneele <
emoţie. Filonul de. aur al aceste festivaluri repre pe care le fag in ţară şi j
cîntecelor mele îl consti zintă un pas important înregistrările pentru ra- ,
de forţă si tuie oamenii, munca lor. pentru fiecare solist. Îmi. dio şi televiziune, pregă- |
tesc cu migală discul meu '
Atunci cînd reuşeşti
să
de
amintesc cu plăcere
> ! exprimi bucuriile şi dure cel mai fierbinte moment de debut. • . j
(Urmare din pag. 1) lupte pentru afirmarea a- rile lor, simţi cu adevă al carierei mele artistice. Aceasta este Mariana '
devărulUi, a logicii şi bu rat că trăieşti’. Emoţiile In 1982, la 16 ani, eram Anghel., Aşa cum o ve- j
locuitorilor zonei şi, de nului simţ, pentru afir nu mă părăsesc niciodată: unul din cei 87 de parti dem, aşa cum o auzim \
fapt, -a municipiului Deva.. marea drepturilor lor şi ale* nici atunci cînd îmi cu cipanţi la renumitul festi fiecare dintre noi. Aşa '
Iăţâ care sînt argumen . copiilor lor, în continuare leg cîntecele din sate aşe val înterjudeţeăn de mu cum vrem să o vedem în j
tele noastre pe care le su derulîndu-se următoarele zate la confluenţa Mure zică populară „Cîntec nou continuare. RITA TURC ' 1
şului cu Streiul, nici cînd
punem analizei dumnea acţiuni ; a) constituirea în Mehedinţi“. Costumul
voastră : 1. în municipiul unor liste cu semnăturile
Deva spaţiilor verzi şi de locatarilor din zonă în
agrement le revin o supra sprijinul acestei petiţii;
faţă de 71 ha, adică 9,3 b) supunerea acestui caz Crezul de-o viaţă al defecţiune la instalaţiile
mp de spaţii verzi la un atenţiei opiniei publice, domnului Carol Balint, a- de cules şi uscare". Omul din Prihodişte
locuitor, faţă de norma prin presa locală şi cen cum -in vîrstă de 70 de Nevoia i-a învăţat mul
minimă stabilită la nivel trală; c) în cazul nesoluţio- ani, a fost şi este munca, te aici, la ei venind să le (Urmare din paq 1) ţin ca atunci cind aveam
naţional de 13 mp pe lo nării în interesul cetăţeni bine făcută, care, cum „preia" din experienţă salariu mai mic ?" Apoi...
cuitor. Spaţiile verzi nu lor a acestor doleanţe, ne remarcă intr-un scurt dia oameni ce se ocupă de la „ZIO" sau „120“ însă Dar, mm bine, tac.
sînt nici suficiente, nici vom adresa organelor su log, îţi dă forţă şi sănă întreţinerea instalaţiilor cel mai mult am muncit — Vă rog, spuneţi ce
repartizate judicios în teri perioare ale puterii de stat tate. După ce s-a pen similare la Aiud şi Sibiu. la „90“. Ajungeam la aveţi pe suflet. Măcar
toriu, după cum rezultă (Guvernului, preşedintelui sionat din funcţia de Prin autodotare şi pune front la' ora 8 şi mun asta e voie acum, fără
chiar dintr-o sumară cer României) şi vdm orga maistru de la C. S. Hune rea în funcţiune a unor ceam pînd la ora 14,10, Hici un risc.
cetare cu ochiul liber; 2. niza o demonstraţie paş doara, dar a avut grijă utilaje casate din indus cînd plecam înapoi. Acar Păi, aşa se vede: se
Urmează recenta sacrificare nică în faţa sediilor Pri să-şi lase feciorul să lu trie, s-au confecţionat nu să ajungeam pe la ora consumă mult şi nu inte
şi a spaţiului din spatele, măriei municipale şi celei creze tot acolo, de aproa meroase repere, acoperind 17,45. Şi tot aşa, 29 de resează pe nimeni cum
I.P.H., tot pentru amplasa judeţene din Deva". pe 17 ani s-a dedicat ac astfel lipsa pieselor de ank vine, şi cum trebuie să
rea unbr instituţii, deci un tivităţii din agricultură, schimb din import. Unde — Cum este munca, de contribuie fiecare. O , să
nou atentat la „plămînii Precizăm că respectivul neeoncepînd să treacă ă fost cazul, singuri au azi, în comparaţie cu ajungems rău... Se gata
timpul fără să se vadă intervenit şi au făcut o
oraşului" dar şi la esteti memoriu a fost depus la ceea ce. făceaţi dumnea toate rezervele şi ce fa
ca şi calitatea vieţii urba Primăria municipiului De ceva în urma sa- Aşa şe serie de modificări func voastră? cem ? Nu poţi trăi tot
explică de ce, împreună ţionale în componenţa
ne; 3. Sacrificarea unor va cu nr. 5238 din 6 iu cu dl. Costică Purcică, şi instalaţiilor. — Păi, nici nu se poa pe imporţi Văd zona; care î
fonduri investite-deja cu nie 1990 şi la Primăria ju el om fără astîmpăr, a- te compara: Aveam un era cooperativizată, in
Nu putem să exprimăm
amenajarea parcului pe deţului cu nr. 2326, din a- cum pensionar, pe care decît admiraţie şi respect maistru şef de orizont pe jurul Tîrnavei şi' l a Tă-
strada Cuza Vodă, fonduri ceeaşi dată, dar ne urmă l-a avut muncitor în sec pentru înalta disciplină nume Herţa îoan — Dum tărăşti. Nici acum nu e
provenite tot din banii ce reşte temerea, întărită de ţie, lucrează de diminea şi munca plihă de fru nezeu să-l ierte, că a mu recoltat griul, in starea:
tăţenilor (contribuţia obli unele zvonuri, că, în ciuda ţa şi pînă în seară la museţe a acestor Veterani, rit. Era un ■ cm dintr-o cum este, dacă vine; un
gatorie în bani); 4. Contra argumentelor noastre, ad bucată. Cirul mă duceam vint puţin mai tare il scu
Ferma nr. 6 din Romos care se simt bine în co
dicţia evidentă dintre pro ministraţia locală şi cea a I.A.S. Simeria, care lectivul fermei, mulţi a- la el să-i cer cîte o ţea tură pe tot. înainte nu
misiunile făcute în cadrul judeţeană urmăresc cu este specializată în pro vînd de învăţat de la ei va pentru reparaţii, îmi se întâmpla aşa, la ora
campaniei electorale de a mult interes atingerea u- ducerea hameiului. La fel ce înseamnă să fii mo zicea : „Şi tu vii la mine, asta era tot griul recoltat...
să-mi ceri ? Eşti calificat,
Un firicel de vtnt în
faee ca viaţa oamenilor să nor obiective străine de in-* ca ei procedează şi dl. dest, harnic şi dornic să să adie pe Valea
prospere, să crească cali teresele locatarilor din Nicolae Pîrvulescu. dai strălucire vieţii, Vă- trebuie să te descurci“ / cepe
Şi mă descurcam. Găseam Prihodiştci şi, parcă, scu
tatea vieţii şi faptele pe cartierul gării din Deva. I-am văzut la lucru, a- zîndu-i cum lucrează, gîri- eu o ţeavă spartă la mij tură de pline vorbele lui
care le constatăm cu stu Sîntem în măsură să pu cum în prag de începere, dul te . duce, vrînd-ne- loc, o tăiam in două şi Tănasie Mur sa. . Un om
poare; 5. Inadmisibilitătea nem la dispoziţia admi a recoltării hameiului, vrînd, la mulţi-tineri care
pe urmă ’ o flanşam din care şi-a închinat toată
faptului de a se lua, din nistraţiei şi a presei ta cînd finisau reparaţiile nu-şi găsesc rostul şi lo mină, cu ciocanul. Aveam viaţa muncii şi care trece
nou. ca pe vremuri, deci bele cu semnăturile loca şi reviziile la culegătoa cul pe cînd, alături de eu, pe-acolo, flanşe. Pă de la starea de" miner la
zii care privesc mase mari tarilor care solicită rezol re. „De cînd începe şi aceşti adevăraţi maeştri rerea mea este că pe-a- cea de ţăran şi invers,
de oameni, fără să se ţină varea favorabilă a memo pînă se termină culesul în meseria lor, ar avea tunci - oamenii munceau cu o uşurinţă nebănuită,
seama de interesele legi riului anexat şi credem cu. — ne-au precizat interlo multe de învăţat, por mai bine şi dădeau pro lin om, încă în putere,
time ale acestora şi fără tărie că va cîştiga princi cutorii—, ne mutăm „do nind de la considerentul
ca măcar să fie consultaţi. piul consensului demo miciliul" in fermă, nu că numai munca este o ducţie. Am mai fost pe de Za care putem învăţa .
la mină. Şi unii oameni înalte lucruri atît de ne
în baza celor arătate mai cratic. Cu deosebite mul- mai facem naveta. Numai adevărată brăţară de aur.
sus, cetăţenii cuprinşi în ' ţurniri. (Semnează împuter aşa putem interveni să se întreabă r*„De unde cesare — în această eta
ne dau banii ăştia, mulţi, pă „împrăştiată" — pen
asociaţiile de locatari men niciţii celor cinci asociaţii remediem operativ orice NICOLAE TiRCOB că noi producem mai pu tru a rămîne Oameni!
ţionate sînt hotărîţî să- de locatari). ,